A-propos de speta de la Suceava amintita de @Klaus: se pare ca Todirut are dusmani foarte puternici care vor sa dea cu el de pamant prin orice mijloace. Pe langa parodia detasarii, anul asta au fost trimise 3 (trei) comisii pentru a-l cerceta. Interesant e ca este cercetat pentru management defectuos si la IPJ Calarasi, desi a avut indicatori foarte buni si prefectul a avut doar cuvinte de lauda. Iata mai jos doar cateva titluri din ziarul local, articolele aflandu-se in link-uri:
Comisarul-şef Ioan Nicuşor Todiruţ, din nou la comanda IPJ Suceava LINK
Şah mat în conducerea IPJ Suceava. Todiruţ rămâne la Călăraşi, Colman se întoarceLINK
Corpul de control al Ministerului Afacerilor Interne, trimis la IPJ SuceavaLINK
Zaheu ţine „cald” mediul de afaceri din Constanţa pentru ministrul Oprea
Toţi poliţiştii care s-au perindat la conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa au reuşit să cunoască nu doar specificul zonei, infractorii cu state vechi în „câmpul muncii”, dar şi jucătorii importanţi din mediul de afaceri de la malul mării. Cunoştinţe mai vechi sau mai noi, oamenii de afaceri constănţeni au ştiut că este elegant să laşi loc de „bună ziua” unui şef de poliţie, dar şi unui fost şef de inspectorat, mai ales dacă acesta reprezintă un partid creat de un ministru din actualul Guvern. Ne referim, desigur, la ministrul Gabriel Oprea şi partidul acestuia, UNPR. Unul dintre membrii acestui partid este fostul şef al IPJ Constanţa, Aurelian Zaheu. Coincidenţă sau nu, Zaheu continuă să vină săptămânal la Constanţa, şi nu doar de dragul organizaţiei UNPR de aici (pe care are misiunea de a o ajuta să se dezvolte alături de alţi colegi). Coincidenţă sau nu, de fiecare dată când s-a aflat la Constanţa, Aurelian Zaheu s-a întâlnit cu puternici oameni de afaceri constănţeni, motivând însă, de fiecare dată, că a legat prietenii profunde cu respectivii. Probabil că, în contul „prieteniilor profunde”, oamenii de afaceri nu se vor da în lături să sprijine UNPR-ul la viitoarea campanie electorală, mai cu seamă că firmele puternice din România au obiceiul să sprijine în an electoral nu doar un partid, ci mai multe, în funcţie de şansele care se întrezăresc potrivit sondajelor de opinie.
Acum Zaheu culege si roadele, in loc sa-si vada linistit de pensie, are griji ca membru in noul Consiliu al Reprezentantilor de la SIF Muntenia, incepand prin a contribui in acordarea de dividende in valoare de 25 milioane de euro (85% din profitul inregistrat anul trecut) LINK
Cum cad unii numai in picioare, desi nu sunt motani
Cred ca este o gluma stirea asta, altfel ar fi o obraznicie Daca era vorba de politia locala, treaca-mearga, dar este vorba de un IPJ. Cred ca este o gluma sa scrie Rendorseg pe masinile IPJ-ului...
Maşiniile POLIŢIEI CLUJ trebuie inscripţionate şi în UNGUREŞTE. IJP Cluj a luat AMENDĂ pentru ASTA
Inspectoratul de Poliţie Cluj a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru că nu a tradus denumirea instituţiei, afişată pe clădire sau pe autoturismele de patrulare, şi în limba maghiară, adică Rendorseg. Problema a fost reclamată la Postul de Poliţie de la Săvădisla unde trăiește o comunitate numeroasă de etnici maghiari.
Reclamaţia a fost făcută de un organism internaţional de tip ONG, care apără drepturile minorităţii maghiare, European Comitee Human Rights Hungarian Central Europe. Potrivit reprezentanţilor acestui ONG, cetăţenii români de naţioalitate maghiară din Săvădisla sunt discriminaţi pentru faptul că pe clădirea postului de Poliţie nu există şi o tăbliţă cu denumirea şi în limba maghiară, Rendorseg.
