Tensiuni între Siria şi Turcia: Ankara se pregăteşte de o acţiune militară
Parlamentul Turciei, reunit joi în sesiune extraordinară, a autorizat guvernul să desfăşoare trupe în alte ţări dacă şi când consideră necesar un astfel de act, pentru securitatea sa naţională.
Premierul Tayyip Erdogan a decis să treacă prin parlament o astfel de moţiune pentru a fi aprobată, după ce un bombardament cu mortiere declanşat dinspre partea siriană a lovit o casă în oraşul Akcakale, la graniţa turcă, omorând cinci persoane şi rănind alte opt, ieri, 3 octombrie. Un incident similar a avut loc săptămâna trecută, soldat cu moartea unei persoane, iar Turcia a protestat energic. La câteva ore după cel de-al doilea incident, artileria Turciei a bombardat ţinte pe care armata turcă le consideră responsabile de omoruri, după cum a anunţat biroul premierului.
De şase luni, Forţele Armate Turce sunt în alertă maximă de-a lungul graniţei de 910 kilometri cu Siria, unde ciocnirile dintre armata regimului lui Bashar al-Assad şi rebeli au escaladat în război civil. După cel mai recent incident, Turcia a solicitat ONU măsuri mai drastice împotriva regimului sirian, dar asta nu prea e probabil întrucât Rusia, ca membră permanentă a Consiliului de Securitate, ar putea face uz de veto pentru a patra oară, pentru a continua sprijinul său pentru al-Assad.
Regimul al-Assad acuză Turcia - ca şi Franţa, Qatar şi Arabia Saudită - că acordă sprijin rebelilor. Cartierul general al Consiliului Naţional Sirian al rebelilor e în Turcia, iar cartierul general al Armatei Siriene Libere, cel mai mare grup de rebeli luptători, se relatează că s-a mutat recent din Siria în Turcia. Sunt deja circa 100.000 de sirieni care s-au adăpostit în Turcia şi,de la izbucnirea războiului civil care durează de peste şase luni, guvernul crede că atacurile organizaţiei ilegale a Partidului Muncitorilor din Kurdistan - PKK, susţinute de informaţii ale serviciilor secrete siriene, au escaladat şi acestea. Totuşi, o altă moţiune a guvernului aşteaptă pe agenda de săptămâna viitoare a Parlamentului, cea privind prelungirea autorizării armatei de a desfăşura operaţiuni împotriva bazelor PKK din nordul Irakului, ca ripostă la atacurile transfrontaliere ale PKK în Turcia, pe fondul protestelor din partea guvernului Nouri al-Maliki de la Bagdad.
Moţiunea privind Siria a fost aprobată joi cu voturile Partidului Justiţiei şi Dezvoltării şi a Partidului Mişcării Naţionaliste. Principala formaţiune politică de opoziţie, Partidul Popular Republican, care a denunţat demersul guvernului ca fiind "moţiunea războiului", şi partidul concentral pe problema kurdă, Partidul Păcii şi Democraţiei, au obiectat faţă de moţiune, însă nu au putut să ducă la respingerea acesteia. Interesant e că Partidul Popular Republican e posibil să susţină moţiunea de săptămâna viitoare privind Irakul, pe temei că e propusă în contextul luptei anti-tero. Cel mai probabil, actul normativ va fi aprobat, iar guvernul îşi va asigura permisiunea de a desfăşura operaţiuni şi în Irak şi în Siria. Asta înseamnă că Turcia declară că există potenţiale situaţii militare de-a lungul graniţelor sale cu vecinii de la sud. E chiar o schimbare în atitudinea Turciei privind ambele ţări, dacă se ia în considerare că nu mai demult decât acum doi ani, guvernul Erdogan avea şedinţe comune ale Cabinetului cu liderii ambelor ţări, în contextul cadrului politicii "zero probleme cu vecinii" promovate de ministrul de externe Ahmet Davutoglu.
Luând în considerare escaladarea polemicii verbale între Israel şi Iran, sprijinul Iranului faţă de Siria, nemulţumirea Iranului şi Rusiei faţă de noile radare NATO din Turcia şi faptul că regimul sirian a devenit mai agresiv pe zi ce trece, se poate spune lejer că demersul Turciei nu e în direcţia temperării situaţiei. Vântul războiului a început să bată mai tare în regiune şi nimeni nu ştie exact ce se va întâmpla după alegerile prezidenţiale din SUA, ce vor avea loc peste o lună. (HURRIYET DAILY NEWS, Turcia)
*** Confruntările militare de la frontiera dintre Turcia şi Siria au început şi riscă să devină periculoase. Criza siriană este o ameninţare pentru siguranţa ţării şi guvernul de la Ankara cere Parlamentului să aprobe operaţiunile militare în afara graniţelor naţionale. Turcia a folosit, joi, artileria sa pentru a lovi districtul Tel Abyad, situat la circa 10 km în afara frontierei. Potrivit unor surse de la Ankara, de la Tel Abyad a pornit o lovitură de artilerie siriană, care miercuri a provocat cinci victime în rândul populaţiei civile din orăşelul Akcakale şi a declanşat reacţia Turciei.
