Aceste doua acte desi relativ bine conturate nu reprezinta in totalitate SSNR si SNAp.Argumentabil, pozitie sustinuta de unii autori la care achiesez si eu, exista un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza acest domeniu iar doar acest ansamblu integral ar trebui sa poarte denumirea de STRATEGIE.Vad ca in speta viziunea este inversa adica aceste doua acte ar dori sa fie o sinteza. Forta juridica a unui act normativ este dat de catre organul emitent.Csat-ul este un organ prin excelenta executiv dar conform Legii 494 / 2002 Csat-ului i se atribuie o superioritate fata de restul organelor executive(v. art 3: n exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare).Simplificand as amplasa CSAT-ul pe o scara a ierarhiei legale sub Parlamentul Romaniei.
Este motivul principal pentru care am apelat la ajutorul SF. Multumesc! Cand vorbeam de forta juridica a unor norme, ma gandeam la statutul lor: in vigoare sau abrogate, caduce sau desuete. Si ma mai gandeam la Monitorul Oficial ca la un tablou general al legislatiei de acest nivel...
Acum, cred ca firesc este sa existe un document care sa proiecteze principiile Strategiei de Securitate Nationala (sau Strategiei Nationale de Securitate?...) si un document care sa contina principiile Strategiei Nationale de Aparare, iar acestea, odata validate de Parlament, sa fie explicitate in legi speciale, de punere in aplicare.
Sa le luam pe rand: Forta juridica insemna strict actul normativ in raport cu celelate acte, adica o ierarhie legala.Cred ca dvs va referiti limita temporala a aplicarii legii adica faptul ca o lege este sau nu in vigoare.Unica metoda pentru a "scoate" din vigoare o lege este abrogarea expresa sau tacita prin act contrar.Caduciatea nu este o optiune, acesta forma de neaplicare a unor dispozitii este caracteristica conventilor civile intre parti exemplul clasic fiind decesul legatarului inaintea testatorului.Desuetudinea nu este iarasi o optine, nici un modus operandi specific legii scrise ci mai degraba sistemului common law, respectiv cutumiar.Legea scrisa ramane in vigoare pana este abrogata.Referitor la desuetudine avea Profesorul Ioan Deleanu un argument destul de bun:Prin reducere la absurd: desuetudinea ca forma de excludere a aplicarii unei legi inseamna inaintarea in instanta a unei cereri prin care se solicita "neaplicarea unei legi pentru ca nu se aplica" - argument invalid si comic oarecum. Revenind la subiect, nu stiu sa existe la ora actuala un act normativ executiv ce sa transpuna in fapt o strategie ad-integrum.Din aceste motive am considerat ca ciudat numirea unui singur document "strategie"- din partea autorilor celor doua acte, poate mai degraba politica pentru securitate nationala ori politica nationala de aparare. Spre exemplu daca strategia nationala de securitate cere o mai mare flexibilitate SRI, un nou statut al cadrelor SRI poate fi in act normativ ce transpune pe plan real si executiv ulterior politica de "flexibilizare".La fel daca strategia nationala de aparare solicita imperativ marirea capacitatii de a desfasura misiuni aeriene un acord de achizitie a unor avioane multirol este in fapt transpunerea acestei politici pe plan real. Actlele cu pricina, desi multe, cred ca le puteti gasi sub forma de legi in vigoare respectiv proiecte legislative pe situl parlamentului. In rest va sunt la dispozitie pe forum pentru alte nelamuriri deigur in masura priceperii ori nepriceperii mele.
Bun, la limita temporala a aplicarii legii ma refeream. Asa cum am spus mai sus, am citit H.P. 30-2008 privind aprobarea Strategiei nationale de aparare a tarii, document aprobat de Parlamentul Romaniei la solicitarea Presedintelui Romaniei. Acest document, evident, nu este acelasi cu cel considerat in vigoare. Intrebarea mea este: H.P. 30-2008 privind aprobarea Strategiei nationale de aparare a tarii a fost abrogata expres (prin ce act?) sau tacit (prin ce act contrar?) ?
