ar fi trebuit sa deschidem acest topic de foarte mult timp, mai ales ca despre Isarescu si despre BNR s-a tot postat pe forum...
pentru inceput, iata ce am primit pe mail:
Sintetizand, constatam ca din cele 32 mld Euro (+3mld.Aur) ce constituie rezerva internationala a Romaniei 15 mld.E sunt in conturi curente si depozite, iar 17 mld E sunt bani dati de BNR cu imprumut altor guverne si institutii financiare internationale. Hei, Lume, intelegi? Romania se imprumuta de la FMI ca sa-i imprumute pe altii si arunca povara serviciului datoriei publice (anul acesta 10 mld Euro)pe spinarea bugetarilor si pensionarilor. Sa va mai spun ca rezerva internationala a Romaniei este de 16 ori mai mare decat cea a Spaniei, de 13 ori mai mare decat cea a Germaniei, de 10 ori mai mare decat cea a Frantei, de 8 ori mai mare decat cea a Italiei? Ce dracu' sa va mai spun? Ca astia parca au pregatit Romania de MARITIS, i-au facut un frumos trosou Vuuuiiiton-BNR si acum asteapta petitorii? Cititi atach-ul si veti intelege.- e corecta sau nu interpretarea..............Dati mai departe, sa se stie ca... se stie...Poate ne vom trezi pana nu e prea tarziu.... ......ESTE ANARHIE SI VOM FI VANDUTI!
si attachmentul in cauza:
PRECIZARE Rezerva internaţională a României 1. Pe data de 14.06.2010, la Senatul României, a fost înregistrată iniţiativa legislativă cu nr. 378/2010 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2010. Proiectul de lege a fost conceput de mine şi înregistrat de senatorul Ioan Ghişe. Textul proiectului de lege propus şi cel al Expunerii de Motive la acest proiect sunt publicate pe site-ul LINK, la secţiunea „Documente”. 2. Proiectul de lege prevede majorarea veniturilor bugetului de stat al României pe anul 2010 cu suma de 15 miliarde de lei (RON), circa 3 miliarde de euro, prin diminuarea, cu aceiaşi sumă, a rezervei valutare a României. Prin această modificare, ar deveni inutile toate măsurile aberante luate de Guvernul României pentru reducerea salariilor, pensiilor, ajutoarelor sociale, creşterea TVA-ului, şi, prin acesta, a preţurilor. În Expunerea de Motive se precizează că este o măsură excepţionala, aplicabilă numai pentru acest an, necesitatea ei fiind determinată de faptul că, anul trecut, în 2009, Guvernul Boc a făcut un împrumut de 10 miliarde de euro, ilegal şi nejustificat, din cauza căruia serviciul datoriei publice pe acest an, 2010, este de 10 miliarde de euro, serviciu pe care bugetul nu-l poate suporta, decât fie prin adoptarea măsurilor aberante luate de guvern, fie prin măsura propusă de noi. 3. Conform Regulamentului Senatului României, proiectul de lege a fost trimis la Guvernul României, pentru ca acesta să-şi prezinte punctul de vedere. Guvernul l-a trimis, mai departe, la Banca Naţională a României (BNR). Înainte de a-şi formula punctul de vedere şi de a-l trimite la Guvern, BNR a organizat, pe data de 15 iulie ac., o conferinţă legată de problematica rezervelor internaţionale ale României. La acestă conferinţă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR s-a referit la „unii oameni politici”, care sugerează ca rezervele internaţionle ale României „să fie folosite pentru achitarea pensiilor şi salariilor”. Or, acest lucru, spune Mugur Isărescu este „ilegal” şi, oricum, „aurul ar ajunge pentru plata a cel mult un an a pensiilor”. În cadrul conferinţei amintite, guvernatorul BNR a prezentat materialul documentar, intitulat REZERVELE VALUTARE ŞI DE AUR ALE ROMÂNIEI, publicat pe LINK, pe care îl publicăm şi noi pe site-ul LINK. 4. A doua zi, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR informează massmedia româneşti că “BNR a primit pentru avizare o propunere legislativă care prevede majorarea veniturilor bugetare prin reducerea rezervelor valutare, iniţiativă pe care banca centrală o respinge întrucât încalcă statutul BNR, Tratatul UE şi Constituţia”. “În primul rând, declară Adrian Vasilescu, BNR observă că, în proiectul de lege, nu se face precizarea dacă participarea BNR la majorarea veniturilor bugetare ar urma să se producă prin creditare sau prin finanţarea de către BNR a bugetului de stat. Cert este că ambele ipoteze încalcă grav legea statutului BNR. În acestă lege se stipulează limpede că se interzice Băncii Naţionale orice tip de creditare a statului. Totodată, articolul 123 din Tratatul privind funcţionarea UE arată că în legislaţia naţională a unui stat membru nu pot exista prevederi prin care să se stabilească în sarcina unei băanci centrale finanţarea unei autorităţi publice. Mai mult, prin articolul 130 din Tratat, li se interzice băncilor centrale să accepte instrucţiuni din partea organismelor UE, a guvernelor statelor membre sau de la orice alt organism. Inclusiv în Constituţia României, la articolul 148, alineatul 2, se arată că prevederile tratatelor constitutive ale UE şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne cu respectarea prevederilor actului de aderare. Prin urmare proiectul de lege în cauză încalcă legea statutului BNR, Tratatul UE şi Constituţia României”. 5. Oficialii BNR nu spun adevărul. Vom vedea şi de ce. 6. Aici, pe site-ul LINK, este publicat şi tratatul Lisabona, adica cele doua tratate care formează Constituţia UE, unde se găsesc şi cele doua articole 123 şi 130 din Tratatul privind funcţionarea UE la care se referă Adrian Vasilescu. 7. Priectul de lege propus de noi nu încalcă nici statutul BNR, nici Tratatul UE, nici Constituţia României, dar permite Parlamentului României să descopere că rezervele internaţionale ale României nu sunt folosite in conformitate cu intersele statului roman şi ale poporului roman. 8. Legea nr. 312/2004 privind statutul BNR are anumai 2 articole care se referă la rezervele internaţionale ale României: articolul 30 şi articolul 31. Vă rog să le citiţi: nici unul nu interzice utilizarea rezervelor internaţionale pentru majorarea veniturilor bugetului de stat, respectiv pentru finanţarea serviciului datoriei publice a statului roman. 