Ministrul italian de Externe, Giulio Terzi, consideră că cererea de autorizare a operaţiunilor militare dincolo de graniţă, înaintată Parlamentului turc, este "perfect legitimă". "Este o evaluare pe care o dă guvernul de la Ankara şi cred că este perfect legitimă", a declarat el. De la Ankara a sosit şi o cerere adresată Consiliului de Securitate ONU, ca să adopte "măsurile necesare" pentru a pune capăt atacurilor armatei siriene pe propriul teritoriu. Totodată, Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a informat că, joi dimineaţă, 21 de soldaţi din garda republicană de la Damasc au fost ucişi în timpul unor ciocniri violente împotriva dezertorilor din armata liberă siriană, în oraşul Qudsaya. Şi, este tragic bilanţul victimelor în ziua de miercuri: violenţele declanşate în ţară au cauzat moartea a 236 persoane, dintre care 116 civili. Numai la Alep, bombardamentele în diferite cartiere din oraş au ucis 48 oameni.
Tensiunea dintre Damasc şi Ankara, care susţine insurgenţii sirieni şi cere demisia lui Bashar Al Assad, s-au exacerbat brusc ca urmare a masacrului de la Akcakale, episodul cel mai grav de la distrugerea unui avion turc de către apărarea anti-aeriană siriană, în iunie. Netă condamnarea din partea NATO şi administraţiei SUA, care şi-au exprimat solidaritatea faţă de Turcia, ţară membră în Alianţa Nord Atlantică şi care găzduieşte zeci de mii de rfugiaţi sirieni. Guvernul condus de Tayyip Erdogan cere Parlamentului autorizaţia de a trimite trupe în afara graniţelor pentru a răspunde ameninţării la adresa siguranţei, reprezentată de "acţiunea agresivă" a armatei siriene.
Un colaborator al premierului asigură că Ankara nu are niciun interes pentru război şi va continua iniţiativele politice şi diplomatice: atacurile de artilerie au fost "un avertisment", a scris pe Twitter un consilier al premierului turc, Ibrahim Kalin. "Turcia nu are niciun interes de a intra în război cu Siria. Dar Turcia este capabilă să protejeze propriile graniţe şi va reacţiona dacă va fi necesar", a concluzionat. (LA REPUBBLICA) LINK
P.S. Eu pun o întrebare de bun simţ pentru ca văd că mass-media nu dă un raspuns:De ce au atacat sirienii acele puncte?nu cumva erau niste baze de antrenament pentru ,,rebeli,,(aici bănuim noi cine sunt rebelii )- iar această denumire de ,,rebel,, - în zilele de astăzi este foarte alunecoasă la figurat
Putem fi siguri ca e vorba de sirieni,si înca ce cei fideli regimului ? Nu.Asa ca treaba asta cu Siria care ataca Turcia prin 3 lovituri de mortier într-un sat e cam stravezie.
Amu stii si tu ca nu mai sunt nici agentii secreti ce erau pe vremuri.De la SS&Gleiwitz incoace,aceasi reteta.E banal.Macar rusii au fost mai hotarati cand sa faca ''Cecenia revine''.Au aruncat in aer niste blocuri cu familii de militari.
Pe bune ca era mai cinstit in antichitate.Sefu' catre gloata:''merem sa caftim pe aia,sa le luam averea,femeile si sa-i vindem ca sclavi? -Da,sefu' -Pe cai vitejii mei,ca se filmeaza''
O sa înceapa NATO asta sa se bata cu Iranul,cu Siria,cu Mali,cu Coreea de Nord,cu ...toata lumea. Numai sa n-o faca deodata,ca va ajunge sa se bazeze pe marina maghiara si aviatia româna si n-o sa-i fie bine.
Turcia trebuie să se pregătească de război, spune Erdogan
Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a făcut apel la poporul său se pregătească pentru un posibil război cu învecinata Sirie, dacă va fi necesar, a relatat luni agenţia de stat de ştiri Anatolia.