"Pe clădirea Poliţiei, situată în centrul comunei Săvădisla, nu apare nici o informaţie în limba maghiară, nici pe clădire, nici pe afişierele cu informaţii de interes public, iar în acest fel populaţia maghiară poate avea îndoieli în privinţa statului său de egalitate", se arată în reclamaţia depusă la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Obiectul sesizării depuse la CNCD se referă şi la inscripţionarea autovehiculelor Poliţiei din Săvădisla dar şi la lipsa plăcuţelor şi afişelor de informare în limba maghiară de pe clădire şi din curtea Poliţiei.
"Plăcuţele unilingve şi/sau informaţiile comunicate într-o singură limbă, insuflă multora sentimentul de inferioritate, nu încurajează în cetăţeni sentimentul de egalitate".
Avertisment pentru IPJ Cluj
Plângerea depusă de ONG-ul maghiar a fost admisă de CNCD. Membrii Consiliului au decis că maghiarii din Săvădisla, care de fapt nu au cerut nimic niciodată, sunt discriminaţi prin faptul că denumirea instituţiei Poliţiei, nu este afişată în modul bilingv, adică Poliţia/Rendorseg. De asemenea, IPJ Cluj mai este acuzată că nu a luat măsuri pentru afişarea anunţurilor de interes public în mod bilingv. Ca urmare a celor două capete de acuzare, CNDC a decis să sancţioneze Poliţia Cluj cu avertisment pentru nerespectarea afişării bilingve a instituţiei şi a informaţiilor de interes public.
"Din câte ştiu eu, Statul Român este un naţional, în care limba oficială este limba română. În ţară nu am auzit ca niciunde ca denumirea Poliţiei să fie tradusă în altă limbă", a spus chestorul Ioan Păcurar, şeful IPJ Cluj.
Numai că decizia CNCD nu a rămas definitivă deoarece a fost desfiinţată de Curtea de Apel Cluj. Judecătorii au apreciat faptul că membrii CNCD au exstins cercetările efectuate fără a informa Poliţia Cluj şi fără a oferi acestei instituţii dreptul să se apere în condiţiile legii.
Daca nu scriu POLITIA si in tiganeste, chineza, araba, norvegiana, spaniola, turca si ebraica, se trezesc cu reclamatii si din directiile acelea. Macar sa fie masinile frumos colorate, sa semene cu ale Circului Globus...
Edit: UIte d-aia am eu ciuda pe multe ONG-uri: ca si partidele, freaca menta, consuma aiurea bani, fac numai reclamatii (nu-i duce mintea la mai mult) si nu contribuie cu nimic la binele celor pe care sustin ca ii reprezinta.
O prostie de 2 lei, o amenda care poate fi contestata si usor castigata pt ca in primul rand chiar nu vad discriminarea, in al doilea rand exista legea de organizare si functionare a Politiei Romane, dupa care, asa cum scrie in titlul sugestiv , este organizata si functioneaza aceasta institutie. Aceasta si alte ordine MAI sau regulamente nu prevad inscriptionarea bilingva. Nici pe masinile comunitarilor locali nu este permis. In regulamentul lor de functionare este prevazut expres cum trebuie inscriptionate masinile, uniformele, etc. Bine, nu se respecte prevederile, standardele acestea nici in comunitatile romanesti, fiecare face cum il taie capul.
Inspectoratul de Poliţie Cluj a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru că nu a tradus denumirea instituţiei, afişată pe clădire sau pe autoturismele de patrulare, şi în limba maghiară, adică Rendorseg.
Totusi, la ce momai avem printre noi, mai ca ne-ar obliga sa purtam si uniforma vecinilor. Si amenzile tot bilingve trebuie sa fie?
Noooo, trilingve, sa fie si in engleza, sa stim o treaba...