9. Proiectul de lege propus de noi nu prevede nici creditarea guvernului nici finanţarea deficitului bugetar, aşa cum insinuează Adrian Vasilescu. În materialul documentar intitulat ”REZERVELE VALUTARE ŞI DE AUR ALE ROMÂNIEI” publicat atât pe LINK cât şi aici, pe acest site, LINK, la pag.7, se arată că primul dintre “scopurile” pentru care este creată rezerva internaţională a României constă în: “onorarea plăţilor aferente obligaţiilor externe ale statului roman”. Mai departe, la pag.8 a aceluiaşi material se arată că prima dintre “utilizările” rezervei valutare constă în “ rambursarea împrumuturilor externe contractate de statul roman, a dobânzilor şi comisioanelor aferente”. Exact ceea ce se propune prin proiectul de lege incriminat de oficialii BNR. Cele 3 miliarde de euro preluate de la rezerva valutară vor fi utilizate pentru RAMBURSARESA ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE CONTRACTATE DE STATUL ROMÂN, A DOBANZILOR SI COMISIOANELOR AFERENTE. In felul acesta, se vor disponibiliza cele 15 miliarde de lei pentru alte capitole de cheltuieli ale bugetului de stat: achiziţii de bunuri şi servicii etc. 10. În ceea ce priveşte insinuarea guvernatorului BNR conform căruia „unii oameni politici” ar sugera ca rezervele internaţionale ale României să fie folosite pentru achitarea salariilor şi pensiilor, îi aduc aminte că, în anul 2009, veniturile bugetului consolidat al statului român au fost egale cu suma de 37 miliarde de euro, în timp ce valoarea salariilor bugetare, a pensiilor şi ajutoarelor sociale a fost egala cu 26 miliarde de euro. Deci nu pantru pensii si salarii s-a împrumutat Guvernul Boc 10 miliarde de euro, ci pentru altceva, pentru „puşculiţa” destinată achiziţiilor de bunuri şi servicii. Anul acesta, 2010, veniturile bugetului de stat, aprobat prin LEGEA nr. 11/2010, sunt de 38 miliarde de euro, în timp ce valoarea cheltuielilor pentru salarii, pensii şi ajutoare sociale este egala cu suma de 25 miliarde de euro. Deci nu din cauza pensiilor şi salariilor nu ne ajung banii, ci din cauza altor capitole de cheltuieli. Mai exact, datorită serviciului datoriei publice, care, în acest an, este de 10 miliarde de euro. Si este aşa, nu din cauza cerului sau a „crizei financiare internaţionale”, ci din cauza împrumutului de 10 miliarde de euro, făcut anul trecut pentru „puşculiţă”. Din cauza ASTA trebuie, fie să reducem salariile şi pensiile şi să creştem TVA-ul, fie să apelăm la rezerva valutară: PENTRU FINANŢAREA SERVICIULUI DATORIEI PUBLICE A STATULUI ROMÂN. 11. Articolul 123 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că „Se interzice Băncii Centrale Europene şi bănciilor centrale ale statelor membre…să acorde credite pe descoperit de cont sau orice alt tip de facilitate de credit instituţiilor…Uniunii, administraţiilor publice centrale, autorităţilor regionale sau locale”. Unde, în care articol al proiectului nostru de lege se propune acordarea de către BNR a vreunui credit pe descoperit de cont sau alt tip de facilitate de credit către vreo instituţie a UE sau a statului roman? Cum este posibilă o astfel de încercare de manipulare a opiniei publice din partea unui oficial al Băncii Naţionale a României? 12. Articolul 130 al aceluiaşi Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că: “Băncile centrale naţionale…nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni din partea instituţiilor… Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism”. Unde, în care articol al proiectului nostru de lege se dă vreo „instrucţiune” Băncii Centrale a României? Legile României sunt “INSTRUCŢIUNI”? În ce ţară trăim? Cum s-a ajuns aici? 13. Alin. (2) al articolului 148 din Constituţia României stipulează că: “Prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene…cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne”. Atât şi nimic mai mult. Care prevedere a proiectului de lege propus s-ar afla în contradicţie cu cele ale articolelor 123 şi 130 ale Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene? În care din aceste articole, citate mai sus, scrie că Parlamentul României nu mai are competenţa de a adopta legi referitoare la modul de utilizare a rezervei internaţionale a României? 14. În studiul REZERVELE VALUTARE ŞI DE AUR ALE ROMÂNIEI, menţionat mai sus, sunt prezentate mai multe grafice foarte interesante. Atragem atenţia asupra a două dintre ele. La pag. 25 este prezentat graficul REZERVA VALUTARĂ, 2009. Precizez că rezerva internaţională a României este compusă din: a) rezerva de aur – evaluată la 3 miliarde de euro şi b) rezerva valutară- restul de 32 miliarde de euro. În grafic este redată valoarea raportului dintre rezerva valutară şi numărul de luni de import de bunuri şi servicii, deci câte luni am putea importa fără să exportăm, plătind toate importurile din rezerva acumulată. Se observă că România, cea mai săracă ţară a Europei, are cea mai mare rezervă valutară. De ce trebuie ca România să aibă o rezervă valutară de 13 ori mai mare decât a Germaniei, de 10 ori mai mare decât a Franţei, de 8 ori mai mare decât a Italiei, de 16 ori mai mare decât a Spaniei? Samd. La pag. 5 este prezentat graficul STRUCTURA REZERVEI VALUTARE, PE EMITENŢI. De fapt, acest grafic ne arată din ce se compune rezerva valutară a României. Ea se compune din 15 miliarde de euro bani depuşi în conturi curente şi depozite şi 17 MILIARDE DE EURO ÎMPRUMUTURI acordate de BNR altor guverne şi institiţii financiare internaţionale (obligaţiuni, bonuri de tezaur etc) România s-a împrumutat şi se împrumută ca să împrumute pe alţii. De ce? De ce? De ce? Pentru ca românilor să li se amputeze salariile şi pensiile, care şi aşa sunt cele mai mici din Europa? Pentru ca milioane de români să fie condamnaţi la înfometare şi la moarte prin aceste amputări ale veniturilor lor? Parlamentul României are posibilitatea ca, odată cu dezbaterea iniţiativei legislative a domnului senator Ioan Ghişe, să analizeze şi modul în care BNR administreză rezerva internaţionlă a României. Nu cumva oficialii BNR se opun cu atâta înverşunare acestui proiect legislatv tocmai pentru a evita o astfel de analiză? Dr. Constantin Cojocaru 19.07.2010
merita, de asemenea, reamintite cele trei articole din Cronica Romana dedicate guvernatorului (in Cronica veti gasi mult mai multe astfel de articole pe marginea subiectului):
Redactia Economica se intreaba: ce actiuni contrare intereselor nationale ar mai trebui sa intreprinda Mugurel Isarescu ca sa fie demis? Ce ar trebui sa afle publicul larg si organele competente, presupunand ca a mai ramas ceva competenta si fidelitate fata de patrie in randul baietilor cu ochi albastri, ca Banca Nationala sa devina o institutie care sa lucreze pentru tara si nu pentru un grup de interese oculte? Probabil ca suntem niste idealisti incurabili, dar vom incerca in continuare sa punem intrebari incomode si sa intocmim o cronica a actiunilor contrare intereselor nationale. Astazi, prezentam cititorilor nostri prima parte a unui material referitor la gestionarea suspecta a rezervelor internationale ale BNR. Studiind indeaproape Raportul de Activitate al BNR pentru luna aprilie 2010 (cel mai recent raport disponibil), am constatat ca exista cateva aspecte foarte interesante referitoare la activele externe ale BNR. De obicei, atat jurnalistii, cat si analistii economici nu se obosesc sa citeasca raportul in intregime, rezumandu-se la repetarea papagaliceasca a sumarului executiv prezentat la inceputul raportului. Noi vom avea o alta abordare si vom analiza direct anexele tehnice ale raportului, care sunt prea plicticoase pentru majoritatea ziaristilor, insa ofera multe teme de gandire pentru o minte curioasa.
