Presa isi are si ea locul in "Alte institutii cu activitati din domeniul securitatii nationale". Ea este cea care rapunde cel mai repede dorintelor si nevoilor cetatenilor. Daca ar fi sa ma corectez, ea s-ar incadra in domeniul 'sigurantei nationale'.
Radioul nu a fost niciodata abordat in discutiile noastre. Oare de ce? Eu cred ca nu a fost abordat pentru ca inca nu are puterea de a misca mase asa cum face televizorul sau internetul. Cu siguranta gresesc. Amintiti-va acele filme vechi in care familia era adunata langa radio atunci cand se anuntau stirile de interes. Radioul a avut puterea de a manipula si de a informa cetatenii. Eu propun sa vorbim despre radioul romanesc asa cum il vedeti astazi. O alta ideea este sa adunam aici emisiuni si radiouri care vorbesc despre viata de militar.
Ca tot am vorbit la zeama (mai vorbim si lucruri serioase); ex-ad propunea sa realizam cateva interviuri Semper Fidelis prin coordonatorul principal APSF, pe care sa le postam ulterior pe site.
Iata link-ul spre "Uniti sub tricolor", despre care mentionai ceva mai inainte LINK
Uniţi sub tricolor
Emisiunea militară "UNIŢI SUB TRICOLOR" s-a difuzat pentru prima dată în ianuarie 1990 imediat după evenimentele din decembrie 1989. În perioada ianuarie – aprilie 1990 emisiunea s-a numit "Armata este şi a fost a poporului" având o durată de 90 de minute. După aprilie 1990 se numeşte "Uniţi sub tricolor", are o durată de 60 min. şi o poziţionare în grila de programe, duminica între orele 20.05 şi 21.00. Emisiunea se adresează tuturor cetăţenilor de pe raza de emisie a postului "Radio Timişoara", informaţiile difuzate definind imaginea instituţiei militare în cadrul sistemului socio-global. Realizatori: maior Radu Sichim, căpitan Alice Moldovan, Ciprian Angheluţă.
Vin si eu cu un link...sper sa va ajute...multa bafta !!! LINK
REDACTIA EMISIUNILOR MILITARE DE RADIO
Redactia emisiunilor militare de radio, cu sediul in Bucuresti, strada Berthelot, nr. 60 - 64, sector 1 la Societatea Romana de Radiodifuziune, fax: 01 222 92 29; Tel: 01 314 28 19; 01 303 12 09 si realizeaza urmatoarele emisiuni:
• Ora Armatei, difuzata in fiecare sambata intre orele 10.00 - 11.00 pe canalul Romania Actualitati; frecvente 855 KHz, 630 KHz (UM) si 101,3 MHz, 105,3 MHz, 98,3 MHz (UUS), avand ca acoperire: teritotiul national, R. Moldova, Sudul Ucrainei, Estul Ungariei, Banatul Sarbesc, Nordul Bulgariei. Audienta emisiunii este aproximativ 37% din cea nationala. Ora Armatei este o emisiune tip magazin si de informatie militara (stiri, reportaje, interviuri, corespondente din tara si strainatate, comentarii politico-militare, muzica. Prima emisiune s-a difuzat la 7 iulie 1940 printr-un acord intre Marele Stat Major al Armatei si Societatea Romana de Radiodifuziune. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, emisiunea a fost difuzata zilnic.
• Iti scriu carte din armata, difuzata in fiecare vineri, intre orele 17.00 - 18.30, pe canalul Romania Tineret, Frecvente: 101,3 MHz (Bucuresti), 101,0 MHz (Cluj-Napoca), 101,7 MHz (Timisoara), 103,1 MHz (Iasi), 70,61 MHz (Suceava), 70,01 MHz (Constanta), 72,71 MHz (Craiova), 70,76 MHz (Galati) - UUS; Acoperire 90% din teritoriul national; Audienta: aproximativ 3,5% din cea nationala; Emisiune tip talk show muzical si de informatie militara in special pentru tineri; Emisiune interactiva, in direct, cu invitati, incluzand si dedicatii muzicale. A fost infiintata la 5 iulie 1991 printr-un acord intre Redactia militara de Radio si Canalul Romania Tineret.