Pe masinile politiei din Budapesta este scris RENDŐRSÉG si atat. Ca in orice tara normala, de altfel. Numai la noi pe unii in mananca in fund ca, chipurile, nu inteleg romaneste (meri la scoala si vei intelege) si n-are cine sa ii scarpine…
Bine, maşinile ca maşinile, au suprafaţă suficientă să bage şi nişte reclame la Bonux. Ce facem cu rendorsegii? Le punem placarde tip om sandwitch, cu inscripţionările traduse în toate limbile şi dialectele folosite în România?
Mă întreb dacă maşinile din Săvădisla (dacă or avea maşini) au gumiabroncsok, üzemanyag şi pótalkatrészek?
Se simt inferiori? Păi asta şi sunt dacă n-au auzit de POLIŢIE! Ce fac drăguţii de ei când trebuie să umble prin lume? Închiriază translatori?
Cât mai durează până o să ceara monedă locală, eventual fornitul, că de altele n-au auzit?
Daca mergi in Szeged,la strand,vei vedea inscrisurile in trei limbi:ungureste,sirbeste si...germana -sau engleza.Si doar pe vreo trei table scrie si romaneste (groaznic stalcit) ,dar pe ultimul rand... Se pare ce Szeged e mai aproape de Germania decat de Romania(apox 21 km)...
Inspectoratul de Poliţie Cluj a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru că nu a tradus denumirea instituţiei, afişată pe clădire sau pe autoturismele de patrulare, şi în limba maghiară, adică Rendorseg.
Totusi, la ce momai avem printre noi, mai ca ne-ar obliga sa purtam si uniforma vecinilor. Si amenzile tot bilingve trebuie sa fie?
Nu am priceput niciodata utilitatea acestui Consiliu si nici nu am priceput exact ce tip de sanctiuni "ofera" de multe ori cu titlu gratuit acest organ denumit dupa parerea mea mult prea pompos "Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării". Oricum as dori sa vad motivarea si gradul de pericol social generat, temei pentru atragerea unei raspunderi de tip administrativ (ergo sanctiune) a faptelor prezentate mai sus. Daca puteti obtine cumva motivarea, promit ca ne distram putin.
EU cred ca ne indepartam de topic si ajungem iar la iredendismul maghiar si alte balarii. Sa scrie Polizei in loc de Rendorseg si va vezi ca baietii nu mai fac scandal. Isi vor aduce aminte cum ii salta garda austriaca de pe strazi pt manifestari anti-austriece.
POLIŢIŞTI ARESTAŢI pe motiv că AU BĂTUT UN PROCUROR DNA
Curtea de Apel Bucureşti a decis arestarea a trei poliţiști din Constanţa, după ce procurorii Parchetului General au stabilit că ar fi agresat un procuror DNA din Bucureşti.
UPDATE. Purtătorul de cuvânt al Parchetului General, Ramona Bulcu, a precizat pentru EVZ că cei trei ofiţeri de poliţie sunt acuzaţi de lipsire de libertate şi agresiune. Cazul este instrumentat de procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică.
Polițiștii sunt acuzați de tortură. Cei de la Crimă Organizată susțin că este un abuz al procurorilor DNA, iar DNA îi acuză pe cei de la Crimă Organizată de agresarea procurorului.
Incidentul a avut loc în minivacanța de 1 Mai. Atunci, polițiștii erau sub acoperire pe plajă. Potrivit surselor EVZ, procurorul a încercat să le vândă droguri polițiștilor sub acoperire.
Ulterior, ofiţerii au percheziționat camera de hotel, din staţiunea Mamaia, în care era cazat procurorul, i-au făcut o perchezție corporală, moment în care au fost filmați de o cameră de supraveghere instalată de procuror. În timp ce poliţiştii îl luau la întrebări, procurorul ar fi încercat să-i mituiască pe ofiţeri. Cert este că procurorul și-a declinat identitatea abia când a ajuns la sediul Poliției, în timp ce era anchetat pentru posesie de droguri.