Dupa cum vedem in imaginea de mai sus, majoritatea rezervelor internationale ale BNR sunt catalogate drept active externe. Valoarea acestora se cifra la nivelul de 35,7 miliarde de Euro, iar valoarea activelor interne se cifra la nivelul de 530 de milioane de Euro. Desi acest dezechilibru este interesant, mult mai relevant pentru intelegerea situatiei in care se afla rezervele internationale ale tarii sunt tipurile de active in care sunt plasate aceste rezerve. In conditiile in care statul roman se imprumuta de la FMI cu o dobanda anuala semnificativa, BNR isi permite sa aloce 20,9 miliarde de Euro pentru credite externe (categorie in care se includ si depozitele tinute in banci straine care, pana la urma, reprezinta o forma de creditare). Aparatorii mitului despre sanctitatea si calificarea exceptionala a tehnocratului-nepereche Isarescu insista ca nu exista nicio modalitate prin care Banca Nationala sa poata utiliza acesti bani pentru sustinerea economiei nationale sau finantarea statului. In articolul de luni vom demonstra ca o astfel de modalitate exista si a fost aplicata in repetate randuri de mai multe tari vestice.
Inca un semn de intrebare, care ar fi condus la demiterea imediata a lui Isarescu intr-o tara civilizata, este dat de prezenta pe lista activelor in care BNR tine rezerva internationala a instrumentelor financiare cu grad sporit de risc, adica a “actiunilor si a altor participatii de capital”. Conform practicii internationale unanim recunoscute, activele unei banci nationale trebuie tinute exclusiv in instrumente cu dobanda fixa garantate de stat, valute de circulatie internationala si metale pretioase. Schema activelor BNR seamana cu schema activelor unui fond speculativ de investitii! Este inexplicabil cum banca nationala si-a permis sa investeasca peste 1 miliard de Euro in actiuni din pietele straine.
Intrebari pentru BNR:
1. De ce Banca Nationala nu cauta si nu implementeaza modalitati de sustinere a economiei nationale si de reducere a deficitului bugetar cu ajutorul rezervelor internationale, preferand sa crediteze bancile straine? 2. Care a fost persoana (sau persoanele) de decizie din cadrul BNR care a decis realizarea investitiei unei parti din rezervele internationale ale Romaniei in instrumentele cu grad ridicat de risc? In baza carui mandat a fost luata o astfel de decizie?
Monitorizarea BNR continua. Mai exista o serie de intrebari pertinente la adresa lui Mugurel Isarescu.
Analizand raportul de activitate al BNR pentru luna aprilie 2010, am descoperit o serie de date care prezinta un interes deosebit din perspectiva intelegerii rolului pe care il joaca conducerea Bancii Nationale in cadrul crizei economice cu care ne confruntam astazi. Printre detaliile interesante pe care le-am descoperit in raport se numara faptul ca BNR, de facto, crediteaza bancile din strainatate in timp ce conducerea BNR nici nu doreste sa auda despre utilizarea rezervei internationale pentru creditarea statului. Un alt aspect deosebit de interesant consta in faptul ca gestionarii rezervei internationale au investit peste 1 miliard de Euro in actiunile companiilor straine, contrar principiilor de gestionare prudenta a rezervelor valutare conform carora rezervele pot fi investite numai in instrumente financiare cu dobanda garantata si risc minim (adica obligatiuni de stat sau depozite la alte banci centrale). Din pacate, analiza gestiunii activelor externe ale BNR a relevat si alte fapte deosebit de ingrijoratoare. Conform datelor prezentate in raportul de activitate al Bancii Nationale, 20,8 miliarde de Euro din rezervele internationale ale Romaniei sunt investite in titluri de valoare negociabile, altele decat actiunile. Judecand dupa strategia de management a rezervelor internationale pentru 2010 care a fost stabilita de BNR in 2009, acesti bani sunt investiti in obligatiunile de stat ale SUA si ale tarilor din Uniunea Europeana.
Tab. 1. Fragment din tabelul Activele externe ale BNR, cifrele reprezinta milioane de Lei noi. Sursa: BNR
In acest context, merita sa facem o comparatie intre dobanda pe care o obtine BNR din aceste investitii si dobanda pe care statul (implicit contribuabilul) roman va trebui sa o plateasca pentru creditul de la FMI. Dobanzile pentru bondurile americane si europene cu maturitatile scurte (analizam doar maturitatile scurte, bazandu-ne pe faptul ca strategii de la BNR s-au conformat cu strategia pe 2010 care prevedea expres reducerea maturitatii medii a obligatiunilor pe care le detine Banca Nationala) sunt prezentate in Tabelul 2:
Tab. 2. Dobanzile bondurilor guvernamentale ale SUA si benchmark-ul pentru obligatiunile guvernamentale din zona Euro. Sursa: Financial Times
Pe baza datelor prezentate este usor de remarcat ca, la fel ca in cazul depozitelor tinute in banci straine, BNR prefera sa crediteze guvernele straine, obtinand o dobanda substantial mai mica decat cea pe care trebuie sa o plateasca statul roman pentru imprumuturile de la FMI, adica 2,5%. Din pacate, nimeni nu incearca sa corecteze aceasta situatie.
