Proiect SEMPER FIDELIS
  • Prima pagina
  • FORUM
  • Despre noi
  • Statut
  • Galeria foto
  • Download-uri

Remember me      Forgot password?    Signup

Forums

Proiect SEMPER FIDELIS :: Forums :: Proiect SEMPERFIDELIS :: Infiintare, activitati, proiecte, programe
 
<< Previous thread | Next thread >>
Republica Ciad Romania - drapelul
Go to page
  <<      
Moderators: ex-ad, colonelul, echo, truepride, dorobant, spk, Radu89, Pârvu Florin, justme, Mihais, Resboiu
Author Post
Altair
Sun Aug 30 2009, 01:14PM
UBI CONCORDIA IBI VICTORIA
Registered Member #385
Joined: Sat Feb 03 2007, 09:53PM

Posts: 2065
Thanked 3 time in 3 post
Bai eu zic ca nu degeaba aveam acelasi drapel cu Ciad,Andora si Moldova.Probabil rflecata exact ceea ce/cine suntem.
In legatura cu stema,eu as merge pt cioara pe care oricum o purtam pe toate bastile si manecile de la uniforme.Inaintea era aia cu grau,rau,ramu, acu sa fie cioara cu crucea.(de stejar,cu poza,data nasterii ziua de maine....)
Back to top
ex-ad
Wed Sep 14 2011, 04:13AM
nosce te ipsum

Registered Member #1
Joined: Tue Feb 28 2006, 11:26AM

Posts: 4678
Thanked 67 time in 37 post
Pentru a intelege mai bine cam cum sta treaba cu imnul nostru din care nici un roman nu reuseste sa recite mai mult de 2-3 strofe, trebuie sa ne plecam asupra citorva fapte istorice mai putin cunoscute chiar si intelectualilor plini de ifose care au invadat televizoarele:

1. Poezia Rasunet / Desteapta-te, romane, scrisa la finele lunii mai 1848 de Andrei Muresanu si publicata în numărul 25 din 21 iunie 1848 al Foii pentru minte, inima şi literatura, este raspunsul, in copie personalizata si cu puternice influente din Maseilleza, dat poeziei Cintec/Sus, maghiare, scris de Petofi Sandor si recitat în 15 martie 1848 in Piata Vorosmarty din Budapesa. Formulele din text precum "barbarii de tirani" se refera la unguri. Daca puneti cele doua poezii una linga alta, va veti minuna de asemanari. Deci avem nu un imn original, ci o copie.

Cosbuc, intr-un articol despre Campia Libertatii de la Blaj si despre 1848, il si numeste pe Petofi Sandor poet al entuziasmului razboinic: „Era în anul 1848. Ungurii se revoltaseră, constituindu-se într-un stat independent de Austria si voiau să alipească de Ungaria Ardealul, care pe atunci era principat cu Domnul său, cu dieta sa, cu drepturile sale. Ungurii se sprijineau pe cetăti puternice, aveau ostiri multe, bani din de-ajuns, arme destule, apoi aveau oameni politici mari, oratori buni si poeti cari înflăcărau poporul. Românii simteau pericolul, că ei pierd Ardealul, că ungurii vor să-i puie într-un jug nou. Ei tineau cu împăratul Austriei, împotriva căruia se resvrătiră maghiarii. Românii ar fi stat pe loc, dacă nu i-ar fi silit ungurii să se dea de partea lor. Asta n-au voit s-o facă, si au trebuit să apuce armele contra ungurilor. Dar românii n-aveau nici cetăti, nici osti, nici arme, nici bani, nici oameni politici si nici poeti — singura poezie războinică Desteaptă-te Române a fost scrisă mai târziu, după ce au început vărsările de sânge.”
Pe de alta parte, Petofi Sandor inundase deja spatiul public cu poezii revolutionare care, ulterior, au fost traduse si publicate in peste 100 de limbi. In destule dintre acestea se face referire la Ardeal.

