Aşa că au fost oameni şi oameni, sau job-uri şi job-uri. Oricum cineva ar fi făcut şi aceste lucruri.
De acord,dar omul normal,cu cine intra în contact ? Nu zic de bunicu-meu,ca ala a fost bandit si terorist dupa STAS-ul vremurilor de demult. Da' omul normal,crezi ca avea el treaba cu DIE,cu U.S.L.A,cu directia a V-a ? N-avea nici el,si n-aveau nici ei cu el. De Pacepa am aflat ca exista si ca a dezertat de la Europa Libera...Cine dracu' stia cine e Pacepa,înainte sa faca valuri ? De câte ori avea ocazia omul normal sa auda cuvinte precum DIE/USLA,Directia nu-stiu-cât...,si sa mai si stie cu ce se manânca ?
Si pentru ca tot am vorbit despre DIE/CIE,as dori o parere : faptele de arme ale generalului (ca astuia i-au lasat gradul...) Plestia,atentatul de la Radio Europa Libera sau bataia explicativa facuta cadou Monicai Lovinescu(de ex) sunt lucruri bune sau rele ?
A-propos de credibilitatea unor structuri :îmi permit sa fac si eu un copy/paste a unui articol mai vechi (sursa LINK nefiind capabil sa spun daca e adevarat sau nu e. Doar citesc,si ma gândesc :mai e mult pâna departe ! Ca e Grupul lu' Ciuvica,ca fiecare are un interes sau altul,ca sunt minciuni sau adevaruri,realitatea e ca sunt(em) depaaaarte de tot de a avea o pozitie neta,limpede si transanta în legatura cu defuncta Securitate. Macar la nivel declarativ,daca altfel nu se poate.
Victor Veliscu Colonelul SRI Victor Veliscu, fost angajat al lui Sorin Ovidiu Vantu si actionar la SOV Invest, a devenit consilierul lui Radu Timofte. Victor Veliscu a fost reactivat cu gradul de colonel si numit in aceasta functie cu incepere de la 1 martie 2001. Fost ofiter de securitate la Craiova pina in 1990, Victor Veliscu s-a ocupat cu probleme ce tineau de specificul Directiei I (Informatii Interne) a Directiei Securitatii Statului. Dupa 1990 a fost transferat la Cluj, pentru a reorganiza sectia judeteana a SRI. Maiorul Veliscu a detinut functia de loctiitor al sefului SRI Cluj pina la sfirsitul lui 1991, cind, din cauza neintelegerilor cu Virgil Magureanu – directorul de atunci al SRI, a demisionat, cerind trecerea in rezerva. Tot atunci, Veliscu a facut obiectul unei anchete interne a SRI, fiind suspectat ca ar fi folosit in interes personal o parte din fondul CIS (fond nedecontabil destinat platii pentru obtinerea anumitor informatii). Colonelul Veliscu afirma insa ca aceasta acuzatie a fost lansata, atunci, de oamenii lui Magureanu, pentru a-l compromite in cazul in care ar fi facut publice motivele care l-au determinat sa demisioneze. Dupa iesirea din SRI, Victor Veliscu a plecat impreuna cu sotia, pentru aproximativ doi ani, in Turcia. Sotia sa, o cunoscuta voleibalista, a antrenat in acea perioada o echipa turceasca de volei, iar Veliscu a insotit-o fara o misiune precisa. “Am fost acolo in calitate de sot” – spune el. Dupa intoarcerea in tara, incepe o noua etapa in viata lui Victor Veliscu. Pe la sfirsitul lui 1994, Victor Veliscu se angajeaza la una dintre firmele lui Sorin Ovidiu Vantu. “Am citit un anunt in ziar ca se cauta agenti imobiliari si am mers la interviu, undeva pe Dorobanti, la sediul firmei “Imola”. Am spus ca am fost ofiter de securitate si m-a angajat chiar Sorin Ovidiu Vantu. M-a pus director adjunct. Am intervievat apoi peste 200 de persoane care voiau sa se angajeze la firma si am inchegat o echipa” – isi aminteste Veliscu. Dupa aceea, s-a ocupat personal de amenajarea sediului Gelsor din Splaiul Unirii. Asa se face ca, in iulie 1995, Victor Veliscu a