In contextul riscurilor asociate investitiilor in obligatiunile guvernamentale in timpul celei mai semnificative crize economice a ultimilor 70 de ani, devine foarte interesant modul in care BNR gestioneaza rezerva de aur a Romaniei. In conditiile devalorizarii atat a monedei unice europene cat si a Dolarului american (varianta inflationista a evolutiei crizei globale) este foarte posibil ca doar rezerva de aur a BNR sa mai aiba vreo valoare reala. Este stupefiant faptul ca in raportul BNR, toata rezerva de aur a Romaniei este trecuta la capitolul active externe. Din pacate, in raport nu se specifica unde se afla aurul nostru si cine a luat decizia ca rezerva de aur a BNR sa fie plasata in afara granitelor tarii. Mai mult decat atat, nu se specifica costurile de stocare a rezervei de aur intr-o tara straina. Un alt aspect profund deranjant consta in faptul ca nu se stie exact daca aurul mai exista in forma fizica (lingouri) sau a fost transformat intr-o forma de “aur pe hartie” adica depozite bancare care reflecta pretul aurului sau participatiuni la fonduri mutuale de tip ETF care (teoretic) sunt echivalente cu detinerea fizica a unei cantitati de aur. BNR nu se poate plange ca nu ar avea posibilitatea sa stocheze aurul din rezerva nationala in Romania, iar riscul de a-l tine in afara tarii este prea mare in conditiile crizei economice globale.
Intrebare pentru BNR: Unde este aurul tarii si cand aveti de gand sa-l aduceti inapoi?
Intrebari pentru BNR (III) LINK Redactia Economica
Saptamana trecuta am avut satisfactia de a-l vedea pe Mugurel Isarescu facand un autodenunt in cadrul unui spectacol mediatic organizat de BNR. Orice ar face de acum incolo guvernatorul BNR in privinta rezervei de aur a Romaniei, nimic nu mai poate anula acest autodenunt.
Amintim cititorilor ca intrebarea pe care i-am pus-o lui Mugurel Isarescu in cadrul editorialului din 5 iulie 2010 a fost urmatoarea:
Unde este aurul tarii si cand aveti de gand sa-l aduceti inapoi?
Mugurel Isarescu a raspuns indirect la aceasta intrebare:
“Sigur ca o parte din aur il tinem la Banca Reglementelor Internationale, dar in subsolurile BNR sta foarte bine rezerva de aur din tara. Din pacate, spatiul este foarte mic acolo, iar grupurile care pot intra sunt de maximum 10-15 persoane”. (sursa: Gandul)
Merita sa atragem atentia cititorilor (mai ales cititorilor din cadrul organelor competente, menite sa vegheze asupra securitatii statului) ca guvernatorul Bancii Nationale a recunoscut, singur si nesilit de nimeni, faptul ca o parte din rezerva valutara a statului roman a fost scoasa in strainatate. De fapt, in cadrul demonstratiei mediatice pe care Isarescu a facut-o pentru jurnalistii domesticiti (sau agatati) din mass-media, el insusi a confirmat in mod expres acuzatiile care i-au fost aduse. Mai mult decat atat, guvernatorul BNR nu a oferit nicio explicatie pentru faptul ca aurul tarii figureaza in raportul BNR ca activ extern.
Jurnalistii care au fost invitati “sa pipaie” tezaurul au observat ca tezaurul BNR din Romania incape intr-o camera mica unde nu pot intra mai mult decat 5-10 persoane. Nimeni dintre jurnalisti nu s-a incumetat sa scrie despre concluzia logica care trebuie trasa in urma descoperirii acestui fapt. In acte, rezerva de aur a Romaniei are 103,7 tone! In acelasi timp, partea tezaurului care a ramas in Romania incape intr-o singura camera din subsolul BNR. Peste o suta de tone de aur necesita un depozit de dimensiuni mult mai mari decat o singura camera. Atat actele contabile ale BNR, cat si relatarile jurnalistilor care au fost invitati de Isarescu sa certifice faptul ca tezaurul a ramas in Romania, de fapt, confirma presupunerea ca in Romania nu a ramas decat o parte microscopica din rezerva de aur. Intrebarile neelucidate sunt urmatoarele: cine a decis ca rezerva de aur sa fie scoasa din Romania si cand BNR are de gand sa aduca rezerva inapoi?
In cadrul ultimului raport al Bancii Reglementarilor Internationale, am sesizat ca aceasta institutie a realizat o serie de operatiuni de tip swap cu aur. Ne intrebam daca nu cumva o parte din aurul care a fost obtinut de Banca Reglementarilor Internationale nu a fost obtinuta cu ajutorul lui Mugurel Isarescu. In cazul aurului, o operatiune tip swap poate fi asimilata unui contract de imprumut cu colateral. Organizatia care contracteaza imprumutul (de exemplu BNR) depune la creditor (de exemplu Banca Reglementarilor Internationale) o cantitate de aur (de exemplu, tezaurul Romaniei), iar creditorul ofera in schimb un imprumut echivalent cu valoarea colateralului. Atunci cand imprumutul trebuie returnat, daca creditorul nu isi primeste banii, colateralul trece in proprietatea creditorului. Dat fiind faptul ca executarea unei operatiuni de tip swap cu Banca Reglementarilor Internationale pare o posibilitate plauzibila, mai avem o serie de intrebari pentru Mugurel Isarescu:
BNR a executat operatiuni de swap care au avut ca obiect rezerva de aur? Daca da, in ce conditii, in baza carui mandat si unde sunt banii rezultanti din operatiune? Daca nu, atunci pe baza carui aranjament legal aurul romanesc a ajuns la Banca Reglementarilor Internationale?
Este foarte probabil ca o parte a tezarului nu se afla nici in Romania si nici la Banca Reglementarilor Internationale, fiind plasata la institutii financiare private. Vom investiga in continuare traseele oculte ale tezaurului romanesc.
Speram ca Mugurel Isarescu sa raspunda la intrebarile puse de noi. Adevarul, oricum, va fi scos la iveala.