2. Andrei Muresanu, la vremea aceea profesoras la Colegiul Latino-German din Brasov si redactor la suplimentul literar Foaie pentru minte, inima si literatura al Gazetei de Transilvania, a reusit publicarea poeziei fara prea mult efort, intrucit George Baritiu, directorul Gazetei, primise sarcina, din partea colegilor intelectuali Alexandru Papiu Ilarian, Simion Barnutiu si episcopul Andrei Saguna, sa elaboreze un cintec de lupta, iar Rasunet a fost singura poezie care i-a rasarit in curtea editurii.

3. Andrei Muresanu n-a lasat nimic valoros pentru literatura romana, exceptie aceasta poezie in care contributia sa consta realmente doar in versificatie. Este si motivul pentru care majoritatea strofelor nu are nici cursivitate si nici claritate, asa cum trebuie sa aiba un cintec patriotic pentru a fi retinut lejer de multime. Singura sa incercare de a scoate un volum de versuri a fost abia in 1862. A esuat lamentabil, intrucit volumul nu s-a vindut, iar Muresanu a murit in 1863 intr-o saracie lucie.

4. Rasunet a fost pusa pe note si cintata pentru prima data nu in 29 iulie 1848 la Ramnicu Valcea, ci cu ceva timp inainte de publicare, intr-o gradina din Scheii Brasovului. Melodia poeziei, se afirma cu certitudine de catre unii cercetatori, o datoram lui Gh. Ucenescu, psaltul bisericii Sf. Nicolae din Scheii Brasovului, care a adaptat textului un cintec al fostului sau dascal de muzica bisericeasca, Anton Pann. Altii continua sa afirme ca autorul este necunoscut, melodia avind larga circulatie in epoca. De-o fi una, de-o fi alta, nu e compusa de Anton Pann.

5. Intre anii 1991-1994, Moldova a avut acelasi imn. Moldovenii s-au dovedit insa mult mai destepti si au renuntat la el in favoarea actualului imn, Limba noastra, acesta fiind o forma in 5 strofe simple, clare, splendide si semnificative, a poeziei scrisa de Alexei Mateevici (1888-1917), pe o melodie compusă de Alexandru Cristea (1890-1942). Moldovenii au inteles ca Desteapta-te, romane este mult prea lung, mult prea greoi, mult prea depasit de timp si evenimente.

De 21 de ani ne facem ca avem un imn, un imn luuuuung, cu versuri fara cap si coada, inspirat (sa nu spun copiat) de la unguri si rejectat ca melodie nationala pina si de fratii nostri de peste Prut.

Ne convine, nu ne convine, asta-i realitatea.


Dati-mi voie, acum, sa va ofer propria interpretare a imnului pe care patriotarzii anului 1990 mi l-au bagat pe git fara sa ma intrebe.

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!


Majoritatea interpreteaza aceste prime versuri in sensul ca noi, romanii, sintem oleaca prostovani si dormim in nadragi. Mie-mi mi-a sugerat mereu altceva: Bai, romane, niste gorile ti-au tras-o pina ai dat ortu', iar tu ai stat ca gonflabila. Acu' trezest-te din morti! Fii zombie! (am deja in fata ochilor o secventa dintr-un film horror, in care grupuri de romani zombie, cu craniile trepanate si creierii scosi, cu ochii vineti infundati in orbite si trupuri cenusii, contorsionate, se tirasc gemind pe Bulevardul Unirii)

Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.


Cruzii mei dusmani fiind cine? Nesimtitii care imi ocupa locul de parcare? Boul cu burdihan care scoate pistolul in trafic? Cacaciosul de judecator care-l lasa liber pe bou? Idiotul de sef incompetent numit politic? Jagardeaua din parlament care ma asasineaza cu legi cretine? Mafiotii cinici de la BNR, FMI, BE, BM? Cine? Poate ma lamuresc din versurile care urmeaza...

