"Franţa vinde Federaţiei Ruse două nave de război Mistral, pentru care va încasa 1,2 miliarde de euro. Este un contract pe care Parisul vrea să îl onoreze, în ciuda tensiunilor mari dintre Occident şi Rusia." LINK
Este foarte bine ca Parisul vrea sa onoreze contractele-cam asa fac oamenii civilizati din tarile civilizate-respecta contractele...iar daca nu respecta contractele platesc despagubiri.. Lumea asta se invarte in jurul banilor,restul sunt povesti pt. prostit prostii... Un razboi costa enorm de mult(ca fapt divers puteti verifica pe goagal cam cat au costat ultimele campanii militare),ca sa (re)construiesti o tara iti trebuie foarte multi bani,ca sa o distrugi -iar iti trebuie bani(mai putini)... Fiecare face ce vrea cu banii de care dispune....
Corect! Dacă occidentul vrea să "pedepsească" Rusia prin denunţarea unor contracte, n-are decât să despăgubească firmele afectate la valorile contractelor. Ori suntem capitalişti, ori nu mai suntem! Nu firmele au impus embargourile.
Eu nu cred că Rusia are chef de război cu NATO. Pentru Rusia ar fi catastrofal! Nu este vorba de care este mai tare în domeniul militar, ci de care este mai tare în domeniul economic. Embargouri contra vânzărilor de gaze şi armament ar aduce Rusia la faliment în cel mai scurt timp. Ca să nu mai pomenesc de blocarea (şi chiar confiscarea) averilor din băncile occidentale. Şi mai este şi China, care are şi ea nişte "dosare" nerezolvate cu Rusia.
Oare ruşii mai ţin minte ce au păţit japonezii din SUA, după ce Japonia a declarat război Statelor Unite?
Sursa: Mediafax Analist american: Putin ştie că Articolul 5 din Tratatul NATO protejează membrii alianţei de invazie, dar nu şi de acţiuni subversive
Vladimir Putin ştie că Articolul 5 din Tratatul NATO îi protejează pe membrii Alianţei de o invazie terestră, dar nu şi de acţiuni subversive, prin cumpărarea instituţiilor media, a băncilor, a declarat, joi, analistul american Robert Kaplan, avertizând România să se ferească de acţiunile Rusiei în următorii cinci ani.
"Ceea ce vrea preşedintele rus este o zonă tampon trandiţională în Europa Centrală şi de Est şi în Caucaz. Cu alte cuvinte, el nu vrea să recreeze Pactul de la Varşovia. Acesta a fost prea scump şi de aceea s-a prăbuşit Uniunea Sovietică. El vrea o zonă tampon tradiţională, de influenţă, cuvântul potrivit ar fi finlandizare. Vrea ca în Europa Centrală şi de Est şi în Caucaz să aibă o situaţie similară celei pe care o avea URSS în Finlanda în timpul Războiului Rece, când politica externă finlandeză era, într-o anumită măsură, deţinută de URSS. Li se permitea să fie capitalişti şi democraţi, dar în alte zone nu erau independenţi deloc", a declarat, joi, la Bucureşti, analistul Stratfor Robert Kaplan, care şi-a lansat, la MAE, volumul "Răzbunarea geografiei".
Analistul american a precizat că Rusia se simte permanent vulnerabilă, deoarece are un teritoriu vast, dar are mai puţini cetăţeni decât Bangladesh şi este divizată interior de munţi şi de fluvii.
Această vulnerabilitate "duce la insecuritate, iar imperiile se formează din insecuritate, din nevoia de a avansa, pentru că, dacă nu avansează, sunt ameninţate din interior", a explicat Kaplan.
Analistul a subliniat că Ucraina, ca loc de naştere al Rusiei, este mai importantă pentru Moscova decât este pentru Europa şi pentru SUA, astfel că ruşii vor fi "mai agresivi pentru a o păstra".