Si eu am observat ca BNR este un fel de stat in stat si ca activitatea de pe acolo este tinuta departe de ochii publicului. Nici astazi n-am inteles scopul bulversarii leului acum 4-5 ani, astazi discutant la nivel de guvern cand in lei vechi, atunci cand e vorba de pensii nesimtite, cand in roni, atunci cand este vorba de taxe si impozite. Dar, mi-e greu sa cred ca un singur om poate fi vinovat pentru urgia abatuta asupra Romaniei (uite, acum era bun Ronin). Poate ca analiza ar trebui dusa mai departe de cei care cunosc mai multe, pentru a vedea grupul (grupurile) de interese care coordoneaza activitatea BNR. Ca nu pot sa cred ca acolo este o manastire plina de maici Tereza ...
Înainte de anul 1990, circulau bancuri pe seama tovarăşei academician doctor, inginer, savant de renume mondial Elena Ceauşescu, specialistă în poli-peri şi co-doi, care nu îşi amintea cînd s-a aprobat Legea Gravitaţiei de către Marea Adunare Naţională. După 20 de ani, un alt academician Mugurel Constantin Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, s-a supărat pe o decizie corectă a Curţii Constituţionale, şi depăşindu-şi atribuţiile a susţinut că această Curte, dacă vrea, nu respectă nici Legea Gravitaţiei.
Încălcînd Legea nr. 312/2004 privind statutul Băncii Naţionale a României, guvernatorul alogen Isărescu a protestat pentru că, prin decizia Curţii Constituţionale, nu au fost tăiate pensiile cu 15 % şi, ca urmare, nu pot fi omorîţi cu zile şi cît mai repede pensionarii, în special cei cu pensii mici. Pe vremuri, tovarăşa Elena întreba: dar cu cianură aţi încercat? Era vorba despre “includerea” cianurii în pensie. Cel mai longeviv guvernator de Bancă Centrală din lume urmăreşte, la comandă străină, aplicarea unui program diabolic împotriva Poporului Român şi a României, fiind susţinut de către alţi alogeni aflaţi în conducerea principalelor instituţii ale Statului Român. Conform Legii nr. 312/2004, obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Acest obiectiv nu a fost şi nu poate fi îndeplinit deoarece Guvernul Tăriceanu I (PNL, PD, UDMR şi PC) a renunţat la acţiunea de aur şi astfel Statul Român nu are nici o pîrghie pentru a menţine stabilitatea preţurilor. De pildă, în România, unde se extrag ţiţei şi gaze naturale şi unde se produce energie electrică, preţurile la carburanţi, la gaze şi curent electric sînt mai mari decît în celelalte ţări europene care importă produse energetice. De ce? Fiindcă guvernatorul Isărescu a acceptat, împreună cu preşedinţii Iliescu, Contantinescu şi Băsescu, precum şi cu toate guvernele post-decembriste, ca la populaţie să fie facturate consumurile la cele mai mari preţuri, iar la clientela politică la cele mai mici preţuri. Nici măcar acum, în plină criză internaţională şi de cînd milioane de români au fost afectaţi de inundaţii, guvernatorul BNR nu cere public Guvernului Boc IV (PDL, UDMR, UNPR) să vină în sprijinul cetăţenilor şi prin OUG să stabilească pentru populaţie aceleaşi drepturi, respectiv preţuri ca şi pentru clientela politică. Firmele străine, care jefuiesc după bunul plac bogăţiile naturale ale Poporului Român, stabilesc ce preţuri vor, spre a obţine un profit cît mai mare pe seama cetăţenilor. Niciodată guvernatorul Isărescu nu s-a opus la politicile antiromâneşti ale firmelor străine. Cînd Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională tăierea pensiilor şi recalcularea celor speciale – ale unor judecători şi procurori, imediat Guvernul Boc IV a decis, prin OUG, majorarea cu 5% a TVA, iar guvernatorul BNR a anunţat că va creşte inflaţia la 8%. Pe cale de consecinţă, cresc preţurile şi scade semnificativ puterea de cumpărare a salariaţilor şi pensionarilor. Conform Legii nr.312/2004, art. 2 alin. 3, “Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a Statului” şi administrează rezervele internaţionale ale României. În baza art.30 din Legea nr.312/2004, BNR stabileşte şi menţine rezervele internaţionale, rezerve alcătuite din: a) aur deţinut în tezaur în ţară sau depozitat în străinătate; b) active externe, sub formă de bancnote şi monede sau disponibil în conturi la bănci sau la alte instituţii financiare în străinătate, pe care le stabileşte Banca Naţională. Cea mai mare parte din rezerva de aur a României, de numai cca. 104 tone, este depozitată în străinătate iar cheltuiala o suportă Poporul Român. Niciodată guvernatorul Isărescu nu a argumentat de ce rezerva de aur a României trebuie depozitată în străinătate şi contribuabilii români să plătească costul depozitării. De asemenea, niciodată guvernatorul Isărescu nu a motivat de ce se opune să crească rezerva de aur a României de cel puţin 8 ori cu aurul de la Roşia Montană şi de ce acceptă ca Guvernul Boc IV, împreună cu preşedintele Băsescu, să sprijine o firmă străină (Roşia Montană Gold Corporation), să jefuiască Poporul Român de peste 100 miliarde euro, cît este evaluat zăcămîntul din Munţii Apuseni. Guvernatorul Isărescu se face că nu ştie că multe din ţările puternice şi dezvoltate ale lumii achiziţionează cantităţi uriaşe de aur de pe piaţa mondială, pregătindu-se pentru introducerea unei monede unice la nivel planetar. Conform Legii nr.312/2004, art. 31, lit.a, BNR este autorizată să vîndă şi să efectueze alte tranzacţii cu lingouri şi monede din aur şi cu alte metale preţioase. Cadrul legal există, dar guvernatorul Isărescu se opune creşterii veniturilor Bugetului de Stat cu peste 100 miliarde de euro, numai de la Roşia Montană. De altfel, contribuabilii români au constatat că guvernatorul Isărescu nu a propus şi susţinut, în 20 de ani, nici o sursă de creştere a veniturilor la Bugetul de Stat, dar nici nu a solicitat stoparea corupţiei şi a risipei din banii publici pentru clientela politică. Guvernatorul Isărescu şi Consiliul de Administraţie al BNR au hotărît, fără să înştiinţeze Parlamentul, ca rezerva valutară a Poporului Român să fie plasată în bănci americane pentru o dobîndă de cca. 1%, iar Guvernele Boc I-IV au luat împrumuturi, de la FMI şi alte bănci, inclusiv