Ulterior, s-a întors la București, și-a scos certificat medico-legal, din care reiese că are nevoie de opt zile de îngrijiri medicale.
Ulterior, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declanșat o anchetă, iar ofițerii au fost reținuți vineri. Sâmbătă cei trei poliţişti au primit mandat de arestare pentru 29 de zile.
Trei luptători ai Brigăzii de Combatere a Criminalitaţii Organizate Constanţa, arestati în capitală
Trei luptători ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) au fost duşi la audieri în capitală. Potrivit unor surse, cei în cauză sunt cercetaţi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În urmă cu puţin timp, poliţiştii au fost arestaţi pentru 29 de zile. Cei în cauză sunt Petcu Dragoş Emil, Teodorescu Bogdan Mircea şi Zaharia Vlad Ştefan. Decizia de arestare nu este definitivă. Ea a fost deja atacată cu recurs.
Potrivit unor surse din rândul poliţiştilor, în vacanţă de 1 mai, un ofiţer DGA sub acoperire, sub acoperire, s-ar fi aflat pe o plajă din Constanţa şi ar fi încercat să le vândă etnobotanice celor trei ofiţeri de la BCCO. Aceştia l-ar fi convins pe presupusul traficant să meargă în camera de hotel în care acesta era cazat. După scurt timp, ofiţerii BCCO şi-ar fi declinat identitatea, după care au început percheziţia, atât a camerei cât şi a procurorului, care le-ar fi promis bani celor trei poliţişti. Aceştia ar fi refuzat. Ofiţerul DGA sub acoperire a fost dus la secţie pentru audieri, iar într-un final a spus cine este. Ajuns în Bucureşti, ofiţerul sub acoperire şi-ar fi scos certificat medico-legal din care reiese că are nevoie de 8 zile de îngrijiri medicale. În urmă cu scurt timp, cei trei poliţişti au fost arestaţi.
Ambele parti erau sub acoperire la Mamaia de 1 Mai, iar drogurile nu erau droguri, ci etnobotanice... Nu lucrez in domeniu, dar nu prea am auzit de procurori sub acoperire, de obicei ei supervizeaza de pe margine, nu se expun. De cand testarea politistilor se face direct de procurori? Pentru ce mai exista DGIA cu SIPI? Faptul ca politistii au mers in camera unui necunoscut, acolo si-au declinat identitatea, i-au facut perchezitie si au refuzat propunerea indecenta zic eu ca este superOK. De mentionat ca procurorul si-a pregatit terenul in prealabil (avea camera montata pentru inregistrare), deci a planificat si, de ce nu, provocat evenimentele, dupa care se da victima. Fara a cunoaste alte amanunte, cred ca procurorul si-a depasit competentele si teritoriul, iar acum face un abuz.
Edit: Normal, variantele sunt mai multe, dar fiecare prezinta franturi cu nuante diferite.