Totodată, Kaplan a subliniat că Putin "a calculat probabil corect" că Europa nu va lua "sancţiuni semnificative" împotriva Rusiei, din cauza dependenţei energetice şi a implicării economice în Rusia. "Şi probabil că are dreptate, atât timp cât nu trimite trupe în Ucraina, ceea ce-i puţin probabil", a spus Robert Kaplan.
"Presupun că Putin, fiind un ofiţer de informaţii, nu un funcţionar plicticos, ştie că Articolul 5 din Tratatul NATO protejează membrii NATO împotriva unei invazii terestre, dar nu protejează membrii NATO împotriva acţiunilor subversive, împotriva activităţii serviciilor de informaţii, împotriva imperialismului prin intermediul companiilor energetice, mai degrabă decât prin intermediul Armatei Roşii. Nu protejează Europa Centrală şi de Est împotriva acţiunilor subversive prin cumpărarea mediei şi a băncilor", a avertizat analistul american.
"De aceea, cred că provocarea strategică pentru România şi vecinii săi este să se protejeze nu împotriva unei acţiuni imediate a Rusiei, ci împotriva unei acţiuni subversive lente în următorii cinci ani", a mai spus el.
Robert Kaplan, desemnat în 2011 de către Foreign Policy printre "Primii 100 de gânditori ai lumii"", şi-a lansat la Bucureşti volumul "Răzbunarea geografiei", anunţând că următoarea sa carte va fi despre România.
La lansare au fost prezenţi ministrul de Externe, Titus Corlăţean, consilierul prezidenţial Iulian Fota, directorul SIE, Teodor Meleşcanu, şi senatorul PSD Mircea Geoană.
Putin creeaza un imperiu economic, din cenusa fostei URSS. Ce putere va avea Uniunea Eurasiatica in fata Uniunii Europene
La peste 20 de ani de la destramarea Uniunii Sovietice, presedintele rus Vladimir Putin incearca sa o reinvie. Dar de aceasta data scopul este altul – vrea sa faca concurenta Uniunii Europene si sa creeze o “uniune economica” din fostele state sovietice. Iar startul a fost dat astazi, cand Rusia, Belarus si Kazahstan au semnat, in Astana, capitala Kazahstanului, Tratatul pentru infiintarea Uniunii Economice Eurasiatice, uniune care va functiona intre cele trei tari semnatare, incepand cu 1 ianuarie 2015. Financial Times scrie ca noua structura ar urma sa aiba si o moneda unica, pe modelul monedei euro. Discutiile pentru infiintarea unei uniuni economice intre fostele state sovietice au inceput in noiembrie 2011. Atunci, presedintii celor trei tari au adoptat o declaratie privind integrarea economica eurasiatica, ce urma sa devina prima atestare a noii uniuni. Cele trei tari se angajeaza astfel sa garanteze libera circulatie a marfurilor, a serviciilor, a capitalurilor si a fortei de munca si promit dezvoltarea unor politici de cooperare avansate in sectoare cheie, cum ar fi cel energetic, industrial, transporturi sau agricol. Tarile semnatare au facut un prim pas catre o “uniune economica” in anul 2012, atunci cand au asigurat libera circulatie a marfurilor, serviciilor si a capitalului, pe o piata unica cu 170 de milioane de locuitori, adica 60% din populatia fostei Uniuni Sovietice. “Este un eveniment de o semnificatie majora in relatiile intre state. Pentru prima data, dupa caderea Uniunii Sovietice, se face un pas important catre refacerea legaturilor economice si comerciale in spatiul fost sovietic”, spunea Vladimir Putin, pe atunci premier al Rusiei. Si, spre deosebire de incercarile anterioare, de aceasta data chiar s-au facut progrese. Uniunea Economica Eurasiatica va functiona dupa regulile universale si principiile adoptate de Organizatia Mondiala a Comertului, a declarat, astazi, presedintele rus Vladimir Putin, inainte de semnarea actului de infiintare a uniunii. Armenia si Kirgizstan, alte doua foste republici sovietice, si-au anuntat intentia de a adera la aceasta uniune pana la sfarsitul anului. Uniune peste 170 milioane de