americane, de peste 30 miliarde euro cu o dobîndă de 3,5%-10%. Dobînzile, de multe miliarde euro pe an, le plătesc cetăţenii români prin tăierea salariilor, mărirea TVA, creşterea impozitelor şi, probabil, impozitarea tuturor pensiilor. Răspunde cineva pentru acest gheşeft făcut băncilor străine? Nimeni! De ce? Pentru că prin Legea nr.312/2004, membrii Consiliului de Administraţie al BNR nu răspund civil sau penal. Ei au numai drepturi, respectiv la indemnizaţii şi alte drepturi salariale care, dintre bugetari, sînt cele mai mari din România, de 90.000 lei şi peste 100.000 pe lună, la care se adaugă participarea la profit, pe care şi-o stabilesc singuri. Cu siguranţă că nu în baza Legii Gravitaţiei aceste cîştiguri fabuloase din bani publici sînt strict secrete. Prin excepţie de la prevederile Legii nr.118/2010 privind reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi după intervenţia Băncii Centrale Europene, la personalul BNR nu se aplică nici o tăiere din drepturile băneşti. Ca urmare, unul dintre consilierii personali ai guvernatorului BNR, un octogenar care a uitat să plece în pensie, cumulează pensia cu indemnizaţia lunară de peste 50.000 lei pe lună şi, astfel, poate să le povestească milioanelor de români săraci despre justeţea tăierilor din salarii şi pensii, despre necesitatea majorării impozitelor şi taxelor, precum şi a eliminării subvenţiilor la încălzire. În timp ce savanta de renume mondial nu avea consilieri personali, academicianul şi guvernatorul Isărescu are o mulţime de consilieri personali, toţi alogeni, care sînt plătiţi regeşte din banii contribuabililor români, tot mai săraci. Guvernatorul BNR nu face trimitere la Legea Gravitaţiei, care l-a legat de funcţie şi de venituri lunare incredibile, în ultimii 20 de ani. De cînd se află guvernatorul Isărescu în fruntea BNR, după un curs de calificare de scurtă durată în SUA, la începutul anului 1990, a fost practic lichidat sistemul bancar românesc, au fost lichidate atît băncile de Stat cît şi cele private. A reuşit să supravieţuiască doar CEC Bank, datorită intervenţiei în Parlament a senatorilor PRM, guvernatorul Isărescu şi consilierii săi personali nu pot exemplifica nici o ţară din lume care să-şi fi lichidat propriul sistem bancar. Se pune întrebarea: în care ţară din lume guvernatorul Băncii Centrale a acţionat pentru “înmormîntarea” băncilor autohtone? Răspunsul este simplu: în nici una! De ce? Ştie răspunsul guvernatorul Isărescu, singurul cetăţean român care este membru al Comisiei Trilaterale, subordonată Clubului Bilderberg. Poate va răspunde guvernatorul Isărescu ce s-a întîmplat în Coreea de Sud unde, după criză financiară din anii 1997-1998, au fost naţionalizate toate băncile străine, iar de atunci se înregistrează un miracol sud-coreean, o dezvoltare economică şi o creştere a nivelului de trai fără precedent. Conform Legii nr.312/2004, art.3, alin.3, “Banca Naţională a României colaborează cu Ministerul Finanţelor Publice în vederea stabilirii indicatorilor macroeconomici în baza cărora se va elabora proiectul anual de buget”. După această colaborare, Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 2010 s-au dovedit a fi nerealiste, la numai 3 luni de la aplicare. Are vreo responsabilitate Consiliul de Administraţie al BNR? Evident că nu! Din cînd în cînd, guvernatorul Isărescu vorbeşte în pilde la diferite întîlniri. Apoi, cîţiva analişti politici alogeni îl laudă, deşi n-au priceput nimic. În baza Legii nr.312/2004, guvernatorul prezintă Parlamentului, pînă la 30 iunie a anului următor, Raportul anual al BNR, care nu este voie să fie supus votului senatorilor şi deputaţilor. Guvernatorul citeşte Raportul anual în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului şi pleacă. Parlamentarii nu au voie să-l deranjeze pe guvernatorul B.N.R. nici măcar cu următoarele întrebări: 1) De ce nu a fost şi nu este preocupat de dezvoltarea economică a României şi de creşterea nivelului de trai a populaţiei? 2) Ce sume s-au alocat pentru investiţii şi ce obiective s-au realizat din creditele externe de peste 120 miliarde euro? 3) Cît din recentul împrumut de 20 miliarde euro, luat cu clauze înrobitoare de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, s-a utilizat pentru investiţii, cît pentru plata salariilor şi a pensiilor, respectiv cît peste 15 miliarde euro s-a folosit pentru plata ratelor scadente şi a dobînzilor la datoria externă? 4) De ce se opune la negocierea şi obţinerea unui împrumut, în condiţii avantajoase, din partea Chinei, necesar pentru dezvoltarea agriculturii, a turismului şi pentru construirea de autostrăzi? 5) De ce administrează anual în pierdere, de miliarde euro, rezervele internaţionale ale României? 6) Din ce resurse va plăti Poporul Român uriaşa datorie externă şi în cîţi ani? Cît este datoria externă pe cap de locuitor? 7) Este posibil sau nu ca, pe baza planului diabolic în curs de desfăşurare, România să fie adusă în situaţia de a nu putea rambursa datoria externă, şi atunci un Tribunal Internaţional (care se pregăteşte a fi înfiinţat) va decide că ţara va fi obligată să cedeze o parte din teritoriu, respectiv Ardealul, unde să se mute un alt stat? Există vreo legătură între acest plan diabolic şi acordarea, în mare secret, în ultimii 20 de ani, a cetăţeniei române pentru peste 1 milion de evrei de pe mapamond? De ce românii au fost o generaţie de sacrificiu în regimul socialist şi de ce sînt o generaţie de sacrificiu, acum, în regimul capitalist? Stăpînii alogeni au fost şi sînt aceiaşi, ori copii sau nepoţii lor? 9) Ce responsabilitate are guvernatorul Isărescu pentru situaţia economică, financiară şi socială din ţară, precum şi pentru îndreptarea României într-o direcţie greşită, aşa cum susţin peste 82% dintre cetăţenii români? Probabil că, în timpul vacanţei parlamentare şi după inundaţii, mass-media şi analiştii politici români vor căuta să obţină răspunsuri la aceste întrebări care au fost ocolite de partidele parlamentare şi liderii lor care îl susţin şi elogiază, la