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,


Singe de roman. Deci fara Burebista, Dapyx, Roles, Dicomes, Scorilo, Decebal. Fara daci, da-o-n Sarmizegetusa Regia ma-sii de identitate nationala. Mai bine cu romanii care au ucis, jefuit, violat si ars tot ce-au prins p-aci pe la noi. Da, sintem mindri urmasi Romei. Sau RRomei...?

Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!


"Noi sintem urmasii lui Traian... ai lui Traian Basescu!" Iar al ei piept e destul de generos, n-am ce comenta...

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii
;

Foarte corect! Sintem o natie de cheliosi, fugiti din civilizatie taman in creierii muntilor unde facem nemiscati pe brazii in locul celor taiati de Attila Verestoy Drujba lui Dumnezeu. Aveti imaginea? 18 milioane de romani in costume verzi, stind cuminti, perfect aliniati, unul linga altul pe crestele patriei! Cam ca in fotografiile newyorkez-ului Spencer Tunick, ala care umple net-ul cu mii de nuduri adunate in diverse locuri de pe glob. Absolut minunat! O tara ca prazul, in care nimeni nu misca!

Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!


Hai, romani, hai, cutu, cutu! So pe ele! Sariti si sfisiati toate oile pe care le prindeti! Si cum enumerarea din versul al doilea cuprinde numai barbati, deduc logic ca oile sint femeile. Deci imnul incalca prevederile constitutionale referitoare la discriminarea sexuala si indeamna la violenta. Misoginul naibii de Muresanu cu imnu' lui cu tot!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,


Mihai a ajuns voievod cu ajutorul Constantinopolului, apoi a schimbat rapid calimera; dupa o serie intreaga de razboaie cu turcaletii, a bagat Tara Romaneasca in faliment si si-a transformat supusii in sclavi, legindu-i de glie; a stat o scurta vreme potolit, apoi s-a suit iar pe cal sa cotropeasca; a intrat in Alba Iulia precum imparatul gol, apoi a tras o fuga si pina-n Moldova, tot cu sabia. Le-a pierdut rapid pe amindoua.
De la Grigore Ureche stim ca Stefan a fost un pitic singeros, afemeiat si isteric. A umplut, in schimb, Moldova de manastiri si biserici. E drept, succesele militare si faptul ca a ridicat Moldova asa cum nimeni n-a facut-o inaintea lui ramin de necontestat.
Matia Corvinul a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei, oricit am dori noi sa ni-l revendicam. Acelasi Grigore Ureche il numea "Mateias Crai Ungurescu", iar cronicarii stiau istoria ceva mai bine decit unii istorici moderni cu orgasme nationaliste. Djuvara, Brezeanu, Papacostea si altii ca ei au, insa, capetele bine asezate umeri.
In concluzie, deasupra tarii mele plutesc trei stafii reprezentative: un fomist de putere, un afemeiat singeros si bisericos, si un ungur, iar noi sintem urmasii lor! Deja imi salta pieptul de mindrie nationala...

Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.


Cele trei stafii anterior mentionate agita armele si urla in cor. La noi in tara toti urla, pina si stafiile care fac umbra patriei mele...

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!


Mihai a fost omorit de Basta, dar Stefan si Matei au dat ortu' linistiti. Am aflat insa de ce stafiile lor urla-n cor deasupra tarii. De pizma, rautate si miopie. Deci strabunicii mei au mai fost si invidiosi, rai si chiori.

Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!


La versurile astea brusc dulcege singura chestie care imi trece constant prin minte e o spirala Misa. Apoi mi-aduc aminte de aia cu parcarea, de aia cu burdihane, de aia cu roba si de aia cu scaune, dar mai ales de aia care mi-au transformat tara in colonie. Si numa' de fratie nu-mi mai arde...

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,


La prima citire am crezut ca-i vorba de baba care cerseste la o intersectie la mine-n cartier...

Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!