devenit unul dintre primii actionari la SOV Invest. O luna mai tirziu, Veliscu incheia, ca reprezentant al firmei ce avea sa administreze dezastrul FNI, primul contract de distribuire a certificatelor de investitor cu Ioana Maria Vlas, reprezentant al Societatii de Valori Mobiliare “Gelsor” SA. In contract, ai carui termeni n-aveau sa fie respectati de nici una dintre parti, n-a fost specificat pretul tranzactiei. In septembrie 1995, Victor Veliscu isi cesioneaza actiunile de la SOV Invest catre Societatea Generala de Investitii (SGI) ce apartinea lui Vantu. “De fapt, actiunile erau ale lui Vantu, eu fiind trecut doar de forma in acte” – spune Veliscu. Intre timp, in firma apar si alti fosti ofiteri de securitate si SRI, printre care ii recunoaste pe colonelul Constantin Rudareanu (fost ofiter DIE, fost sef de cabinet al lui Virgil Magureanu) si colonelul Mihai Tirigan (fost ofiter al Directiei de Contraspionaj a fostului DSS). Rudareanu avea sa se ocupe apoi de recrutarea ofiterilor de informatii care aveau sa consolideze imperiul Gelsor. In ianuarie 1996, Victor Veliscu vinde 300.000 de actiuni “Latina Plastics” catre FNI, actiuni ce aveau sa fie revindute ulterior catre SGI, generind balamucul din care, citiva ani mai incolo, investitorii FNI aveau sa ceara caderea guvernului. In februarie 1996, datorita neintelegerilor pe care le-a avut cu securistul Rudareanu, Victor Veliscu iese din afacere. “M-am trezit ca Rudareanu mi-a ocupat biroul si mi-a luat si masina. N-avea rost sa mai stau” – spune Veliscu. Dupa iesirea din reteaua Gelsor, Veliscu este reactivat si angajat in celebra UM 0215, ca sef serviciu economic (finante-banci), loc unde il are ca subordonat pe Ovidiu Grecea, viitorul sef al Departamentului de Control al guvernelor Radu Vasile, Mugur Isarescu si Adrian Nastase. Un an mai tirziu insa, restructurarea adusa de trecatorul ministru Dejeu este pe punctul de a-i aduce lui Veliscu un post contrainformativ la o unitate de graniceri, post pe care acesta il refuza politicos, preferind o noua demisie. Trece in rezerva in 1997, de aceasta data cu drept de pensie. In acelasi an, incearca o noua reangajare la patronul Gelsor, dar, pus intr-o postura delicata, renunta. Ramine, conform declaratiei sale, pensionar, desi are o anumita independenta financiara, pe care o explica prin activitatea sotiei. Comisia parlamentara pentru controlul Serviciului Roman de Informatii i-a sugerat directorului SRI, Radu Timofte, sa renunte la consilierul sau Victor Veliscu. Presedintele comisiei, Ion Stan (PSD), a declarat ca “din raportul SRI nu a rezultat implicarea lui Veliscu in cazul FNI”. Din informarea prezentata de SRI, membrii comisiei au aflat ca intre 1996 si 2000 Veliscu a fost pensionar si s-a ocupat cu “activitati in gospodaria personala”. Totusi, Stan a precizat ca membrii comisiei “nu si-au insusit continutul raportului”, ceea ce inseamna ca nu au fost de acord cu el. Drept urmare, i s-a cerut lui Radu Timofte sa vina saptamina viitoare la audiere pentru a raspunde intrebarilor parlamentarilor. “Cazul Veliscu a fost verificat de catre Corpul de control al SRI. Ramine ca Radu Timofte sa decida mentinerea sau eliberarea din functie a lui Veliscu”, a declarat Ion Stan. Presedintele comisiei a precizat insa ca Radu Timofte ar trebui “sa tina seama ca prin aparitia in mass-media a lui Veliscu, imaginea SRI poate avea de suferit”. La mijlocul lunii noiembrie, Radu Timofte a confirmat astazi ca il va pastra in functie pe Victor Veliscu.