• Voci de acasa, difuzata in fiecare duminica, intre orele 17.00-18.00, pe canalul Radio Romania International; frecvente: 7275 KHz si 11685 KHz - US ( se poate asculta si pe internet la LINK. Emisiunea, tip magazin, este dedicata militarilor romani aflati in teatrele de operatii. Emisiunea contine stiri din tara si din garnizoana de resedinta a militarilor romani, revista presei, magazin sportiv, mesaje de la cei de acasa, divertisment si muzica romaneasca.
Colectivul redactional :locotenent colonel Radu Balbaie (redactor-sef), locotenent comandor Alexandru Leaua ,locotenent comandor Bogdan Silviu Raducan, capitan Adriana Munteanu, locotenent Cristian Dumitrascu, sc Elena David si sg. Dan Coanda.
Radioul si armata in anii celui de Al Doilea Razboi Mondial
Carol al II-lea a acordat o atentie deosebita influentarii tineretului, atat educarii sale in mediul scolar si extrascolar, cat si a capacitarii tineretului legionar pe care urmarea sa-l controleze, combatand astfel propaganda legionara. Pentru acest lucru a fost reactivata in decembrie 19381 o organizatie de tineret, Straja tarii, care a practicat o educatie paralela cu cea efectuata in scoala. Despre strajerie si obiectivele sale s-a vorbit mult la microfonul Radiodifuziunii mai ales in cadrul emisiunii Ora strajerilor, difuzata in fiecare sambata.
Mai mult, pentru tinerii care aveau varsta cuprinsa intre 18 si 21 de ani, s-a infiintat o organizatie premilitara, in programele Societatii fiind infiintata o emisiune speciala de o ora care se difuza la sfarsitul saptamanii, duminica: Ora premilitara 2.
Una dintre primele teme propagandistice abordate in emisiunea Ora premilitara a fost munca benevola, numita mai tarziu si voluntara sau patriotica, depusa de premilitari. Reprezentativ in acest sens este Jurnalul Premilitar din 14 aprilie 1940. Dem. Psatta, in textul Sa-ti iubesti aproapele ca pe tine insuti, adreseaza tuturor premilitarilor chemarea: „Iubiti premilitari ! Voi sunteti primavara neamului romanesc! Tara, prin conducatorii ei, va cheama sa va infaptuiti o sfanta datorie a ceasului de fata. Sa impliniti voi golurile lasate de cei care stau de veghe la hotar, sa rasturnati voi brazdele sfantului ogor romanesc, ca prin munca voastra fara preget, sa asigurati tarii belsugul de care are nevoie“3.
Tinerii erau atentionati ca aceasta chemare, trimisa „in aceste ceasuri de grea cumpana, nu e numai chemarea patriei, dar si porunca lui Dumnezeu. Sarind in ajutorul semenilor vostri dovediti ca sunteti crestini; lucrand si cel din urma petic de pamant, aratati lumii intregi ca taria unirii sufletelor noastre este zidul de granit pe care nu-l poate sfarma nici o vijelie. Astazi, munca ogoarelor este o datorie tot atat de mare ca si aceea de-a purta arma la hotar. Cel ce ar pregeta s-o faca e un fugar, nevrednic de-a se mai fali cu numele de roman!“4. Asa ca tinerii erau indemnati: „La munca deci, pentru binele aproapelui, pentru taria tarii, pentru fericirea neamului nostru! “5.
Textul din care am extras fragmentele de mai sus (Jurnalul Premilitar din 14 aprilie 1940) este dactilografiat pe cinci file, a fost avizat de doua persoane diferite, prin doua stampile cu semnatura; una a cenzurii, de forma rotunda, si una in forma dreptunghiulara, care mentiona bunul de difuzare intre orele orele 16,18 si 16,34. Dactilograma poarta, de asemenea, semnatura celui care a rostit textul.
Pe langa tema de propaganda, Jurnalul mai cuprindea zece stiri in care se aduceau multumiri celor care ajutau cu bani sau materiale organizatiile premilitare din tara si in care erau laudati tinerii premilitari care organizau serbari culturale, iar fondurile astfel adunate le donau armatei, sau le puneau la dispozitia statului.
La 3 martie 1940, in Radio Jurnalul Premilitar, maiorul Toma Stroescu amintea tinerilor ca se implinisera doi ani de la adoptarea Constitutiei lui Carol al II-lea. Stirea incadrata la rubrica de evenimente informa: „Un alt eveniment: in ziua de 27 februarie a.c., a avut loc cu mare fast, in intreaga tara, dupa cum ati auzit si voi, dragi premilitari, aniversarea a doi ani de la votarea Constitutiei.