locuitori, 20% din rezervele mondiale de gaze si 15% din cele de petrol “Acesta este rezultatul muncii noastre laolalta, a cooperarii stranse intre guvernele Rusiei, Belarusului si Kazahstanului”, a spus Putin, joi, la semnarea actului constitutiv. Presedintele rus a mai precizat ca semnarea simbolica a Tratatului pentru Uniunea Economia Eurasiatica se face in capitala kazaha Astana pentru ca ideea a plecat dintr-un discurs al presedintelui kazah Nursultan Nazarbaiev, din 1994. “Astazi cream impreuna un centru economic puternic si atractiv, o piata regionala majora, care aduce impreuna mai mult de 170 de milioane de oameni”, a mai precizat liderul de la Moscova, adaugand ca uniunea nou creata va detine a cincea rezerva de gaze din lume ca marime si in jur de 15% din rezervele totale de petrol. Totodata, cele trei tari vor avea o industrie dezvoltata si forta de munca foarte bine pregatita. “Pozitia georgrafica ne permite sa cream rute de transport si logistice nu numai regionale, dar de o importanta globala, care vor atrage fluxuri comerciale masive din Europa si Asia”, a mai spus Putin. Putin: “Destramarea URSS a fost o greseala teribila” In ciuda negarilor repetate ale fostului ofiter KGB, mai multe voci sustin ca ceremonia fastuoasa de astazi de la Astana face parte dintr-un plan mult mai amplu pe care seful de la Kremlin il are in vedere. “Domnul Putin nu a facut niciun secret din faptul ca este de parere ca destramarea URSS a fost o greseala teribila, lucru pe care l-a tot repetat de-a lungul anilor. Cred ca infiintarea Uniunii Eurasiatice este primul pas pe care Rusia il face pentru recrearea URSS”, a declarat secretarul american al Apararii, Chuck Hagel, citat de Reuters. Totodata, alipirea Crimeei de catre Rusia, in martie – miscare ce a creat cea mai mare ruptura intre Rusia si Vest, de la Razboiul Rece incoace, este vazuta tot ca o parte a planului maret al lui Putin. Seful de la Kremlin a negat, insa, ca violentele din Ucraina ar avea vreo legatura cu Uniunea Eurasiatica. Si totusi, tensiunile intre cele doua tari au escaladat in momentul in care Ucraina a inceput sa-si afirme din ce in ce mai clar intentia de a se apropia mai mult de Uniunea Europeana. Ucraina si Moldova, intre Moscova si Bruxelles Cand Kievul a incercat liberalizarea regimului vamal cu UE, la jumatatea anului trecut, acest lucru a atras o reactie dura din partea liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, care isi dorea o colaborare economica mai stransa intre fostele state URSS. Putin declara atunci ca uniunea Rusia-Kazahstan-Belarus, forma incipienta a Uniunii Eurasiatice, va adopta "masuri de protectie" in cazul in care Ucraina va semna acordul de asociere cu Uniunea Europeana. Din acel moment, marfurile ucrainene au inceput sa intampine dificultati la trecerea frontierei cu Rusia, iar premierul ucrainean a legat aceste probleme de refuzul Kievului de a se integra in Uniunea Vamala cu Rusia, Kazahstan si Belarus, condusa de Moscova. Autoritatile ruse negau la acea vreme ca ar fi declansat un "razboi comercial" motivat politic impotriva vecinului ucrainean, insa evenimentele care au urmat au confirmat acest lucru. Moscova preseaza de mai multi ani Ucraina sa renunte la orientarea proeuropeana pentru a-si indrepta atentia catre Est si sa se integreze in Uniunea Vamala formata pana in prezent de Rusia, Kazahstan si Belarus. Ucraina, fosta republica sovietica vecina UE, oscileaza incepand din 1991 - anul in care a obtinut independenta - intre Rusia si Occident. Presedintele Viktor Ianukovici incearca din momentul in care a sosit la putere, in 2010, sa consolideze legaturile cu UE, ramanand in acelasi timp in relatii favorabile cu Rusia. Inceputul anului 2014 a debutat violent pentru Ucraina, cand Ianukovici a refuzat