... iar baba moare de ciuda pe buticaru' aflat la 100 de meti distanta si-l injura de dimineata pina seara...

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,


... si-l injura ca la carte, cum a invatat ea prin biseicile noastre ortodoxe ca poti sa afurisesti eficient...

Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!


... si m-am prins, in final: baba e, in fapt, patria si e si mama mea. Adicatalea, patria mea e vaduva, cerseste, blestema, boceste, afuristeste si apoi, mieroasa si prefacuta, ma trimite sa ma casapeasca si sa ma incendieze unii, nu se stie cine... Si la fel face si propria mama, mama mea care acum se odihneste in pace si a fost o femeie de o cultura si o inteligenta rar intilnite!!! Pai ma ... pe el de imn! Totul pina la mama mea!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;


Pai, da, ca Turcia e tara NATO, mai si gazduieste componente ale scutului antiracheta si poate se ridica muschii nostri romanesti si pornim un razboi chiar in organizatie! Ai dreacului turci cu tot cu puloverele, aurul si shaorma lor! Ca nu-i iertam si vrem sa stie si ei asta cind intonam imnul pe la meciuri!

Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!


Aici recunosc ca m-a pus rau pe ginduri. O iau logic: cnuta nu poate fi decit cnut, ca in dex nu exista. Cnutul e un bici cu niste chestii metalice in virf. O entitate nedefinita baga biciul in vetrele strabune, adicatalea banuiesc ca e vorba de actiuni de demolare sistematice ale constructiilor cu valoare istorica. Iar noi ne juram ca inainte de a trece cnutul, buldozerul in traducere, ne adunam in casele respective si ne sinucidem in masa ca sectantii, astfel protestind.

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;


Ca trairam numai sub despoti si sub dictaturi, asta stim deja. Dar de aici si pina la modul in care imnul tarii mele ma jigneste continuu, facindu-ma pina si vita prin versurile astea, e ceva cale. Una scurta. Foarte scurta. Imnul tarii mele imi trage flegme una dupa alta.

Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!


Inca n-am lamurit cine sint cruzii, insa e limpede ca vor sa ne taie limba. E drept, noi, romanii vorbim cam mult si pina si cruzii aia s-or fi saturatara de atitea birfe, zvonuri, agramatisme si de atita argou cit pot incapea pe limbile noastre. Doar ca aia care vor sa ne mutileze iau teapa: nu mai avem limba. In orice caz nu limba romana. Probabil in viitorul apropiat vom avea una rroma, dar pina atunci lucram cu asta fracturata si plina de microbi.

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!


Patru unghiuri... adica exista patru pozitii in care romanii stau indoiti in unghi drept, eu asa inteleg, ca altfel autorul ar fi putut spune altceva: zari, orizonturi, puncte cardinale etc... pai, sa vedem unghiurile: cu capul plecat inainte, indoit din git; cu capul plecat inainte, indoit de la mijloc; cu capul in pozitie normala, dar in genunchi, cu capul indoit din git si in genunchi.

Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!


Ei, aici a nimerit-o Muresanu. S-a dus dracului Dunarea, ca-i plina de mil, gunoaie si epave. S-a dus prin sila si sictirul autoritatilor. S-a dus dracului si Delta, cu flora si fauna cu tot. S-a dus prin spagi, prin mita, prin smenozeli mai mult sau mai putin politice. Deci imnul meu ma invata ca o duci mai bine daca de doare in cur si stii sa furi.

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt
.

In primul rind nu mai avem comandant suprem. Nu Base conduce armata in caz de razbel, ci popa-sef din Dealul Mitropoliei. In al doilea rind, biserici. Multe biserici. Zeci de mii de biserici, fiindca de scoli nu avem nevoie. Cit despre libertate, ce om fi cistigat in '89, daca la 21 de ani trebuie s-o cerem din nou?

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!