In anumite localitati, poate ati luat parte si voi, premilitarii, la aceste festivitati.
Am tinut ca sa va amintesc, dragi premilitari, cetateni de maine ai tarii noastre, despre aceasta aniversare, pentru ca maine, cand veti fi chemati ca sa conduceti treburile in Stat, in cadrul acestei Constitutii, sa nu uitati ca sub ochii vostri de copii, scumpul nostru suveran – Majestatea Sa Regele Carol al II-lea – a plamadit si a dat viata acestei noi Constitutii, prin care s-a faurit o noua si solida temelie Statului nostru sub toate raporturile“6.
Radio Jurnalul premilitar, din 3 martie 1940, era format din opt pagini dactilografiate si avea in cuprins patru sectiuni.
In prima parte, maiorul Toma Stroescu le cerea premilitarilor sa-si informeze colegii „ce sunt departe, prin catunele din muntii nosti falnici si de prin campiile noastre manoase si, deci, nu au putinta ca sa ne asculte pe aceasta cale“, pentru ca „vestile bune ce le auziti voi, cu privire la ceea ce se realizeaza zi de zi, Institutia Pregatirei Premilitare, sa ajunga si la ei“. El le adresa urmatorul indemn: „Spuneti-le si lor din faptele bune ale camarazilor vostri premilitari“7.
A doua sectiune, intitulata Evenimente, trata trei evenimente petrecute pe parcursul unei saptamani, interval la care era difuzata emisiunea.
Sectiunea a treia se numea Infaptuiri bune si aducea la cunostinta tinerilor faptele bune realizate de premilitari. Iata un exemplu: „Premilitarul Gheorghita Stefan din comuna Mora, judetul Putna, a transportat tot fanul locuitorului Tudorica Ichim, ai carui boi erau rechizitionati pentru nevoile armatei“8.
Prin Recomandari, cea de-a patra sectiune, se adresa tinerilor indemnul: „Sa fiti nelipsiti de la datorie si sa cautati sa dovediti, mai ales in aceste vremuri, atat scumpului nostru suveran – ctitorul institutiei pregatirei premilitare – precum si tarii, ca ati corespuns tuturor asteptarilor“9.
In ceea ce priveste strajeria, relevante sunt conferintele sustinute de Constantin Radulescu-Motru, personalitate marcanta a culturii romanesti, care prin pozitia sa a fost ales sa influenteze opinia publica.
La 13 aprilie 1940, in conferinta Eroismul strajeresc pe care a sustinut-o la Radio Bucuresti, Constantin Radulescu-Motru afirma: „Institutia Strajeriei este menita sa faca educatia eroismului in tanara noastra generatie. Datoria noastra este sa ajutam la realizarea acestei meniri“10. Conferentiarul arata ca „avem nevoie de persoane pregatite pentru o viata de eroism. Avem nevoie de caractere de otel. Strajeria ni le poate da. Ea insa are o conducere luminata in mintea Marelui ei Strajer; are la dispozitie, in pepiniera bogata a romanismului, numeroase suflete de elita, pe care le poate plamadi in vederea menirii sale“11.
Constantin Radulescu-Motru era de parere ca pe teritoriul romanesc exista din plin eroism deoarece „cu eroism a fost sufletul romanesc daruit de Dumnezeu din belsug. In cursul istoriei, acest eroism s-a realizat cu prisosinta: in razboaie; in acte marinimoase de danie pentru biserici si spitale; in obiceiuri“12. Se atragea insa atentia ca desi „un fond bogat in eroism cuprinde natura sufletului romanesc, un singur pericol ameninta acest fond. Pericolul de a ramane necultivat si, astfel, de a cadea in paragina“13, dar „Institutia Strajereasca este chemata sa inlature acest pericol“14. Educatia eroismului trebuia realizata, in opinia sa, in felul urmator: „Tanarul strajer ajunge la un spirit de jertfa nu supunandu-se orbeste disciplinei, ci deprinzandu-se cu pretuirea propriilor sale insusiri. Increderea in sine este parghia care sustine orice sentiment de curaj, implicit de eroism. Cand tanarul strajer s-a ridicat deasupra micilor mizerii ale egoismului, in care sunt cuprinsi, de obicei, acei de o varsta si de o seama cu el; cand minciuna si lasitatea ii sunt nesuferite; cand cuvantul lui este cuvant, fiindca este cuvantul lui, si fapta lui este sincera, fiindca in ea se revarsa hotararea lui, atunci putin ii mai ramane tanarului pentru a-si desavarsi educatia. Aceea ce ii mai ramane va fi implinit de comunitatea strajeriei, unde altii, crescuti in acelasi spirit ca el, ii vor fi frati de credinta si de ideal“15.