sa semneze tratatul cu UE, la presiunea Moscovei, ceea ce a dus la revolte sangeroase, inlaturarea presedintelui si pierderea regiunii Crimeea in favoarea Rusiei. In contextul tensiunilor din Ucraina, Republica Moldova a anuntat ca va semna acordul cu UE pe 27 iunie, ceea ce a atras reactii din partea Moscovei. Bloomberg Businessweek scria saptamana trecuta ca oficiali guvernamentali rusi au declarat ca Rusia ar putea introduce sanctiuni comerciale impotriva Republicii Moldova daca aceasta tara va semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeana. Mostenirea lui Putin. Cine ii mai poate tine piept “tarului” de la Kremlin Fara indoiala ca noua uniune este una dintre marile idei ale lui Putin prin care presedintele, care se afla la al treilea mandat in fruntea tarii, vrea sa ramana in istorie. Seful de la Kremlin vede aceasta colaborare intre tarile foste sovietice ca pe o miscare cruciala de a face din nou din Rusia o mare putere, poate chiar sa ajunga la super-puterea pe care o avea URSS in 1991, atunci cand s-a prabusit. “Nu cred ca putem vorbi despre o refacere a Uniunii Sovietice, avand in vedere ca lucrurile s-au schimbat radical in ultimii 20 de ani, dar intentia Rusiei de a se reface din punct de vedere teritorial este evidenta”, spune Dosym Saptauyev, analist politic kazah. Potrivit acestuia, elita Rusiei are o misiune geopolitica de a intari tara, fortand aliante conduse de la Moscova in spatiul ex-sovietic. Visul lui Putin este de a forma o uniune “super-puternica” din state suverane, bazata pe modelul Uniunii Europene, care sa uneasca Europa si zona Asia-Pacific, cu preturi stabile si o guvernanta predictibila. Tratatul semnat joi, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2015, apropie si mai mult cele trei state semnatare, dupa ce pasul initial a fost facut in 201o, odata cu formarea unie uniuni vamale. Noua uniune se intinde pe aproape trei sferturi din regiunea post-sovietica – formata din fosta URSS minus trei state baltice, iar produsul intern brut combinat al celor trei satte componente ajunge la 2,7 trilioane de dolari. Ucraina a dat o lovitura puternica Moscovei atunci cand a decis sa se apropie mai mult de UE, zadarnicind astfel planul lui Putin. In acelasi timp, Kazahstan, tara semnatara a actului de constiture a uniunii, a avut grija ca inainte sa se asigure ca noua constructie va avea un scop pur economic si nu va impune un control de la Moscova asupra rezervelor de petrol din regiune.
Putin: Nu a fost nimic rău în Pactul Ribbentrop-Molotov
Preşedintele rus, Vladimir Putin, crede că Tratatul de neagresiune între Germania nazistă şi URSS, cunoscut ca Pactul Molotov-Ribbentrop, nu a reprezentat o problemă. "Este necesară o cercetare serioasă pentru a se stabili care erau metodele de politică externă în acea perioadă. Uniunea Sovietică a semnat un acord de neagresiune cu Germania. Oamenii spun: «Ah, este ceva rău». Dar ce este rău în faptul că Uniunea Sovietică nu voia să lupte, ce este rău în asta?", a afirmat Putin, conform publicaţiei The Telegraph, preluat de Mediafax.
Un protocol secret al Pactului Molotov-Ribbentrop, semnat pe 23 august 1939, prevedea că Germania nazistă şi URSS erau de acord să împartă Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia, România şi Polonia în sfere de influenţă, notează publicaţia britanică. Kremlinul a admis existenţa protocolului secret în anul 1989.
"Oamenii continuă polemicile pe tema Pactului Molotov-Ribbentrop şi acuză Uniunea Sovietică de divizarea Poloniei", a adăugat Putin.
În anul 2009, Vladimir Putin cataloga drept "imoral" Pactul din anul 1939, care, potrivit istoricilor, a avut ca efect începerea celui de-al II-lea Război Mondial, divizarea Poloniei şi anexarea Basarabiei şi nordului Bucovinei de către URSS.