poruncă străină, pe guvernatorul etern al BNR. Pentru cei care încearcă să-i aducă un omagiu guvernatorului Isărescu merită reamintite cîteva aspecte esenţiale, despre faptele sale, făcînd comparaţie între România de la sfîrşitul anului 1989 şi cea de acum, din vara anului 2010, respectiv: 1) România socialistă avea bănci puternice, iar azi în România capitalistă cca 95% sînt bănci străine; 2) Ţara nu avea datorii externe, ci creanţe de 12-15 miliarde dolari, la începutul anului 1990. Acum datoria externă trece de 120 miliarde euro şi guvernatorul Isărescu refuză să precizeze pe ce s-a cheltuit această sumă uriaşă; 3) În timpul socialismului, împrumuturile externe au fost utilizate pentru investiţii, pentru dezvoltarea multilaterală a economiei naţionale şi creşterea nivelului de trai a Populaţiei. În ultimii 20 de ani, creditele externe au fost luate, în principal, pentru a susţine băncile străine şi profiturile acestora; 4) Pînă în anul 1989, sistemul bancar românesc asigura creditarea unităţilor socialiste, la dobînzi foarte mici. De 20 de ani, prin politica BNR s-a blocat creditarea agenţilor economici, prin nivelul dobînzilor practicate. Românii au uitat de dobînzile de 80%-200% din epoca Isărescu. Acum, dobînda de referinţă a BNR este de 6,5%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Nici în plină criză, BNR nu sprijină agenţii economici şi populaţia prin credite ieftine. Guvernatorul Isărescu nu are argumente credibile pentru dobînzile mari impuse de către BNR, comparativ cu cele de 0,5%-2% practicate de băncile centrale din celelalte ţări din UE; 5) Rezerva valutară a României socialiste era utilizată în interes naţional. De 20 de ani, rezerva valutară a Poporului Român este plasată de către guvernatorul Isărescu în bănci americane, pentru dobînzi foarte mici, iar băncile respective au împrumutat guvernele României la dobînzi uriaşe, pe care le plăteşte scump populaţia; 6) În epoca Ceauşescu se exploatau marile zăcăminte de aur în Interes Naţional şi multe filoane de aur au fost lăsate în conservare pentru generaţiile viitoare. În mandatele eternului guvernator Isărescu, zăcămintele de aur, argint, uraniu şi metale rare, cele mai mari din lume, au fost date pe gratis la 3 firme canadiene. Doar comisioanele cu dedicaţie şi sponsorizările pentru campaniile electorale au fost substanţiale; 7) Guvernatorii BNR, înainte de anul 1990, au avut salarii decente şi o avere modestă. Guvernatorul Isărescu este cel mai bine plătit dintre bugetari, cu peste 100.000 lei pe lună şi are o avere uriaşă, fiind bugetar. Acum, se pare că este supărat pentru că presa nu-i prezintă averea şi nici preocupările mondene; În epoca Ceauşescu, foştii guvernatori ai BNR au fost patrioţi români şi au acţionat pentru dezvoltarea ţării şi creşterea bunăstării populaţiei. Guvernatorul Isărescu, fiind alogen, acceptă genocidul la care este supus, cu premeditare, Poporul Român; 9) În timpul socialismului, BNR asigura plata salariilor şi pensiilor, iar cea mai mare bogăţie a Poporului Român era munca. În timpul capitalismului, guvernatorul Isărescu a luat împrumuturi externe în condiţii înrobitoare, iar o mică parte din acestea au fost folosite pentru a plăti salariile şi pensiile. În plus, guvernatorul Isărescu este de acord şi acţionează pentru tăierea salariilor şi pensiilor, inclusiv pentru creşterea TVA. Guvernele post-decembriste şi guvernatorul Isărescu au încurajat nemunca şi disponibilizările. Pentru aceste “succesuri” şi multe altele, liderii partidelor politice care au fost sau sînt la guvernare sînt vinovaţi că l-au ţinut în braţe pe guvernatorul Isărescu, pe care îl roagă în genunchi să nu se pensioneze ori să demisioneze. Ei îl consideră pe Isărescu că este cel mai bun bancher dintre academicieni şi cel mai bun academician dintre bancheri.
Mda....acest Funar cu sange de maghiar....pe capota masinii...si care a montat centrala telefonica de la cluj la care robotul te indemna...pt lb ro apasati pe 1....pt lb maghiara apasati pe....tragaci...acest Funar ...de o seriozitate si probitate maxima...cu o contributie extraordinara in progresul Ro...Vivat Funar..Vivat Balaceanca! Revenind..printr-un autoreset va intreb...Isarescu..acest artist al graficelor economiei...este un specialist competent sau nu? Daca nu...ce puteti face? Care este articolul din lege care..lege....in care ni se precizeaza cum scapam de el? Au capacitatea parlamentarii nostri sa ne scape de el cand ii expira(de 20 de ani nu au demonstrat ca au) mandatul? BNR ar trebui sa fie mai transparenta in conditiile unor lupte aprige in domeniul bancar la nivel international? BNR este banca, cu capital romanesc? Rezervele ne apartin? Ele exista cu adevarat sau manevram cu virtualul mai ceva ca niste counteri?... Deocamdata am ceva treaba prin Muntii Fagarasului, insa sigur va voi citi la intoarcere
Buuuuun topic @ex-ad... Vadim de mult a cerut arestarea lui Isarescu/dar a fost luat in bascalie. Era de asteptat ca asa cum scrii tu,o clauza ascunsa de imprumut era girarea cu rezerva de aur a Tarii care sa fie transferata pe furis la O banca controlabila de FMI. Nu platesti rata...oprim aurul...cat vrem din el? Utilizarea banilor primiti nu este transparenta deci este prezumtia de a fi folositi cum scrie @ex-ad...adica finantand imprumuturi secrete ptr alte Tari...care or fi alea? Ca rezerva Tarii este de 16 0ri mai mare ca a Spaniei sau de 8 Ori ca a Frantei...nu este o surpriza. Ma gandeam la Tezaurul Romaniei alea 16 vagoane parca de aur...trimise la rusi ptr a li se asigura protectia in timpul razboiului. A facut cineva ceva ptr a recupera aurul ala? Dar pentru gasirea tezaurului geto-dacic care este cartografiat si localizat cu precizie din satelit? Cum este exploatat aurul romanesc,in favoarea cui? Dar de ce au fost scutite de plata multor milioane de dolari(atunci)Statele arabe unde romanii au cladit fabrici si au ridicat orase?Cine are autoritatea sa spuna ca datoria aia nu se plateste? Criza sau inducerea in eroare a populatiei? Spuneti si voi...