La finalul conferintei, se subliniaza ca „Strajeria nu inventeaza eroismul, ci il capteaza si il indrumeaza. Prin acest eroism, pe care el il pune in valoare, se innobileaza tinerimea noastra, facandu-se dintr-insa o pavaza pentru Rege si tara“16.
Emisiunile ca Ora strajerilor si Ora premilitara aveau in vedere educatia tinerei generatii, in conformitate cu exigentele formulate de rege, pe care le gasim consemnate in revista Radio Adevarul din 23 aprilie 1939. Articolul numit Ora strajerilor la radio preciza: „Grija deosebita pe care o are Comandantul Strajii tarii pentru educatia tineretului va calauzi pe conducatorii «Orei» ca sa adapteze emisiunile strajeresti cerintelor tineretului, astfel ca «Ora» sa-si atinga tinta intru triumful ideii calauzitoare, statornicita tineretului tarii de catre Marele Strajer: Credinta si munca pentru tara si Rege“17.
Daca Ora strajerilor si Ora premilitara se adresau in special tineretului, Ora ostasului, introdusa in unda din 16 iunie 1940, avea ca public-tinta militarii, urmarind pregatirea populatiei pentru razboiul care devenise inevitabil. Nu este singura productie audio cu tematica militara. Din 2 august 1942, Radio Bucuresti si Radio Romania vor transmite Cronica razboiului, realizata de publicistul Romulus Seisanu. Radio Moldova va avea in programul sau incepand cu 17 ianuarie 1942, o Cronica Militara, realizata de locotenent-colonelul Al. Constantin Mihaiescu. Alte emisiuni cu continuturi militare au fost: Ora Germaniei, Ora Italiei, Ora ostaseasca germano-romana, Ora ostaseasca italo-romana, chiar si o Ora vesela a ostasului18.
Dupa cedarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord, propaganda dictaturii regale a incercat sa acrediteze ideea ca cedarea celor doua teritorii fusese necesara pentru protejarea restului spatiului romanesc, iar regele fusese cel care a avut puterea sufleteasca pentru a lua aceasta hotarare grea. Pe de alta parte, se anunta ca Romania nu va mai permite astfel de pierderi, iar restul teritoriului va fi aparat cu toate fortele disponibile.
Propaganda in favoarea razboiului s-a realizat mai ales prin intermediul emisiunii Ora ostasului. Dupa intrarea Romaniei in razboi, in prima faza, aceasta a fost transmisa zilnic, iar mai tarziu de trei ori pe saptamana. Sumarul emisiunii cuprindea:
· Cuvantul catre ostasi, rubrica ce trata o anumita tema, uneori semnata, dar de cele mai multe ori autorul era anonim.
· Stiri de pe front, rubrica introdusa dupa inceperea razboiului, in care erau prezentate actele de vitejie si faptele eroice ale soldatilor romani si, uneori, ale celor germani.
· Muzica militara si populara.
· Teatru scurt radiofonic sau poezii adecvate subiectelor tratate.
Iata cum arata sumarul emisiunii Ora ostasului, difuzata la 7 iulie 1940, la cateva saptamani de la prima emisiune:
1. Semnalul Orei.
2. Cuvant catre ostasi; Gazeta ostasilor.
3. Eroi au fost, de Bratianu (Corul A.C.T. condus de Dl. Radu Botez).
4. Altarul Manastirii Putna, de Ciprian Porumbescu (Corul A.C.T. acompaniat de Orchestra Radio).
5. Limba Noastra, de poetul basarabean Mateevici (recitata de Dl. At. Mitric).
6. Ostasul (mars national executat de Fanfara Jandarmilor Pedestri, condusa de Dl. Maior Albulescu).
7. Pe-al nostru steag (Corul A.C.T. condus de Dl. Radu Botez).
8. Fiii Romaniei (mars national executat de Fanfara Jandarmilor Pedestri, condusa de Dl. Maior Albulescu).
9. Rugaciune catre Iisus, de Radu Gyr (recitata de Dl. Nicu Dimitriu de la Teatrul National).
10. Semnalul orei (printr-un disc cu doua marsuri).
Din desfasuratorul emisiunii se poate observa ca peste 50% din spatiul emisiunii era alocat muzicii. Au fost difuzate patru marsuri, din care doua nationale, executate de Fanfara Jandarmilor Pedestri, condusa de maiorul Albulescu, alte doua fiind inregistrate pe disc. Corul A.C.T., condus de Radu Botez, a interpretat trei creatii: Eroi au fost si Pe-al nostru steag, iar in acompaniamentul Orchestrei Radio, Altarul Manastirii Putna, a lui Ciprian Porumbescu.
Rubrica Gazeta ostasilor prezenta, dupa spusele autorului ei, „fapte de lauda din randurile ostirii noastre si din viata civila care – prin faptele lor de buni romani – marturisesc marea lor dragoste de Neam si tara, in imprejurarile grele prin care trecem“19.
Ea era impartita in doua sectiuni. Prima parte era numita Fapte din ostire si cuprindea stiri care laudau curajul soldatilor sau modul in care isi faceau datoria. Spre exemplu: „Sergentul Pandariu Constantin ctg. 1938 si soldatul Iharov Ioachim ctg.1940 – de la Grupul 3 Graniceri Paza – fiind in patrulare, au surprins patru indivizi care incercau sa treaca frontiera.
Cu un curaj deosebit si insufletiti de acel simt al datoriei pe care orice ostas trebuie sa-l aiba, granicerii au reusit sa aresteze trei dintre fugari si apoi si pe al patrulea“20. Partea a doua, intitulata Fapte din viata civila, era alcatuita din stiri atent selectionate care prezentau fapte ale civililor, dar care priveau armata. Iata o astfel de stire: „Mecanicul Ion Dumitrescu, de la Institutul de Cercetari Agronomice, Baneasa, conducand un tractor in timpul retragerii din Basarabia, a reusit sa aduca si urmatoarele materiale pe care le-a predat autoritatilor militare: 52 arme Z.D.; doua pusti mitraliere; 50 de cartuse; o casca; o baioneta.
Aceste materiale le-a salvat mecanicul Dumitrescu luandu-le din mana soldatilor rusi si a celor care, in zilele grele si dureroase ale evacuarii Basarabiei, au fost instigati sa le arunce si sa plece la casele lor“21.
Cuvantul catre ostasi, din cadrul „Orei ostasului“, difuzat la 7 iulie, era semnat de Mircea Stefanescu. El explica, pe parcursul unui discurs ce se intindea pe zece pagini dactilografiate, de ce a fost absolut obligatorie cedarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord. Mircea Stefanescu arata, chiar de la inceput, ca dorea sa spuna „de ce s-a intamplat ce s-a intamplat“ si ca va dezvalui „talcul adevarat al acestei mari intelepciuni si de cat patriotism grijuliu a fost insufletita aceasta tragica hotarare, care v-a intristat inimile pana la lacrimi si v-a nedumerit mintea pana la uimire, pana la incremenire“22.
Cauza pentru care Romania a fost obligata sa cedeze Basarabia si Bucovina de Nord a fost dorinta de a evita un razboi pe mai multe fronturi care ar fi dus la distrugerea tarii: „Intelegeti acum, ostasi, ca nu putea sa existe un roman cu adevarat roman, care sa-si faca o socoteala mai cuminte a clipei – oricat de dureroasa a trebuit sa fie – decat aceasta simpla intelepciune sa nu lasam toate portile deschise? Daca intr-o lupta inegala, Statul roman si-ar fi pierdut fiinta si noi toti libertatea, intelegeti bucuria salbatica a celor care ar fi navalit nesuparati prin toate portile deschise? Pe cand asa, in schimbul unei jertfe, am castigat ceea ce am fi putut pierde si ceea ce n-am fi putut reface: ne-am castigat pastrarea nestirbita a tuturor fortelor noastre armate, de care vom avea atata nevoie“23.