Vladimir Putin a făcut aceste declaraţii în contextul în care Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea la începutul acestui an, iar Moscova este acuzată de susţinerea insurgenţilor separatişti din estul Ucrainei.
Până una-alta, Putin zice că South Stream s-a dus în cap.
The Russian President Vladimir Putin has announced during a visit to Turkey that Moscow is dropping the proposed South Stream gas pipeline project because of opposition from the European Union.
“Europe will not get those gas volumes, at least from Russia. We consider that it doesn’t suit Europe’s economic interests and that it damages our cooperation. But that’s Our European friends’ choice. They are consumers after all,” the Russian president said. LINK
Pe de altă parte, îmi e din ce în ce mai clar că Rusia e destul de neechipată să facă față provocărilor din momentul asta, sancțiunile și mai cu seamă butonul suprem pe care văd că au început să apese americanii, și anume scăderea prețului petrolului, cred că o vor readuce la masa tratativelor destul de curând...
Sfârșitul verticalei: „Putin, ne pare rău. Economia Rusiei s-a prăbușit”
Economia Rusiei se îndreaptă vertiginos în prăpastie. Washington Post titrează: „Putin, ne pare rău. Economia Rusiei s-a prăbușit”.
Ieri, rubla a stabilit un nou record, prăbușindu-se sub nivelul 100 pentru un euro. Dolarul ajunsese la 80 de ruble.Asta după ce, noaptea, Banca Centrală a Rusiei (BCR) a majorat rata de bază până la 17%. O decizie disperată de a opri prăbușirea valutei naționale. Piața nu a reacționat și prăbușirea a continuat. Ceea ce denotă o neîncredere totală în instituțiile statului. Iar încrederea pierdută nu se restabilește administrativ.
Și încă un detaliu interesant – cu doar câteva zile înainte, compania Rosneft condusă de amicul lui Putin – Secin, a reușit să primească 625 de miliarde de ruble ($ 10,8 mlrd) cu o dobândă de doar 11,9%. După care, BCR n-a întreprins nimic, probabil ca să permită Rosneft să efectueze tranzacțiile de procurare a valutei străine. Și abia apoi a majorat brusc rata de bază. Dubioasă operațiune.
Mai mult, decizia BCR este una proastă în situația de criză profundă în care s-a pomenit Rusia. Mai întâi, e una întârziată cu cel puțin o jumătate de an. Apoi, tentativa de a menține inflația nu mai joacă niciun rol. Atunci când întreprinderile duc o lipsă acută de finanțare, această decizie doar majorează costul creditelor care vor ajunge la cca 25% – practic inaccesibile pentru majoritatea întreprinderilor. În aceste condiții, scenariile anterioare prudente de creștere economică de 1% sau stagnare sunt deja depășite. Rusia este în pragul unei recesiuni profunde. În pofida mantrei papagalilor propagandei de la Kremlin, precum că dolarul iată-iată va dispărea, iar economia americană va cădea, aceasta va crește în 2015 cu 5%, iar cea rusească va descrește cu 5%.
Este un final logic. Rusia este mai degrabă o afacere de export al resurselor energetice, decât o economie. Este diagnoza WP. Dură, dar corectă. Cursul rublei a urmat trendul prețului la petrol, iar acesta a căzut sub 60 de dolari barilul. Companiile au acumulat datorii enorme de cca $ 700 mlrd. Apropo, majoritatea acestora sunt companii de stat și atunci nu mai trece argumentul invocat precum că datoria statului FR este relativ mică. Chiar dacă statul nu va intra în default, atunci companiile de stat vor intra cu siguranță și problema incapacității devine mai nuanțată. Acum Rusia suportă toate consecințele anexării Crimeii și declanșării războiului hibrid în estul Ucrainei. Sancțiunile Occidentului și-au demonstrat efectul și vor fi și mai dure. Președintele Obama este obligat de Congres să le înăsprească.