Citeam paginile de mai jos,şi doresc să aflu mai multe despre « elementele de cercetare-diversiune desantate » din raport. Nu neapărat despre acele elemente,ci despre cele recunoscute ca atare,la diferite epoci şi în diferite raioane. Cu mulţumiri anticipate.
Mi-am propus sa trag aer in piept si sa stau in apnee pana mi-o veni mintea la cap. Cu toate acestea, am considerat necesar sa postez un filmulet care poate aduce lumina in mai multe directii ale discutiilor, unele de mare actualitate si cu tot atat de multe interpretari "dupa ureche". E greu de localizat topicul unde filmul nu este "offtopic", dupa regulie acestui Forum, cum este greu sa te hotarasti sa porti o discutie despre pâine, sapun si plapuma, fara sa fi nevoit sa te muti ba in bucatarie, ba in baie sau dormitor.
Cu toate ca filmul este realizat de Televiziunea Romana, subiectul lui este generat de opera unui istoric american, numai pe baza de documente desecretizate.
Am rămas și eu surprins de amploarea expunerii publice a operei istoricului american Larry Watts – mă refer în special la aparițiile pe postul public din ultimii doi ani. Dacă ar fi să compar expunerea sa mediatică cu cea a unor istorici români de calibru: Lucian Boia sau Bogdan Murgescu, istoricul american s-a bucurat de o mediatizare foarte intensă dublată și de o „binecuvântare” discretă a instituțiilor statului – conferință la BNR și asocierea cu SRI – în ciuda faptul că teza de la care pornesc cărțile sale e mai mult decât discutabilă. Bogdan Murgescu, autorul monumentalului volum România și Europa: Acumularea decalajelor (1500-2010), nu a beneficiat, de exemplu, de un documentar pe TVR, cu toate că opera sa ar merita un minim efort jurnalistic din partea postului public. Recuperarea trecutului Departamentului Securității Statului și a DIE nu reprezintă doar o teză revizionistă ci un act de negare a ceea ce au reprezentat aceste instituții în timpul regimului totalitar comunist, pavăza și spada regimului – poliția politică.
Nu văd de ce instituții care au trecut prin reforme masive pentru a îndeplini condițiile aderării la NATO – cum sunt serviciile secrete românești și care sunt apreciate pentru activitate pe care o desfășoară în sprijinul Alianței trebuie să încerce sa se legitimeze încercând să recupereze discret trecutul murdar al dictaturii comuniste. Pentru mine acest aspect mă neliniștește. Să fie oare la mijloc o mândrie de breaslă prost înțeleasă? Ideea că serviciile de informații reprezintă un reper de continuitatea în funcționarea statului român – indiferent de natura regimului politic pe care îl servesc?
SRI și SIE nu și-au făcut vreodată o mea culpa pentru activitatea lor anterioară revoluției, mai ales că statul român a condamnat oficial comunismul ca regim politic. Mi se pare că la nivelul legitimării publice a activității lor serviciile de informații se ascund în spatele ideii că Revoluția Română a reprezentant un nou început, o tabula rasa pentru această activitate utilă statului, deși istoria recentă arată că atât SRI cât și SIE s-au reconstruit imediat după căderea regimului comunist pe scheletul DSS și DIE. Nu poți să te recomanzi ca un serviciu de informații al unui stat democratic, încercând să-ți recuperezi parțial sau total activitatea când serveai un regim totalitar. Diferența dintre poliția politică – „baieții cu ochi albaștrii și cu mașini negre” care te saltă în toiul nopții pentru că nu ești de acord cu acțiunile regimului și un serviciu de informații al unui stat democratic – profesioniștii discreți care veghează la securitatea unei societăți democratice utilizând uneori metode care nu sunt neapărat în acord cu crezul politic al acesteia pentru a elimina amenințări grave la adresa acesteia – este una de la cer la pământ.