"Trebuie să fii gata de război în orice moment, dacă va fi necesar. Dacă nu eşti gata, nu eşti stat şi nu poţi fi o naţiune. Statul care nu e pregătit de război în orice moment, nu e deplin dezvoltat. Turcia trebuie să fie gata de război, orice ar fi", a declarat Erdogan într-un discurs rostit duminică. Tensiunile intense dintre Turcia şi Siria continuă, aceasta din urmă lovind iar pe teritoriul Turciei, în a cincea zi de la incidentul de la 3 octombrie, când mortiere siriene au lovit în oraşul de graniţă Akcakale din Turcia, în provincia Şanliurfa, lăsând în urmă cinci morţi şi 13 răniţi. Turcia a ripostat agresiunii siriene cu tiruri de artilerie. Nu s-au raportat victime în partea siriană, în afară de o persoană rănită.
Erdogan a cerut insistent regimului sirian să stopeze violenţele împotriva propriilor cetăţeni şi să înceteze bombardarea teritoriului turc. În discursul de duminică, Erdogan a reiterat poziţia ţării sale, adăugând că Turcia nu vrea război şi avertizând Siria să nu testeze hotărârea sa. "Nimeni nu trebuie să încerce să testeze sensibilitatea acestei naţiuni (a Turciei), a spus Erdogan, adăugând că Turcia trebuie să fie pregătită de război cu Siria şi pentru asta există un memorandum la îndemână. Parlamentul Turciei a aprobat joi un mandat pentru operaţiuni militare dincolo de graniţă împotriva Siriei, din perspectiva recentelor atacuri ale armatei siriene asupra teritoriului turc.
Comentând politica privind Siria a principalei formaţiuni politice de opoziţie, Partidul Popular Republican, Erdogan a spus că guvernul turc va continua să facă tot ce trebuie să se facă pentru a se asigura securitatea naţională. Partidul Popular Republican a votat împotriva recentei moţiuni din Parlament, prin care se acordă guvernului autorizarea de a trimite trupe în Siria, dacă va fi nevoie, argumentând că aceasta nu menţionează specific în ce condiţii poate fi utilizată această autorizare parlamentară. Totuşi, oficialii Partidului Justiţiei şi Dezvoltării au spus că utilizarea mandatului se va limita la Siria. Acuzând că poziţia Partidului Popular Republican pe tema Siriei depăşeşte linia morală, Erdogan a criticat dur principalul partid de opoziţie, spunând că ţine partea preşedintelui sirian Bashar al-Assad, după atacurile de la 3 octombrie care au provocat morţi pe teritoriul Turciei.
Observaţiile lui Erdogan survin în timp ce loviturile militare sunt în curs între Turcia şi Siria, armata turcă lansând duminică bomardamente de artilerie asupra Siriei în zilele de după atacul de la 3 octombrie. Cu o zi înainte, armata turcă a bombardat cu mortiere Siria în a patra zi consecutiv după o serie de atacuri desfăşurate iar de Siria în provincia Hatay, din sudul Turciei. Vineri, Erdogan a avertizat Damascul să nu testeze "limitele şi determinarea" Turciei şi a spus că Ankara nu blufează când spune că nu va tolera astfel de acte. Ca un avertisment la adresa Damascului, Erdogan a spus că Turcia nu se va da deoparte de la război, dacă va fi provocată. LINK
Chiar dacă topicul cu lumea arabă nu prea se potrivește cu Turcia (care nu este stat arab), e vorba de o stare de conflict cu un stat arab, să zicem. La luptă ienicerii mei, hei, hei. Să trimită marele vizir Erdogan, bazibuzucii și akingii peste graniță să jefuiasă niște sate.
Analisti si analiste din lumea întreaga,exprimati analismele ! O fi turcu'...turc,si nu pricepe din prima,dar analizând analitic analizele ultimilor 20 de ani,când americanezii au treaba la ei acasa lumea sta si asteapta pâna rezolva ei ce fac acolo. Si momentan cam au,treaba. Si nu s-o preta dom' Obama,premiu Nobel pentru Pace,sa mai declanseze înca un razboi înainte sa stie daca va ramâne sau nu în casa patrata cu birou oval !?!
Pai hold on,s'il vous plait.De vreo 2 ani se chinuie negraciul sef cu ce zici,adicatelea alegerile.Iran,mai sta o tura,pana la alegeri.Siria,la fel.Spratley,mai vedem.Pe bursa e o vorba:performanta trecuta nu e o garantie a performantei viitoare.Americanii nu mai calca in vreo tara islamica multa vreme de acum incolo.De zburat,poate spre sigur.Indiferent cine castiga la alegeri. Turcii pe de alta parte au dat sictir yankeilor in Irak,partea a doua,in cateva randuri.Au si cu ce,au si de ce in Siria.Ieniceri,en avant.