În pofida faptului că a acumulat în ultimii ani peste $ 1 trilion (!) din vânzarea petrolului și a gazului, Rusia așa și n-a reușit să construiască o economie funcțională. Dependența totală de exportul resurselor energetice combinată cu gestionarea prin metode administrative a economiei i-a jucat festa. Verticala puterii, construită cu atâta insistență de Putin, încă mai funcționează pe plan politic. Pe plan economic s-a dovedit total ineficientă. Economia nu iartă imixtiuni administrative diletante. Se pare că e valabil și pentru politică. După euforia „reîntoarcerii” Crimeii a venit mahmureala cea grea. Ultimul sondaj al centrului Levada constată că 3 din 4 cetățeni ruși consideră inflația drept cea mai mare problemă. A început trezirea.
Ce va urma? De aici Rusia are două ieșiri din situație – fie se închide definitiv de lumea exterioară și construiește o economie de mobilizare, fie revine în lumea normală. Ultima variantă este preferabilă (nu de alta, dar prăbușirea definitivă ar crea mari cutremure și tsunami) și mai probabilă. Azi a apărut știrea că Putin a avut convorbiri telefonice cu Merkel, Holland și Poroșenko, solicitând o întrevedere în acest format „normandian” pentru a discuta situația din Ucraina…
În loc de concluzie. Sistemele verticale pot da rezultate spectaculoase pe termen scurt. Pe termen lung, acestea nu sunt durabile. Ce putem învăța noi din toate astea? Că diletantismul în economie și pârghiile în politică nu vor aduce la nimic bun…
Mda, R. Moldova a ajuns să cânte prohodul Rusiei! Ruşii au fost în situaţii mai grave în decursul istoriei şi nu s-au demobilizat. Acum unii, care se cred plin de muşchi (licheni etc), zgândăre ursul sperând că o să joace după cum ar vrea. Tot istoria ne învaţă că nu va fi cum vor ei. Ne bucurăm că scade preţul petrolului (de ce, nu ştiu că la pompe nu se vede), dar să vedem cât timp mai poate fi subvenţionat. Şi încă n-a venit iarna adevărată. O să fie "permutări" ca în Parlamentul României ...
Nu ma indoiesc ca ei au fost in situatii mai grele, problema cred eu se pune cum va reactiona politicul la ei, in speta Putin. Il consider destul de capabil sa inceapa un razboi doar ca sa ramana la putere si astfel sa-si mascheze propriile erori fata de poporul lui. Cu Rusia Today si propaganda interna nu stiu cat poti sa rezisti in ziua de azi.
“Il consider destul de capabil sa inceapa un razboi doar ca sa ramana la putere …” .E putin cam hazardata afirmatia. Razboiul e posibil doar intr-un caz si acel moment ar fi daca s-ar trece de linia rosie considerata de rusi, iar SUA si occidentul forteaza aceasta linie, fiind mai mult decat evident. Deocamdata este in desfasurare un razboi economic total asupra Rusiei. Este 1-0 pentru “fortele unite”. SUA sunt asigurate din orice punct de vedere, sunt departe de “lumea dezlantuita” si schimb occidentalii inclusiv victimele colaterale printre care ne numaram si noi, suntem foarte aproape. Consecintele acestui razboi economic sunt resimtite din plin, mai ales tarile mai slab dezvoltate din punct de vedere economic. Toata lumea pierde, dar nu recunoaste nimeni. N-am pus la socoteala iarna blanda de care ne bucuram cu totii, noi europenii. Toate scenariile sunt posibile.
Nu domnul meu Terentius, ma gandeam la cu totul alt aspect, nu sufar de boala conspiratiei. Sper sa nu se adevereasca, cand faceam referire la iarna blanda.
Sper ca e bine locul unde postez. Ce parere aveti despre asa-zisa tehnologie~electromagnetica~ a Rusiei si a inca doua mari tari(SUA si China) de a controla starea vremii si/sau de a potolii oamenii sa nu iasa in strazi sa faca galagie si sa fie calmi(testata sau folosita de rusi in Romania, pe romani)?
Forums