Pentru mine Ion Pacepa nu este nici erou, dar nici trădător. Confruntat cu brutalitatea totalitarismului comunist dezertarea pare a fi cea mai înaltă formă de patriotism după dizidența fățisă. Pacepa a fost unealta competentă a unui regim totalitar, care fie și-a descoperit brusc conștiința și a „defectat” la „inamicul imperialist și capitalist” sau a fost împins de o anumită dinamică a regimului comunist român „să-și transfere loialitatea” Statelor Unite, cum se spune în jargonul serviciilor de informațiilor actelor de dezertare. Poate că generalul Pacepa a intuit faptul că blocul comunist va pierde încleștarea cu lumea liberă și a decis că ar fi mai bine să fie de partea învingătorilor, cu toate că în 1978 o asemenea prognoză ar fi părut ultra-optimistă oricărui observator informat al scenei internaționale. S-ar putea să nu știm niciodată motivele care au stat în spatele acestui gest extrem de curajos făcut de Ion M. Pacepa în 1978. Ceea ce nu poate fi negat însă este că „defecțiunea” sa a fost unul din cuiele bătute în sicriul Comunismului în Europa Centrală și de Est.
În ciuda numeroaselor volume publicate de Ion Pacepa nu am observat remușcări reale față de activitatea sa ca ofițer al poliției politice înainte de producerea „transferului de loialitate” către SUA în 1978. Recuperarea gradului de general și a averii sale după 1989 mi s-au părut concesii excesive făcute de statul român. Cum a fost obținută acea avere înainte de 1978? Ce a făcut Ion M. Pacepa ca să merite gradul de general înainte de a trece de partea „băieților buni”? Aceste întrebări trebuiau atent cântărite de reprezentanții statului român, dar și de societate în ansamblul ei. Grațierea și casarea sentinței date împotriva lui Ion Pacepa ar fi fost gesturi de raparație satisfăcătoare în această speță.
Nu sunt istoric, deși sunt consumator vorace de istorie, și nu sunt specializat în studierea comunismului românesc. Din acest motiv pentru cei care doresc o analiză mai pătrunzătoare recomand articolul publicat de Armand Goșu în Revista 22 zilele acestea, care îl puteți citi mai jos și care a inspirat acest comentariu.
George VIŞAN
Cazul Pacepa, doar o dezbatere istoriografică?
Larry Watts nu este un simplu istoric interesat de România. Dl Watts este o persoană cu multe contacte în zona serviciilor secrete din România. Este un apropiat al generalului Ioan Talpeș, nașul de cununie al istoricului de peste Ocean, căsătorit cu o româncă. A fost chiar consilier la Cotroceni pe vremea lui Ion Iliescu. Larry Watts a fost nașul altui istoric, Kurt Treptow, condamnat la un moment dat pentru pedofilie, care gravita și el în jurul serviciilor de la București. Potrivit presei, Larry Watts ar fi fost implicat în afacerea Matser, oficial NATO arestat, la cererea autorităților olandeze, în februarie 2003 pentru fraudă, conspirație criminală și spălare de bani în favoarea firmei Tender S.A. Dl Matser a fost consilier al secretarului general NATO George Robertson, pentru Europa de Est. Larry Watts a fost „specialist“ și în reformarea serviciilor secrete, în perioada 2001-2004, fiind apropiat de Radu Timofte.