Trecura timpi,trecura ani si multe se-ntamplara.Americanii nu intrara in Siria,dar intrara in schimb rusii .Sauditii in Yemen se acopera de ''glorie''.Statul islamic a fost la un moment pe val,dar valul momentan s-a oprit.
Se intampla alte chestii interesante si mai importante pt soarta califatului islamic.Renaste si creste Al Qaeda.Pe merit.Inteligenti si hotarati flacai.
Pe scurt e asa.Prin 98,un nene,Al Zarqawi s-a dus in A-stan unde a vorbit mult si bine cu un ex-colonel egiptean de forte speciale,pre numele sau Saif al Adl.Cu acest domn ne mai intalnim,dar la vremea respectiva era unul din loctiitorii raposatului Bin Laden pt pregatirea de lupta.La insistenta lui Al Adl,Bin Laden a acceptat sa-i dea resurse lui Zarqawi pt a face o tabara de instructie la Herat,desi Zarqawi nu a depus vreodata juramant de credinta fata de Osama,lucru ce i-a cam deranjat pe sefii Al Qaeda.Din Herat(pt jurnalisti,asta e un oras in A-stan,pe langa granita cu Iranul),Al Zarqawi a migrat in Irak,inainte sa inceapa invazia americana.Om care a prevazut invazia si ca se pune de gherila acolo.Acolo au constituit Al Qaeda din Irak,dara fara sa fie supusi centrului.Strategia lor a fost cu ceva logica,dar cert este ca brutalitatea lor atat fata de siiti,cat si fata de suniti a iscat prima data critici vehemente din partea conducerii AQ.Acestia considerau prin 2004-2005 ca vor instraina populatia si restul grupurilor insurgente si au avut dreptate.Din 2006-7 a inceput declinul.Iar AQ in Irak a devenit Statul Islamic,lucru care a spart miscarea jihadista si a generat o mare confuzie. Evident,miscare facuta fara stiinta si informarea AQ(adica Bin Laden si Al Zawahiri).
Din 2008 pana pleaca coalitia in 2011,AQ nu a avut pe nimeni in Irak,iar SI a mers pe burta.Din 2011,situatia pt ei s-a imbunatatit,bonus a inceput razboiul din Siria.Unde Abu Bakr a trimis unul din adjuncti pt a forma o grupare,ce a devenit Jabhat al Nusra.In colaborare de data asta cu Al Qaeda.Statul Islamic si creatia sa au intrat mai spre zilele noastre in razboi,dar asta nu conteaza pe moment.
Dupa cum reiese din scurtul istoric,intre AQ si a statul islamic sunt diferende ce dateaza de la originile din A-stan.Statul islamic are in genere o abordare mai directa si radicala.Impusca sau arunca in aer sefii oricarei opozitii sau cei care difera cat de putin.Abordare ce are merite si limitari.AQ prefera sa joace pe termen lung,in ani sau decenii.Viziunea lui Al Zawahiri este una a jihadului cu priza la mase(baietii au studiat intens razboaiele de partizani si de gherila).Pe scurt,AQ se instaleaza undeva,vine cu sustinerea internationala si pt cauze locale,dupa care isi castiga populatia de partea sa.Ajunsi aici,ar proclama califatul si ar incepe sa se extinda.Viziunea lor este paradoxal una incluziva si relativ toleranta fata de particularitatile locale.Desigur,ei sunt tot cu Sharia,doar ca nu omoara pe toata lumea din jur si nu oprima la nivelul intalnit actualmente in teritoriile stapanite de Daesh(sau in trecut AQ din Irak). AQ a reusit astfel sa reziste in FATA si Waziristan,sa se infiltreze in Nuristan dupa ce coalitia s-a retras de acolo(tot pt ziaristi,e zona muntoasa si impadurita din E Afganistanului),sa reziste in Somalia,Magreb si sa prospere in Yemen. Cel mai bun randament il au insa in Siria,prin Jabhat al Nusra,unde au devenit indispensabili lupta cu Assad.Asta le confera legitimitate.Amu,peisajul in Siria e foarte complex.Sunt zeci de factiuni in zisa armata siriana libera.Sunt si o gramada de grupari jihadiste ''pure''.Altele sunt pure creatii ale unor factiuni mai puternice,din diverse motive,unele tactice,logistice sau diplomatice.Par example,Jund al aqsa,una din formatiile ce cuprind luptatori straini e creatia Al Nusra pt a stopa scurgerea de militanti straini catre ISIS. La fel ca in Pakistan,AQ a devenit parte integrala a societatii siriene,prin aliante matrimoniale,legaturi de afaceri,suport ideologic si desigur prin