Poliţişti Antidrog arestaţi pentru tortură. Ei au supus la suplicii un „traficant de droguri“ prins de 1 Mai la Mamaia. „Traficantul“ era procuror bucureştean şi lucra şi el sub acoperire
Trei ofiţeri de la Crimă Organizată din Constanţa au fost arestaţi la Bucureşti pentru molestarea unui procuror. Poliţiştii au crezut că magistratul este un traficant de droguri, dar totul era un flagrant înscenat pentru poliţiştii de la Crimă Organizată. Flagrantul a avut loc în ziua de 1 Mai, la Mamaia. Dragoş Emil Petcu, Bogdan Mircea Teodorescu şi Vlad Ştefan Zaharia sunt cei 3 ofiţeri de la Crimă Organizată Constanţa care au intrat în legătură cu un traficant de droguri pe plaja din Mamaia. Acesta le-a propus să cumpere droguri, arătându-le un pliculeţ de droguri. Poliţiştii au spus că vor mai multă marfă şi l-au însoţit pe traficant în camera de hotel. Numai că traficantul era la rândul lui investigator sub acoperire, procuror DNA Bucureşti. Procurorul i-a condus pe poliţişti în camera lui, unde ar fi avut drogurile. Acolo, el a spus că nu mai ştie unde le-a pus, ceea ce a stârnit enervarea poliţiştilor. Procurorul care juca rolul traficantului le-a propus chiar bani pentru a uita ce s-a întâmplat. Aceştia l-au luat la bătaie, nu înainte de a-l dezbrăca pentru a-l percheziţiona. Ei au dus „traficantul“ la sediul Crimei Organizate, unde au continuat cercetarea. Procurorul a fost nevoit să-şi declare identitatea, iar dosarul a ajuns caz penal. Magistratul şi-a scos certificat medico-legal pentru traumatisme ce necesită 8 zile de îngrijiri medicale. Înalta Curte a admis sâmbătă, 25 mai, propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistraţii au dispus arestarea preventivă a celor 3 poliţişti pe o durată de 29 zile. Arestarea decurge din data de 25 mai până la 22 iunie inclusiv, pentru Bogdan Mircea Teodorescu şi Vlad Ştefan Zaharia, iar pentru Dragoş Emil Petcu - din 26 mai până la 23 iunie inclusiv. Ei sunt acuzaţi de tortură.
Se vede dupa modul in care numai niste jurnalisti puteau sa perceapa ca e totul un ghiveci, o poveste cusuta cu ata alba. Procuror sa faca el de unul singur flagrantul si sa fie el sub acoperire n-am auzit in viata mea, pe langa faptul ca in al doilea articol vorbeste de un ofiter DGA (ceea ce pare mai plauzibil), dar care era cazat in camera unui procuror ?! Dar, ma rog. Articol tipic presei romanesti constituita din ageamii. Pe de alta parte, daca umbli cu batul printre gard, risti sa ti-o furi, pt ca dupa cum pare (daca e o sursa demna de luat in seama) ceea ce a facut respectivul procuror/dga-ist se numeste instigare.
Preşedintele CNAS, Doru Bădescu, avansat la gradul de chestor de poliţie
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, comisar-şef de poliţie Doru Bădescu, a fost avansat în gradul profesional de chestor de poliţie, a anunţat marţi CNAS.
Anterior Preşedinţia informase că şeful statului, Traian Băsescu, a semnat decretul privind acordarea gradului profesional de chestor de poliţie comisarului-şef de poliţie Doru Bădescu din Ministerul Afacerilor Interne, scrie Agerpres.
Bădescu a fost numit în urmă cu un an în funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
El i-a succedat în funcţie lui Lucian Duţă, care a demisionat după căderea Guvernului Ungureanu.
Doru Bădescu a fost director general al Spitalului de Urgenţă al Ministerului Administraţiei şi Internelor 'Prof. Dr. Dimitrie Gerota' din Bucureşti.
Asa ce trebuie sa le dau dreptate celor de la Ziua de Constanta... LINK , dar nu numai atat, trebuie si un raspuns corespunzator la intrebarea lui Toma Caragiu N-ai pe cineva...
.
Nu contează de unde porneşti, ci unde ajungi Medic din Ostrov, avansat chestor de poliţie şi preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate are, conform propriilor declaraţii, abilităţi de comunicare, spirit de echipă şi capacitate de adaptare sporită
Comisarul-şef de poliţie dr. Doru Bădescu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, proaspăt avansat în gradul profesional de chestor de poliţie prin decret prezidenţial, are strânse legături cu judeţul Constanţa. Puţini sunt cei care ştiu că medicul Doru Bădescu a lucrat în Dispensarul Comunal Ostrov, parte a Spitalului Comunal Băneasa. Mai mult decât atât, comisarul-şef de poliţie dr. Doru Bădescu a fost şi medic militar de unitate în Brigada de Grăniceri Constanţa, actuala Gardă de Coastă.