Hotararea Parlamentului 30/2008 este un act prin care Parlamentul aproba un document respectiv SNAp:
"Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 799 din 28/11/2008
Avand in vedere solicitarea Presedintelui Romaniei, adresata celor doua Camere ale Parlamentului, pentru aprobarea Strategiei nationale de aparare a tarii, in temeiul prevederilor art. 65 alin. (2) lit. f) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 5 din Legea nr. 473/2004 privind planificarea apararii si ale art. 1 pct. 27 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului,
Parlamentul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Articol unic Se aproba Strategia nationala de aparare a tarii, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
Aceasta hotarare a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 4 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata. "
Noua Hotarare pentru aprobare este din cate stiu eu inca din 2010 la comisii.Pana sa avem un nou astfel de act de aprobare pentru strategia din 2010 actul precedent ramane si este in vigoare.
Am gasit un articol de ziar stiri.rol.ro destul de bun privind istoria SNAp aprobata in 2008. Socotiti va rog cat a durat sa aprobe in 2008 SNAp-ul si va las pe dvs sa va dati seama cam cat va mai dura pana se va aproba SNAp din 2010.
"Potrivit Legii nr. 473 din 4 noiembrie 2004 privind planificarea apărării, articolul cinci, "Strategia Naţională de Apărare a Romaniei este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional. Preşedintele Romaniei, in termen de cel mult 6 luni de la data depunerii jurămantului, prezintă Strategia naţională de apărare Parlamentului, care o dezbate şi o aprobă, prin hotărare, in cadrul unei şedinţe comune".
Parte a Strategiei naţionale de securitate, Strategia Naţională de Apărare a ţării trebuia să fie prezentată incă din iunie 2005, partidele parlamentare reproşandu-i şefului statului că nu a venit in faţa Legislativului cu un astfel de document. Reproşurile partidelor s-au intensificat in 2006- momentul in care preşedintele a adus in discuţie legile siguranţei naţionale, opoziţia acuzand faptul că nu se poate vorbi despre modificarea legislaţiei in domeniu atata timp cat nu există o strategie de apărare. De altfel, faptul că nu a trimis documentul Parlamentului in termenul legal a fost una din culpele ce i s-au imputat preşedintelui Băsescu in documentul prin care aleşii erau solicitaţi să se exprime asupra cererii sale de suspendare, iniţiate in 2007, de PSD.
In aprilie 2006, CSAT stabilise că Ministerul Apărării Naţionale va fi ministerul care se va ocupa de elaborarea, in termen de 60 de zile, a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării. Preşedintele explica, la vremea respectivă, că se va forma o echipă inter-departamentală formată din reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, ai Serviciului Roman de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe, ai Ministerului de Finanţe şi ai altor instituţii din subordinea Guvernului. Obiectivul stabilit atunci era ca prima variantă a documentului să fie elaborata in 45 de zile pentru ca in următoarele 15 zile membrii CSAT să poată face eventuale observaţii, astfel incat, in termen de 60 de zile, Strategia să fie prezentată Parlamentului spre aprobare, conform articolului 65 din Constituţie.
Actuala Strategie de Apărare Naţională a fost adoptată de CSAT pe 17 aprilie 2006. Plenul reunit al Parlamentului a dezbătut documentul pe data de 14 octombrie 2008. "
Sper sa va fi lamurit
Edit: una din propunerile parlamentului pentru modificare ar fi introducerea rezervei operationale respectiv asa zisii "militari de weekend"
Citesc și eu linistit pe ici pe colo câte ceva ,și dau peste d-na sau d-ra Raisa Ekaterina Ivatenko fostă Simona Ela Fica ,(nu este prima dată când dau peste ea) ...iar aceasta afirmă că Președintele României nu are dreptul să primească informații secrete....Având în vedere numele rusesc pe care și la luat precum și backgroundul duce automat la concluzia: alt postac putinist.
Mă apucă însă curiozitatea și mă uit pe legea indicată, recte Legea 51/1991 privind Securitatea Naționala a României.... Ca să vezi surpriză, articolul 11 din lege, care stabilește beneficiarii informațiilor din domeniul securității naționale, este exact cum spune doamna cu nume rusesc: canci Prezident printre beneficiari. Ca să fiu sigur, mai deschid un site cu juridice și caut și acolo... surpriza naibii, textul apare identic...