Promovarea agresivă, lansările cu fast ale ultimelor două cărți ale lui Larry Watts, prima la Banca Națională, sub bagheta guvernatorului Mugur Isărescu, chiar la o întrunire a Grupului Bilderberg, filmul documentar difuzat și redifuzat de către TVR, tirajul și calitatea edițiilor în română și engleză tipărite de RAO, confirmă înalta protecție de care se bucură dl Watts. Iar faptul că la lansarea unui master de studii de securitate la Universitatea din București, care-l are ca invitat pe dl Watts, este prezentă conducerea SRI ne îndreptățește să afirmăm că în cazul de față este vorba mai mult decât de susținerea unor foste sau actuale grupări din servicii, ci chiar de sprijinul staff-ului de conducere al celui mai important serviciu de informații. Larry Watts pare a fi istoricul oficios al serviciilor românești. Doar este o practică internațională ca serviciile să acorde acces la documente unor istorici apropiați, cu o bună reputație (ceea ce este discutabil în cazul dlui Watts!), care să scrie „istorii“ semioficiale ale acestor instituții, alimentând un tip de mitologie utilă mobilizării personalului angajat.
Grație acestei cărți de vizită, orice producție istoriografică a dlui Watts este citită cu creionul în mână nu doar de către istorici și analiști politici, ci și de către foștii sau actualii slujbași ai serviciilor secrete din România și de aiurea.
Însă producțiile lui Larry Watts se înscriu în șabloanele național-comunismului anilor 1980, ale nucleului său dur de la Institutul de Istorie Militară, condus de Ilie Ceaușescu. De fapt, pare că miza acestor cărți este recuperarea moștenirii lui N. Ceaușescu, pe zona de securitate și politică externă, de o manieră tabloidă, inventând surse inexistente sau apelând la documente îndoielnice, fără să le supună unei elementare critici de specialitate. Pe scurt, în viziunea lui Larry Watts, România ar fi victima unei conspirații mondiale, în care cei mai activi dușmani au fost / sunt rușii și ungurii. Dl Watts îl portretizează pe Ceaușescu în culori luminoase, astfel că la sfârșitul acestor cărți un cititor mai puțin avizat ar putea rămâne cu impresia că România era încă de pe vremea ceaușismului sau membră NATO, sau era legată într-un parteneriat strategic cu SUA… nicidecum membră a lagărului comunist.
În fond, asistăm de câțiva ani la o ofensivă antioccidentală în România care se manifestă și prin recuperarea mitologiei național-comunismului. Poate să fie vorba doar de reflexe nostalgice? Sau e mai mult decât atât? Cum publicul din România e victima emoțiilor create de televiziuni încă din decembrie 1989, o parte din reflexele sale s-au tocit, astfel încât tușele sunt tot mai groase. În ultimele luni, dezbaterea s-a concentrat pe generalul defector Pacepa. Un subiect extrem de sensibil pentru serviciile secrete din rațiuni de biografie a generalilor de azi sau a părinților lor. Fuga lui I.M. Pacepa a frânt cariere, a generat furia lui Ceaușescu, ducând la declanșarea unor anchete dure în Securitate, soldate cu abandonări de vile, de amante, de averi ilicite, pierderi de privilegii. Adică, i-a lovit pe securiști unde-i durea mai tare.
Teza lui Larry Watts se dorește piatra pe mormântul lui I.M. Pacepa. Nu e prima dată când se vorbește despre apartenența generalului fugar la KGB, dar e prima dată când această teorie este prezentată într-o formă elaborată. Potrivit dlui Watts, misiunea lui I.M. Pacepa era să dezinformeze SUA cu privire la Ceaușescu, adică să ducă la îndeplinire un obiectiv al KGB. În sprijinul acestei afirmații, dl Watts îl citează pe James Woolsey, fost director al CIA. Numai că d-l Woolsey a reacționat extrem de dur într-un interviu acordat lui A. Bădin:
Afirmațiile lui Watts sunt minciuni. Mai mult, Watts susține că generalul Pacepa m-a informat că ar fi fost agent KGB timp de mai mulți ani. De asemenea această afirmație este o minciună.
James Woolsey a fost director al CIA în Administrația Bill Clinton. A ocupat importante poziții în administrații republicane și democrate la Washington în perioada 1970-’90. Este până astăzi implicat în diverse fundații și centre de analiză pe teme de securitate energetică și democratizare. James Woolsey nu este din categoria lui Costin Georgescu și Cătălin Harnagea, care se bronzează sub reflectoare în studioul Antenei 3. Un fost șef al CIA nu acordă interviuri la colțuri de stradă și nici nu se trezește vorbind aiurea. Astfel de reacții sunt un semnal pentru cine trebuie să priceapă.