Corect. Toata lumea in strada! Cu o singura obiectie: e prea tirziu. Sintem sclavi. Sclavii UE si ai institutiilor financiare internationale. Si ai ocultelor mondiale. Si sintem, inainte de toate, sclavii propriei noastre nesimtiri, propriei noastre umilinte si propriei lipse de contiinta nationala. Sintem sclavi, asa cum am fost intotdeauna in istorie.

In concluzie, imnul e o mizerie, dar macar e un imn sincer.


[ Edited Fri Sep 16 2011, 02:08AM ]
Back to top
dorobant
Wed Sep 14 2011, 07:17PM

Registered Member #457
Joined: Fri Mar 23 2007, 06:42PM

Posts: 968
Thanked 20 time in 11 post
Frumoasa analiza pe text. De fapt, e singura pe care am citit-o si nu pentru ca nu am cautat. Doar pentru ca nu am gasit. Nu renunt, caut in continuare ...
Back to top
ex-ad
Thu Sep 15 2011, 08:48PM
nosce te ipsum

Registered Member #1
Joined: Tue Feb 28 2006, 11:26AM

Posts: 4678
Thanked 67 time in 37 post
Ce are, oameni buni, cintecul patriotic simplificat si pus pe muzica de Ciprian Porumbescu? Findca versurile sint absolut superbe, iar muzica au auzit-o chiar si cei nascuti dupa '89...


Trei culori cunosc pe lume
Ce le țin de-un sânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Suveniri de-un brav popor.

Roșu-i focul ce-mi străbate,
Inima-mi plină de dor
Pentru sânta libertate
Și al patriei amor.

Auriu ca mândrul soare
Fi-va'l nostru viitor
Pururea'n eternă floare
Și cu luci netrecător

Iar albastrul e credința
Pentru țară ce-oi nutrim
Credincioși fără schimbare
Pân' la moarte o să-i fim

Pân' pe cer și cât în lume
Vor fi aste trei culori
Vom avea un falnic nume
Și un falnic viitor

Iar când, fraților, m'oi duce
De la voi ș'oi fi să mor
Pe mormânt, atunci să-mi puneți
Mândrul nostru tricolor
Back to top
ex-ad
Thu Sep 15 2011, 08:52PM
nosce te ipsum

Registered Member #1
Joined: Tue Feb 28 2006, 11:26AM

Posts: 4678
Thanked 67 time in 37 post
si postez si stema pe care am bagat-o in urma cu ceva timp pe facebook, o stema usor modificata de mine (am pus marea in loc cimpii, fiindca asta e stema RPR)...

Back to top
dorobant
Fri Sep 16 2011, 08:32AM

Registered Member #457
Joined: Fri Mar 23 2007, 06:42PM

Posts: 968
Thanked 20 time in 11 post
Iar când, fraților, m'oi duce
De la voi, ș'o fi să mor
Pe coşciug atunci să-mi puneți
Mândrul nostru tricolor.

... daca nu va fi vreo ilegalitate !
Back to top
0050
Fri Sep 16 2011, 12:38PM
Registered Member #1997
Joined: Mon Jul 27 2009, 12:32AM

Posts: 558
Thanked 8 time in 7 post
Eu zic ca ar merge asta 9 scuze daca sunt offtopic)

1. Noi în cel dintâi război
Am ajuns prin moarte noi
Doamne, ocroteşte-i pe români
Am dat sânge şi sudoare
Pentru România Mare
Doamne, ocroteşte-i pe români

2. Am dat viaţă şi soldaţi
Pentru-o patrie de fraţi
Doamne, ocroteşte-i pe români
Am dat fapta, am dat zisa
De la Nistru pân’ la Tisa
Doamne, ocroteşte-i pe români

3. Dar pe urmă-n ’40
Anul marii făr’de-legi
Doamne, ocroteşte-i pe români
Două fiare ne-au muşcat
Ultimatum şi dictat
Doamne, ocroteşte-i pe români