Conform propriilor date consemnate în CV, Doru Bădescu s-a născut la data de 16 martie 1963 şi are domiciliul în Ilfov. Din data de 8.11.2011 şi până în prezent, şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este împuternicit director general al Spitalului de Urgenţă MAI „Profesor Dr. Dimitrie Gerota”. Între anii 2009 şi 2011 a fost şef al Serviciului Medical Poliţie Bucureşti, iar în perioada 1 iulie - 1 septembrie 2009 a fost împuternicit şef al Centrului Medical al Municipiului Bucureşti. Între anii 1988 şi 2009, Doru Bădescu a fost medic militar (medic unitate, medic de familie) şi a activat în Centrul Medical al Municipiului Bucureşti - Direcţia Cercetări Penale din Inspectoratul General al Poliţiei Române. În perioada 1995 - 1998, a fost medic militar în Brigada Grăniceri Constanţa (medic de unitate), între 1992 şi 1995 a lucrat ca medic în Spitalul comunal Băneasa, la Dispensarul Comunal Ostrov, iar între anii 1989 şi 1992 a fost medic stagiar în Spitalul Judeţean Craiova. Doru Bădescu a terminat Şcoala Generală din comuna Scărişoara, judeţul Olt, Liceul de Matematică – Fizica nr. 1 Caracal, judeţul Olt, Facultatea de Medicină Generală din Craiova, Facultatea de Drept - Universitatea „Nicolae Titulescu, licenţiat în Ştiinţe Juridice - Specializarea Drept. Doru Bădescu deţine masterat în Managementul Sistemului de Sănătate - Facultatea de Sociologie, Universitatea Bucureşti, şi în Medicina Muncii, obţinut la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Medicină. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate are, conform propriilor declaraţii, abilităţi de comunicare, spirit de echipă, capacitate de adaptare sporită, dinamism, eficienţă, abilităţi de leadership, structurare, capacitate de sinteză, abilităţi decizionale.
Altii, mai carcotasi, ii fac si un dosar apropo de traiectoria lui...
DOSAR DE POLITICIAN: Doru Bădescu, adevăratul Ministru al Sănătăţii în guvernul Ponta
Silviu Mânăstire COMENTEAZĂ Am să încep episodul de astăzi cu o poveste despre cum se moare în România de cancer. Foarte uşor, după cum veţi observa. Vom vorbi şi despre adevăratul Ministru al Sănătăţii din guvernul Ponta, un medic de familie cu pile mari de tot, cel care stă cu fundul pe uriaşa sumă de 4 miliarde de euro, banii pe care românii îi plătesc pentru asigurările de sănătate. Numele său este Doru Bădescu, şi nu vă spune cu siguranţă nimic, este însă adevăratul tartor al sistemului de sănătate. Un ins cu un dosar extrem de interesant.
Aşadar, România este cel mai cinic stat din Europa în ceea ce priveşte tratamentul bolnavilor de cancer. Dacă te îmbolnăveşti de această teribilă boală ai nevoie în primul rând de pile importante ca să poţi beneficia de tratament. Astfel, în subordinea Casei Naţionale de Sănătate există o comisie de oncologie. Comisia strânge dosarele bolnavilor din ţară, se întruneşte şi stabileşte cine beneficiază de tratamentul împotriva cancerului şi cine, în final, trebuie să aştepte medicamentele. Dacă ai ghinion, între timp, mori. Comisia este în subordinea şefului Casei Naţionale de Sănătate, doctorul Doru Bădescu.
Ia ghiciţi care sunt motivele pentru care doctorul Bădescu a fost numit, anul trecut în mai, printre primii înalţi funcţionari publici unşi în funcţii, tocmai şef peste casa naţională? Simplu: el este doctorul de familie al premierului Victor Ponta. CV-ul său arată cât se poate de simplu, că nu are nicio experienţa relevantă că manager, care să-l recomande pentru a gestiona cele 4 miliarde de euro, cât este bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Bădescu este poreclit în sistemul medical doctorul “infractorilor celebri”, el a condus serviciul medical al Poliţiei Bucureşti şi ulterior a fost promovat de către PDL-istul Traian Igaş, fost ministru de interne, şef al spitalului de urgenţă al ministerului. La bază este doctor de familie şi provine din sistemul medical militar de la Constanţa, unde a fost medic al unităţii de grăniceri. Ca o remarcă personală, se pare că premierului Ponta îi plac cam mult băieţii din sistemul militarizat, nu degeaba şi-a luat naş la copil un şef de serviciu secret!