''Dar pentru gasirea tezaurului geto-dacic care este cartografiat si localizat cu precizie din satelit?''
Sursa te rog.Daca e asa eu as fi foarte incantat(desi nu prea vad cum e cu putinta).Oricum presupunand ca Traian a mai lasat ceva(si badica a cautat cu atentie),cu aurul ala nu poti cumpara nimic intrucat intra la patrimoniu.
off-topic on Cum or mai putea investigatoristii astia de la [cenzurat] sa mai respire de atâtea descoperiri fantastice ? Nu de natura extrasecreta/confidentiala a descoperirilor astora ma tem,ci de rapiditatea lor...vorba poetului. Mafia iudeo-masonica,înfeodata capitalului levantin retrograd si extremist ne-a ascuns (teribilulul secret,desigur) ca apa calda a fost descoperita ulterior apei reci.
Si alte dezvaluiri asemenea,care de care mai ...explozive. Mamaaaa....
Mda....acest Funar cu sange de maghiar....pe capota masinii...si care a montat centrala telefonica de la cluj la care robotul te indemna...pt lb ro apasati pe 1....pt lb maghiara apasati pe....tragaci...acest Funar ...de o seriozitate si probitate maxima...cu o contributie extraordinara in progresul Ro...Vivat Funar..Vivat Balaceanca! Revenind..printr-un autoreset va intreb...Isarescu..acest artist al graficelor economiei...este un specialist competent sau nu? Daca nu...ce puteti face? Care este articolul din lege care..lege....in care ni se precizeaza cum scapam de el? Au capacitatea parlamentarii nostri sa ne scape de el cand ii expira(de 20 de ani nu au demonstrat ca au) mandatul? BNR ar trebui sa fie mai transparenta in conditiile unor lupte aprige in domeniul bancar la nivel international? BNR este banca, cu capital romanesc? Rezervele ne apartin? Ele exista cu adevarat sau manevram cu virtualul mai ceva ca niste counteri?... Deocamdata am ceva treaba prin Muntii Fagarasului, insa sigur va voi citi la intoarcere
Ai citit textul de mai sus ? Caci despre asta este vorba nicidecum cat de mumos sau rau este Funar baci....Cei din Cluj-Napoca ar trebui sa dezbatem putin pe tema lu` nenea Ghitza
Mersi,Un Jandarm.Sanctuarele cu pricina e bine ca sunt vizibile numai din satelit.Altfel era aceeasi bataie de batjocura ca la Sarmizegetusa.Recunosc ca ma asteptam la o chestie science fiction cu nus'ce tezaur pierdut.
Imi aduc aminte de frica de pe chipul lui Isarescu cand a fost votat in continuare in functie alaturi de ceilalti 4...de catre Parlament. Este cert ca individul a subminat rezerva de Stat si moneda nationala,si ca a influentat cum au vrut muschii strainilor decizia unor politicieni slab pregatiti profesional in domeniul financiar-economic. Nu vad cate mandate poate sa duca omul asta cu atatea merite. Sa fie Guvernator pe viata al Bancii Nationale a Romaniei-vorba lui Vadim Tudor... Oare Tara asta nu mai are specialisti devotati poporului roman-capabili sa conduca o Banca care sa reprezinte interesele legitime ale noastre ale romanilor?
Imi aduc aminte de frica de pe chipul lui Isarescu cand a fost votat in continuare in functie alaturi de ceilalti 4...de catre Parlament. Este cert ca individul a subminat rezerva de Stat si moneda nationala,si ca a influentat cum au vrut muschii strainilor decizia unor politicieni slab pregatiti profesional in domeniul financiar-economic. Nu vad cate mandate poate sa duca omul asta cu atatea merite. Sa fie Guvernator pe viata al Bancii Nationale a Romaniei-vorba lui Vadim Tudor... Oare Tara asta nu mai are specialisti devotati poporului roman-capabili sa conduca o Banca care sa reprezinte interesele legitime ale noastre ale romanilor?
Raspunsul simplu: NU. Sau daca mai are nu pot face nimic.Toate structurile si mecanismele de autoprotectie ale statului sunt sparte....ca sa nu zic altfel...
Pentru că am fost dojenit ca nu postez aici... și pentru că lucrurile trebuie semnalate chiar dacă vor face sens mai încolo, am ocazia să vă sesizez o manipulare media grosiera.
BNR raportează 206,7 Mld RON datorii neguvernamentale/iulie, în lei+valute, -2% față de luna iunie, iar presa, sursa neprecizată, semnat curajos UN ANONIM, titreaza 310 Mld RON: LINK
Asta poate fi eventual hilar... dacă o considerăm un exces de zel mânat de lipsa de subiecte și de un oarecare neprofesionalism tendențios,
DAR
restul indicatorilor arată o contracție acută ce se va simți DIE GROSSE!!!
Activele externe nete au căzut cu aproape 25% de pe iunie pe iulie 2010, fără cauze explicate sau explicabile în ceea ce s-a oferit domeniului public. Aproape 2 Mld Euro pierdere de active externe nete... pe ce?! De ce nu s-au menținut pozițiile? Au fost speculații externe soldate cu pierderi? Lista întrebărilor poate continua ușor pentru un investigator de meseria, chit ca este numit ZIARIST...
Or fi unele contrapartide câștigate, dar... dacă e informație publică să se explice, dacă nu, măcar știm că este informație clasificată. Alte întrebări...
Pe de altă parte, tot BNR publică situația sintetică a instituțiilor de credit în supraveghere. Tot pe 25..
Încerc să sintetizez excelul publicat: 42 de bănci, inclusiv 9 sucursale de bănci străine: -nu au depășit nivelul activelor din martie 2009 (322 Mld RON) rămânând la 330 Mld RON -solvabilitatea s-a menținut la cca. 14% -ROA & ROE au trecut pe minus (profitabilitatea netă pe active, respectiv capitaluri proprii) -rata riscului de credit a sărit la aproape 18% de la 4% în dec 2007 -rata creditelor neperformante a sărit de 10% ultimii indicatori neincluzând și sucursalele străinelor...
Pe scurt, asta e! Până acum a mai mers cum a mai mers... de-acu!... e mai greu!!!
Rămân curios de dimensiunea impactului și de explicațiile ce vor fi oferite după ce "responsabilii" se întorc din vacanțe și se apucă de forecast-uri Q3-Q4/FY10.
Forums