4. Biata lume nu ştia
Că-ntr-o zi la Moscova
Doamne, ocroteşte-i pe români
Au semnat un pact neghiob
Molotov şi Ribbentrop
Doamne, ocroteşte-i pe români

5. Iar fascismul mondial
Ne-a luat parte din Ardeal
Doamne, ocroteşte-i pe români
Şi lui Horty i l-a dat
Fi-le-ar numele spurcat
Doamne, ocroteşte-i pe români

6. Stalin cu teroarea sa
Ne-a luat Basarabia
Doamne, ocroteşte-i pe români
Şi cu Hitler în acord
Bucovina de la nord
Doamne, ocroteşte-i pe români

7. Ăi mai mari tâlhari ne-au frânt
Ne-au luat ţară şi pământ
Doamne, ocroteşte-i pe români
Nimenea n-a auzit
Plânsul nostru răstignit
Doamne, ocroteşte-i pe români

8. Astfel am intrat şi noi
În al doilea război
Doamne, ocroteşte-i pe români
Haideţi, dom’le Mareşal
În Moldova şi-n Ardeal
Doamne, ocroteşte-i pe români

9. Noi de dor de noi luptam
Pentru ţară, pentru neam
Doamne, ocroteşte-i pe români
Pentru vechile hotare
Pentru România Mare
Doamne, ocroteşte-i pe români

10. Şi-am pierdut, şi-am fost răpuşi
Şi-am fost ocupaţi de ruşi
Doamne, ocroteşte-i pe români
Aliaţii au tăcut
Stalin a făcut ce-a vrut
Doamne, ocroteşte-i pe români

11. Şi-am murit de mii de ori
S-avem iarăşi trei culori
Doamne, ocroteşte-i pe români
Şi-am plătit cât nu se poate
Sfânta noastră libertate
Doamne, ocroteşte-i pe români

12. Ţara-i mică, vremea-i grea
Ce-o mai fi, om mai vedea
Doamne, ocroteşte-i pe români
De uitat, nu vom uita
Ţara noastră cum e ea
Doamne, ocroteşte-i pe români

13. Cât o fi român-român
Pruncul va primi la sân
Doamne, ocroteşte-i pe români
Adevăru-adevărat
Despre tot ce s-a-ntâmplat
Doamne, ocroteşte-i pe români

14. Ţinte minte, fiul meu
Că exista Dumnezeu
Doamne, ocroteşte-i pe români
Şi un jurământ te leagă
Ţara noastră nu-i întreagă
Însă asta doar până-ntr-o zi

15. Când vei fi şi tu bărbat
Să te simţi mereu soldat
Doamne, ocroteşte-i pe români
Pentru vechile hotare
Pentru România Mare
Doamne, ocroteşte-i pe români

LINK
Back to top
Go to page
  <<       

Jump:     Back to top

Syndicate this thread: rss 0.92 Syndicate this thread: rss 2.0 Syndicate this thread: RDF
Powered by e107 Forum System uses forum thanks

More links

Imnul SEMPER FIDELIS
Arhiva stiri
Trimite-ne o stire
Marsuri
Articole
2% pentru voi
Directia Generala Anticoruptie din MAI
Resboiu blog
Asociatia ROMIL
InfoMondo
Fundatia Pentru Pompieri
Liga Militarilor
Politistul
SNPPC
NATOChannel TV
Forumul politistilor
Forumul pompierilor
Asociatia "6 Dorobanti"
© 2006-2015 Proiect SEMPER FIDELIS
Site protejat la copierea cu soft-uri dedicate. Banare automata.Opiniile exprimate pe forum nu reprezinta si pozitia asociatiei fata de persoane, institutii si evenimente. Regulile de functionare a forumului sint formulate in baza prevederilor constitutionale si legilor in vigoare. Asociatia isi exprima pozitia fata persoane, institutii si evenimente prin fluxul de stiri publicat in prima pagina a site-ului.