Din textul celor doua articole rezultă clar, așa cum puteți citi mai jos, că Președintele României nu este nominalizat între beneficiarii informațiilor din domeniul securității naționale și conducătorii organelor cu atribuții în domeniul SN nu pot aproba comunicarea unor astfel de informații către el. Știu unii vor sări și vor spune că legea securității naționale se completează cu actele normative ale CSAT și ale accesului la informații clasificate , bașca că Președintele României este și Președintele CSAT, autoritate naționala care potrivit Constituției administrează politica de apărare și securitate naționala...ce mai rămâne așa cum am spus ... țară a absurdului
Nu vreau să elaborez în continuare pe posibila ilegalitate rezultată din aceste aspecte, pentru că, în toate statele, principalul și marele beneficiar al informațiilor din SN este, de obicei, președintele sau, câteodată, șeful Guvernului (cazul Germaniei, Marii Britanii, etc.). Dar dovadă mai clară privind limitele intelectuale (că doar nu pot să pomenesc public de cretinismul cronic și imbecilitatea genetică) ale legiuitorilor români (și aici nu-i includ doar pe parlamentari) nu cred că "se există".
Art. 10 (1) Activitatea de informatii pentru realizarea securitatii nationale are caracter secret de stat. (2) Informatiile din acest domeniu nu pot fi comunicate decat in conditiile prezentei legi. Art. 11 (1) Informatii din domeniul securitatii nationale pot fi comunicate: a) presedintelui Senatului, presedintelui Camerei Deputatilor, precum si comisiilor permanente pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala ale celor doua camere ale Parlamentului; b) ministrilor si sefilor departamentelor din ministere, cand informatiile privesc probleme ce au legatura cu domeniile de activitate pe care le coordoneaza sau de care raspund; c) prefectilor, primarului general al Capitalei, precum si conducatorilor consiliilor judetene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pentru probleme ce vizeaza competenta organelor respective; d) organelor de urmarire penala, cand informatiile privesc savarsirea unei infractiuni. (2) Comunicarea informatiilor se aproba de catre conducatorii organelor cu atributii in domeniul securitatii nationale. (3) Prevederile art. 10 privitoare la apararea secretului de stat se aplica in mod corespunzator tuturor persoanelor prevazute la alin. (1) lit. a)-d).
@Chimistul, vezi ca in aceeasi lege, recte L51/1991 modificata si completata-2014, la art. 7 se pomeneste de CSAT si spune cam asa: Consiliul Suprem de Aparare a Tarii are, in domeniul securitatii nationale, urmatoarele atributii: a) analizeaza datele si informatiile obtinute si evalueaza starea securitatii nationale; b) stabileste principalele directii de activitate si aproba masurile generale obligatorii pentru inlaturarea amenintarilor prevazute in art. 3; c) stabileste modalitatile de valorificare a informatiilor referitoare la securitatea nationala; d) analizeaza rapoarte si informari referitoare la modul de aplicare a legii privind securitatea nationala; e) aproba structurile organizatorice, efectivele si regulamentele de functionare ale Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Protectie si Paza; f) aproba cheltuielile operative destinate realizarii securitatii natioanle.
Cine sta in capul mesei la CSAT? Ah, da!
Edit: Ca sa nu existe dubii: -Legea 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei LINK -Legea 415/2002 privind organizarea si functionarea CSAT LINK
@djebel , în aliniatul 4 am specificat acest lucru , dar rămâne întrebarea (dacă nu o fi secretul lui Polichinelle) e ce legiuitorul nu a trecut la Art.11 ,care stabilește beneficiarii informațiilor din domeniul securității naționale pe Președintele Romîniei ca și principal benefiaciar al informațiilor?
@Chimistul, cu scuzele de rigoare, am trecut ca o briza peste "cele doua articole" amintite. Bun, acum sa revenim si sa facem analiza pe text. La art.6, alin. (2) din L51/1991, scrie foarte clar: "(2)Activitatea pentru realizarea securitatii nationale este organizata si coordonata de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii", deci nu trebuia sa-l nominalizeze pe presedinte. Daca ne uitam la ilustrele personaje amintite la art11 din L51/1991, observam ca ele nu fac parte din CSAT. Ca sa nu existe dubii, propun ca sa schimbam art.11 cam asa: "Informatii din domeniul securitatii nationale pot fi comunicate si...".
Forums
e ce legiuitorul nu a trecut la Art.11 ,care stabilește beneficiarii informațiilor din domeniul securității naționale pe Președintele Romîniei ca și principal benefiaciar al informațiilor? 