Afirmația dură a lui James Woolsey nu este o simplă replică dată lui Larry Watts, ci o dezavuare a întregului proces de recuperare – de la oameni până la ideologie – a național-comunismului ceaușist. Proces promovat în primul rând de „foști“, dar și de către grupări din actualele servicii secrete.
Și mai trebuie adăugat ceva. Astfel de cărți au o miză mult mai mare decât dezbaterea istoriografică. Ele fac parte dintr-un eșafodaj mai amplu, prin care oameni și instituții nedesprinse de trecutul totalitar încearcă un fel de restaurare a lui.
Nu ştiu ce ar mai fi de adăugat. Larry Watts are o biografie şi o origine nesănătoasă, după criteriile anilor 50' rămase perene în gândirea noastră. Sigur că există diferenţe, moşierii şi chiaburii au fost înlocuiţi cu foştii comunişti.
Nu văd motivul pentru care SRI-ul şi SIE ar trebui să-şi facă "mea culpa". Partea urâtă a Securităţii, poliţia politică, este acum la DNA, ANI şi la alte servicii secrete apărute ca ciupercile după ploaie.
''Ofensiva antioccidentala'' se desfasoara in primul rand in Occident.De catre ai lor,nu de catre ai nostri.Deh,unei parti majore a populatiei din vest nu ii mai prieste binele si libertatea.Si sustine pe cei care isi bat joc de libertatile si banii castigati de parintii lor.Dar cum asta e problema lor,sa se descurce.Iar daca prin antioccidental se intelege sa facam afaceri cu Rusia,China etc...,eu as fi cel mai anti dintre toti.Dar ma tem ca nu suntem anti suficient-suntem varza la afaceri. Observ si ca oficialii occidentali sunt pusi pe soclu.Asta e o hiba bastinasa.Is niste zei aia din vest,nici macar nu se mictioneaza,ca noi,muritorii.Si aia de la FMI,BM,UE.Iar daca mai e si din armata sau servicii,Odin se coboara din Valhalla sa-i tina pardesiul respectivului oficial.Sigur,mai intai trebe sa afle 'telectualu romanesc cine-i fotbalistul ala,Odin,si unde-i cartierul Valhalla.Nu-i bai,are gugal.
Cestiunea cu nea Pacepa asta e relativ simpla.Bibicu' a intrat in secu pe vremea cand baietii erau ocupati cu impuscatul de femei insarcinate,deportari,etc... Nu e cu dus,nu e cu intors in acest caz.Ori esti parte a Romaniei vechi si bune,ori esti fauritor al omului nou cu forta.Nici macar aia care au lucrat afara nu-s altfel.Baietii erau executanti fideli ai ordinelor sovietice.Printre altele,pregateau sabotaje in Vest.E o diferenta intre a ciordi niste schite si a a dori sa faci partie armatei sovietice,in caz ca vrea aceasta sa aduca fericirea restului Europei.Carevasazica,imensa parte a membrilor DSS din 1948 pana pe la inceputul anilor 60 e buna de impuscat,ca dusmani ai natiunii romane.Si sunt mai bland cu japitele comuniste decat au fost ei cu victimele lor. Tov. Pacepa e suspectat,printre altele,ca ar fi fost agent CIA cu mult timp inainte de schimbat macazul.KGB ar fi aflat ca un general roman lucreaza pt. americani si l-ar fi informat pe Ceausescu.O alta versiune ca Pacepa a fugit pur si simplu pt. bani(si pt. ca ar fi furat cu excesiv de multa nesimtire).Eu nu am de unde sti.Nu stiu adevarul baietii din fosta DIE.Nici americanii nu au de unde stii.Asa ca din partea mea,sa se duca incolo tov. asta,indiferent cum ar fi.Cum ar zice abatele Arnaud Amalric,:''ucideti-i pe toti,Dumnezeu stie care sunt ai lui.'' Erou sau nu,e imposibil de aflat.In lipsa unor documente autentice(dovedite ca atare),Pacepa e un securist al anilor 40-50.Un glont in cap si-n groapa comuna,alaturi de restul tovarasilor sai.Sau daca suntem milosi,fara grad militar,pensie,confiscarea averii( e de furat).