Despre Bădescu mass-media a relatat că prin cabinetul său medical au trecut "cei mai mediatizaţi arestaţi", printre care Răzvan Temeşan, Miron Cozma, Ioana Maria Vlas şi Marian Iancu. Unii dintre ei au reuşit să scape de puşcărie datorită bolilor grave descoperite de doctorul Bădescu, un individ cu mila lui Dumnezeu faţă de bolnavii săi.
Dintr-un simplu şef de spital, Bădescu a devenit peste noapte tartorul sistemului medical, dând socoteală doar pacientului său Victor Ponta. Povestea numirii de personaje habarnaviste la conducerea Casei nu este de azi de ieri; pe vremea guvernării PDL şeful Casei era Lucian Duţă şi fusese numit la propunerea versatilului Adriean Videanu, băiatul rozaliu care trage sforile în partidul lui Blaga.
În mod evident, pălăria Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate s-a dovedit extrem de mare pentru Bădescu, în acest moment sistemul medical este practic în colaps, jaful care se aplică bugetului naţional de sănătate neputand fii stopat.
De când a fost numit, Bădescu a stat la cutie şi nu prezentat nicio dovadă clară a jafului făcut de guvernarea PDL în sistemul asigurărilor de sănătate. Bădescu nu a implementat total sistemul reţetelor electronice ,astfel că furturile de bani cu reţete false continuă. La fel, cardul de sănătate pentru asiguraţi nu a fost distribuit. Acest card ar fi avut că efect major reducerea scurgerilor de bani din sistem. La fel, dacă veţi merge mâine la Casa Naţională, nu veţi putea să va ridicaţi cardul european de sănătate în cazul în care doriţi să plecaţi din ţară. În locul cardului o să primiti o simplă foaie de hârtie, care nu este recunoscută în afara ţării.
Un alt proiect vital pentru sănătate, dosarul electronic de sănătate este blocat pentru că a fost desemnată o firmă câştigătoare cu probleme, iar licitaţia a fost contestată. În final, doctorul de familie a păstrat celebrele comisii medicale din subordinea casei, cea mai odioasă fiind comisia de oncologie, creată în mod special pentru a hotărî cine trăieşte şi cine moare de cancer în România!
Acelaşi Bădescu închide ochii şi în faţa jafului care se petrece în tratarea cancerului. În acest moment, în România , pacienţii sunt trataţi în procent de 90 la sută cu medicamente, prin chimioterapie, valoarea unui tratament per pacient este de circa 40 de mii de euro. Astfel se îngrăşă conturile companiilor farmaceutice cu sute de milioane de euro, pentru că, nu-i aşa, şpăgile sunt imense. În Europa sau Statele Unite ale Americii chimioterapia a fost înlocuită cu radioterapia, mult mai ieftină ca procedură şi mult mai eficientă.
În final, remarc următoarele: în România nu poţi nici măcar să mori ieftin, trebuie cheltuiţi pentru asta zeci de mii de euro. În plus, politicienii nu au nicio jenă să-şi promoveze pilele incompetente nici acolo unde este vorba de viaţa şi de moartea noastră… la propriu.
Forums
Daca era vorba de politia locala, treaca-mearga, dar este vorba de un IPJ. Cred ca este o gluma sa scrie Rendorseg pe masinile IPJ-ului...
, este organizata si functioneaza aceasta institutie. Aceasta si alte ordine MAI sau regulamente nu prevad inscriptionarea bilingva.