In ceea ce priveste mandria soldatului, M. Stefanescu preciza hotarat ca: „Nici o frunte de roman nu a fost umilita – nici o mandrie de ostas n-a fost tavalita! Greaua incercare prin care am trecut n-a lasat aspra noastra nici o pata, nici urma de infrangere“24. El ii indemna pe soldati nu numai sa nu creada zvonurile care circulau, ci sa le si denunte superiorilor lor: „Azi nu mai e vreme de gresala. O natie intreaga poate plati un singur minut de ratacire al unuia singur dintre voi. Iar prapastia pe care o va deschide va insemna robia instrainarii“25.
In incheiere se sublinia ca: „Armata e intreaga si va invinge atunci cand Carmaciul barcii neamului nostru va porunci“26. De aceea, li se cerea ostasilor sa ramana „uniti in jurul marelui Ostas, uniti in jurul sfetnicilor care vad viitorul mai limpede decat noi“27.
Tot in cadrul aceleiasi emisiuni au mai fost difuzate si poeziile „Limba noastra“ (a poetului A. Mateevici) si „Catre isus“ (a poetului Radu Gyr).
Locotenent-colonel RADU BILBIIE
NOTE:
1. Eugen Denize, Istoria Societatii Romane de Radiodifuziune, vol. I, partea I, p. 94. Decretul-lege din 15 decembrie 1938 obliga toti baietii intre 7 si 18 ani si toate fetele intre 7 si 21 de ani sa faca parte din Straja tarii. Rgele era comandant suprem al organizatiei. 2. Eugen Denize, op. cit., p. 100. 3. Dem. Psatta, Jurnal Premilitar, difuzat la 14 aprilie 1940, in Arhivele Societatii Romane de Radiodifuziune (in continuare se va cita A.S.R.R.), dosar 2/1940. 4. Ibidem. 5. Ibidem. 6. Toma Stroescu, Radio Jurnal Premilitar, difuzat la 3 martie 1940, in A.S.R.R., dosar 2/1940. 7. Ibidem. 8. Ibidem. 9. Ibidem. 10. Constantin Radulescu-Motru, Eroismul strajeresc, conferinta difuzata la 13 aprilie 1940, in A.S.R.R., dosar 2/1940. 11. Ibidem. 12. Ibidem. 13. Ibidem. 14. Ibidem. 15. Ibidem. 16. Ibidem. 17. Eugen Denize, op. cit., p. 305. 18. Eugen Denize, Istoria Societatii Romane de Radiodifuziune, vol. I, partea a II-a, p. 203. 19. Gazeta ostasilor, in cadrul „Orei ostasului“, difuzata la 7 iulie 1940, in A.S.R.R., dosar 5/1940. 20. Ibidem. 21. Ibidem. 22. Cuvant catre ostasi, in cadrul „Orei ostasului“, difuzata la 7 iulie 1940, in A.S.R.R., dosar 5/1940. 23. Ibidem. 24. Ibidem. 25. Ibidem. 26. Ibidem. 27. Ibidem
ORGIA SALARIALA DIN RADIOUL PUBLIC CU VOIE DE LA COTROCENI
Maria Ţoghină, preşedinte-director general al SRR, primind Ordinul Naţional "Serviciu Credincios" în grad de Cavaler de la mogulul ei politic, Traian Basescu
Conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune este preferata regimului Băsescu si Boc. Atâta timp cât a devenit un instrument de propagandă în slujba Guvernului şi a Preşedinţiei, nimeni nu se atinge de salariile fabuloase ale mafiei politico-administrative din radioul public. Cei care, în naivitatea lor, plătesc taxa radio-tv obligatoriu, trebuie să afle cum şefimea, şi nu simplii angajaţi, au devenit o oligarhie a mediei publice sfidând contribuabilul. Cu acceptul şi complicitatea guvenanţilor. "Noi închidem ochii la orgia salarială practicată de voi, voi ne faceţi propagandă!", par să spună sponsorii politici ai directorilor Societăţii Române de Radiodifuziune. Jurnalistii si tehnicienii din SRR au salarii de zece ori mai mici decit sefii lor, iar maririle salariale pentru ei nu au mai avut loc din 2002. Ziarul Ring constata recent: "radioul public se poate mândri cu aceleaşi „bube” ca televiziunea de stat: inemnizaţii enorme, salarii cumulate, rude de gradul I angajate în subordine sau în alte instituţii de stat, creşterea lefurilor odată cu majorarea taxei radio şi a subvenţiei de la bugetul de stat". Iată câştiguri nete anuale SRR:
162.410 lei - Maria Ţoghină, preşedinte-director general
153.341 lei - Constantin Puşcaş, director economic (soţia - 40.212 lei)
146.386 lei - Vasile Ionescu, director Radio România (soţia, director la Camera Deputaţilor, cu 94.236 lei)
122.978 lei - Constantin Burloiu, director tehnic
122.744 lei - Florin Bruşten, secretar general studiouri teritoriale (soţia - 42.680 lei)
92.995 lei - Adrian Moise, membru CA (soţia - 20.773 lei)
91.805 lei - Dan Preda, membru CA
84.526 lei - Bogdana Păun, consilier CA, indemnizaţie plus salariu Camera Deputaţilor
77.900 lei - Andrei Alexandru, consilier CA, indemnizaţie plus salariu Senatul României
64.607 lei - Miomir Todorov, consilier
61.958 lei - Răzvan Dumitrescu, membru CA (soţia sefa de tura Camera Stirilor, fara concurs - 47.216 lei)
31.032 lei - Bogdan Ghiu, Mitzura Arghezi, membri CA, Mirela Fugaru, consilier TOP la studiourile regionale ale SRR
108.633 lei - Daniel Sîrbu, şef Radio Constanţa (soţia - 24.488 lei)
106.129 lei - Florin Zaharescu, redactor-şef Radio Cluj
98.026 lei - Paula Moise, contabil Radio Constanţa
96.781 lei - Marieta Miron, contabil Radio Cluj
90.290 lei - Mirela Moldovan, redactor-şef Radio Tg. Mureş
89.025 lei - Luigi Brun, inginer-şef Radio Constanţa
88.675 lei - Mircea Pospai, redactor-şef Radio Oltenia
88.394 lei - Nicolae Stahie, redactor-şef Radio Iaşi
83.029 lei - Melinda Borbely, Radio Tg. Mureş (Laszlo Borbely, Ministerul Dezvoltării, 63.356 lei)
82.768 lei - Violeta Onofrei, contabil Radio Timişoara
78.459 lei - Ana Cenan, contabil Radio Reşiţa
76.221 lei - Aurelia Voinea, redactor-şef Radio Bucureşti
75.837 lei - Daniel Constantin, inginer-şef Radio Bucureşti
72.432 lei - Dinu Glăvan, redactor-şef Radio Reşiţa
64.043 lei - Cornel Rusu, redactor-şef adjunct Radio Oltenia (soţia 38.001 lei)
62.604 lei - Mihaela Stancu, contabil Radio Bucureşti
61.990 lei - Florin Humiţă, inginer Radio Reşiţa
57.744 lei - Mihai Anghel, redactor-şef Radio Timişoara
Iată spre edificare şi concluziile investigaţiei facută de Ziarul Ring: "La capitolul anomalii, radioul public se poate mândri cu aceleaşi „bube” ca televiziunea de stat: inemnizaţii enorme, salarii cumulate, rude de gradul I angajate în subordine sau în alte instituţii de stat, creşterea lefurilor odată cu majorarea taxei radio şi a subvenţiei de la bugetul de stat...Funcţionând în acelaşi regim de „societate comercială cu finanţare de stat” (?!), angajaţii SRR cu funcţii de conducere refuză să se încadreze în rândul bugetarilor. Mai mult, aceştia nu şi-au reînnoit declaraţia de avere în acest an. Vânătoarea lefurilor nesimţite de la stat a devenit o practică la români. Mulţi nu se mulţumesc să „împuşte” numai ei mii sau zeci de mii de euro pe lună din banii contribuabililor şi reuşesc să aducă „la ospăţ” şi soţi, soţii, copii, fraţi, cumnaţi…".
Redacţia Radio a Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naţionale aniversează miercuri 70 de ani de radiofonie militară. Festivitatea va avea loc începând cu ora 12:00 la Sala Radio a Societăţii Române de Radiodifuziune. Vor participa reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, ai Societăţii Române de Radiodifuziune, ai Uniunii Ziariştilor profesionişti din România, realizatori şi colaboratori ai emisiunilor militare de radio difuzate de-a lungul timpului. (Radio Romania Actualitati)
Forums