Evreii ii vaneaza pe niste mosnegi de 90-100 de ani.Cu un rol destul de dubios in holocaust.Io nu zic sa facem asemenea excese,in partea astalalta.Da' macar alora mai vizibili sa le dam cateva pe spinare.Cat mai sunt in viata si cu intarziere de un sfert de veac.Apoi sa ne luam de aia ca i-au protejat un sfert de veac.Si uite asa,dupa ce vom fi ratacit precum Moise 40 de ani in desert,om scapa de boala ce ne macina.
Nu,Larry W. are o origine sanatoasa. Cel putin dupa standardele anilor aia în care D.S.S-ul s-a reorientat. Nu-i vorba,ca si înainte tot cu tovarasi d-astia publica operele cârmaciului si aranja felurite vizite si remiteri de diplome. SRI/SIE chiar n-au de ce ,n-au avut de ce si nu vor avea de ce sa faca vreodata vreo mea culpa. Ca raspândirea tovarsilor ofiteri dupa 1989 s-a facut dupa o strigare a lu' Boribum,nu altfel. Chiar n-au de ce.
Iar de vânat tot felul de fosti tovarasi,iar n-avem de ce. Sincer sa fiu,si eu -dupa 23 de ani-daca cineva mi-ar zice ca am facut si am dres împotriva poporului-tot asa as zice (de la înaltimea functiei de presedinte de tara,de ministru,de senator,deputat,sau pensionar d-asta care a "avut raspunderi" : "pai ce,comunistii au construit puscariile? eu le-am umplut? de ce ai stat si m-ai suportat un sfert de veac dupa ce te-ai revoltat? Mori,boule. Si tu,si ma-ta!"
Evreii ii vaneaza pe niste mosnegi de 90-100 de ani.Cu un rol destul de dubios in holocaust.
Evreii nu vâneaza pe nimeni. Israelienii,da. Iar rolul alora vânati nu e defel dubios: cei care mai sunt în viata erau cel mult tineri sergenti gardieni în timpul razboiului. Dar opera Insttitutului W. nu tine cont de asta...si-i vâneaza. Cât mai traiesc. Personal,apreciez demersul.
Bori,nope.Statul Israel cu treaba lui.Comunitatile evreiesti din lumea larga sar si fac scandal pt. fiecare amarastean din asta.Cand am zis dubios ma gandesc la vreo 2 cazuri care is chiar dubioase.Oamenii nu ar fi fost acolo.
Iar cu toleratul,pardon.Eram cu alte preocupari acum 23 de ani.Jucam fotbal.Aveam si scuza-eram minor de 9 anisori.
Iar cu Pacepa.E o versiune,vanturata de baieti din DIE care sustine ca Pacepa a fost recrutat in anii 50 de americani.Asta e o versiune ce-l scoate aproape erou.Super-mega spionul.2 decenii+ pe frontul secret.Dar ceva nu se leaga,cel putin in ochii mei.Sovieticii au avut oameni de mare succes,pana cand succesul s-a terminat si au fost prinsi.Ocazie cu care au devenit vedete.Unii,alde sotii Rosenburg au ajuns si pe scaunul electric cu ocazia vedetismului.Kim Philby e un fel de Pacepa englezesc.Mare boss,a lucrat pt. rusi din pruncie,pana cand a plecat,simtind contraspionajul in ceafa.Ideea e ca daca tot se fac unii vedete,macar se lauda oamenii cu anii si faptele.Pacepa sau cine o fi scris cartile lui,nu tin minte sa se laude ca a fentat Secu 20 de ani.Oleg Penkovsky nu a lucrat mult.A fost folosit asa intens ca l-au prins.Cica se murea dureros si greu pt. ce a facut el.Si a contribuit serios la prevenirea unui razboi nuclear.Are cu se mandri in scurta sa activitate(il lauda altii).Cineva care a citit cartile lui Pacepa mai recent,poate sa-mi aminteasca cu ce se lauda public tov. Pacepa?
Mihais,tu aveai 9 ani,eu aveam 16,altii aveau 3 sau 59 sau 30. Nu e vorba despre o persoana... in personam,ci de fenomenul de massa. Realitatea e ca lumea e atât de proasta încât retorica asta securista ("nu noi am construit puscariile pe care le-am umplut,însa"," noi am aparat tara,spre deosebire de astia de azi, care au distrus-o",etc.,etc) retorica asta e posibila numai cu o massa de cretini drept suport. Uneori,de departe lucrurile se vad mai limpede decât din mijlocul lor. Iar starea de fapt,asa cum arata ea de multi ani încoace si pentru multi ani de acum încolo,e jalnica. Nici nu stiu daca ceea ce spun vine din convingerea ca asa stau lucrurile,sau din frustrarea ca nu am fost capabil sa întreprind ceva lucrativ într-o parte de lume unde dupa ce dai o palma,un sut în fund si o flegma între ochi ,bastinasul zice "sarut-mâna,conasule". Si mai cere ! Unde mai pui ca si vorbesc limba bastinasilor respectivi,esecul asta e impardonabil."Învingere prin neprezentare" îi spune chestiei asteia.
Dupa liceul civil fiind militar chiar nu m-a preocupat securitatea si treburile ei. Cineva imi zicea ca si militar fiind pot sa am dosar de urmarire. Chiar este adevarat? Parca securitatea nu avea treaba cu militarii, eu asa stiam... De informator nu, pentru ca am avut talentul de a ma pune rau cu secretarul de partid (politruc scos din productie, nu cei onorifici, dintre noi), singurii bani luati de la mine de armata fiind o amenda de 250 lei data de un CI-st trimis drept represalii de secretarul de partid cu pricina pentru ca m-am luat cu el la tranta si alte argumente nu a mai avut - pacatele tineretii.
Cineva imi zicea ca si militar fiind pot sa am dosar de urmarire. Chiar este adevarat?
Domnule,câta candoare în mesajul asta ! Zau ! Faceti o analogie,de pilda cu celebrul si renumitul si mult-discutatul dosar al gen. Militaru. Pe ala cine l-a facut ? Militia ? De la Directia a IV-a (aia cu contraspionajul militar,care era directie a Securitatii) se puteau (si se duceau) fire si-n alte directii(si Directii)daca era cazul.
P.S Sa nu cumva sa întelegeti ca va alatur criminalului ala. E vorba doar de portul de uniforma MApN.
@Boribum - Militaru a avut treaba cu contraspionii armatei, eu ma refeream la cauzele astea comune, gen ascultat Europa Libera, bancuri rauvoitoare, negarea succesurilor si altele asemenea. Ce mai tin minte era ca nu aveam voie sa intram in discutii cu strainii, ca trebuia sa raportezi a doua zi la unitate. Si cum nu am raportat ca m-a intrebat cineva (eu imbracat civil fiind) in Gara de Nord unde era toaleta (cred ca in germana), nu am inteles, de a trebuit omul sa procedeze la gimnastica de cuviinta, ma gandesc ca este posibil sa fi fost luat in evidenta Am avut coleg luat la intrebari de ce nu a raportat ca a stat la masa (tovaraseasca, de vreo 12 persoane) cu 2 RDG-isti intro seara... Apropo de asta, prin vara lui '90 la o activitate comuna, de pregatire, m-a luat un maior cum ca stie el ca eu sunt contra, de citesc numai Romania Libera... Adevarul era ca ramasesem la vechiul obicei, de a citi singurele pagini interesante, cele de mica publicitate...
Forums