sangele varsat.Problema Al Nusra este una de brand.Asocierea cu AQ ii face mai greu de inghitit de unele elemente siriene,ca sa nu mai vorbim de comunitatea internationala.Asa ca in iulie,dupa discutii ce au durat cateva luni,Al Nusra si-a schimbat denumirea in Jabhat Fateh al Sham si a renuntat totodata la legaturile cu orice factor international,prin asta intelegandu-se AQ din Pakistan si Al Zawahiri.Subtilitatea nu prea subtila este ca asta s-a facut de comun acord cu Al Zawahiri si cu binecuvantarea acestuia.A doua subtilitate e ca mare parte din veteranii AQ sunt in Siria,formand grupul Khorasan.A treia subtilitate e ca AQ e deja parte integranta a Siriei,deci renuntarea la subordonarea din afara nu e mare lucru. Acest mic artificiu diplomatic nu conteaza pt americani,care continua sa sustina grupari ce aparent nu au legatura de subordonare/colaborare cu Jabhat Fateh Al Sham,iar pe rusi chiar ii doare in basca.In schimb consolideaza si mai mult pozitia interna.Indiferent daca se termina razboiul si indiferent cat ar recastiga Assad din tara,AQ sub diferite forme a realizat deja un foarte important obiectiv.e instalata solid pe un teritoriu important de unde nu mai poate fi urnita. Pe masura ce Daesh o incaseaza si pierde teren,vom vedea cateva fenomene care ar face situatia mai periculoasa decat este in prezent,desi aparent ar fi succese.Primul efect ar fi migrarea de combatanti Daesh(si-s multi) in Europa,Asia Centrala (acolo va fi urmatorul mare jihad),Africa de Nord.Al doilea efect ar fi eliminarea unora din liderii marcanti ai califatului,care combinata cu demoralizarea ar duce la trecerea unor grupari din componenta Daesh sub umbrela altora.Care ar permite supravietuirea acestor luptatori si mersul pe burta pe teritoriile din Siria ce vor ramane necontrolate de Assad.
Si as zice ca Al Zawahiri il va numi pe Saif al Adl sa realizeze aceasta fuziune.E omul care la sustinut pe Al Zarqawi pana in panzele albe si-n plus mai e si un strateg si diplomat.
Concluzia este ca sa nu bucuram prea mult de evolutiile din lumea araba,cu toate interventiile ruso-americane si cu tot progresul aliantei siite-kurdo-turcesti spre Mosul.Se genereaza un adversar mai periculos decat Daesh,pt ca e unul mai inteligent si cu mai multa priza la publicul din lumea araba.
Dar ajungem vreodată la rădăcina răului? AQ nu s-a născut din nimic. Cine a finanțat-o? Cine o mai finanțează? Cine a finanțat și Statul Islamic? Cine finanțează toate mișcările Wahhabi din Europa?
O fi clanul Saud? Sau nu? Toate indiciile duc la Riad, dar toți se fac că nu știu.
Aici ai partial dreptate,cu finantarea saudita si din golf,dar implicatia duce spre o concluzie neadevarata.Anume,daca Riadh finanteaza tot ce misca ,taierea acestor finante va conduce la slabirea islamismului.
Insa realitatea e invers.Clanul Saud a fost de la bunul inceput silit de realitate sa se dea cu allah akbarii pt ca nu exista alt soi de oameni in peninsula.Au avut in primii ani dupa infiintarea statului si o revolta pe cap,miscarea Ikhwan formata,evident,de aia care vedeau ca ca nu-s chiar rigurosi sauzii in ale akbarismului.Atunci a fost simplu rezolvata,cu aviatia engleza(ce vremuri,cand ii puteai starpi fara sa te doara capul de drepturile lor).Volens nolens insa clanul Saud a trebuit sa faca pace cu astia,pt ca astia sunt de fapt toata tara. In 79 insa tensiunile s-au acumulat din nou si e capturata marea moschee din Mecca.Asa ca statul saudit e silit sa urmeze linia trasata de wahhabiti,nu invers.Altfel ar fi fost eliminat de multa vreme prin revolta interna.De ce revolta interna e tolerabila in Somalia dar nu e ok pt noi(adeca vest) in AS e evident. Ca statul,adica dinastia,au ajuns sa se identifice cu miscarea wahhabita e explicabil din 2 motive.Pe de o parte si ei sunt oameni,parte a culturii respective.Pe de alta n-au de ales.Bonus,sunt utili in politica externa. Daca doar taiem legaturile cu AS nu facem decat sa-i silim sa se alieze cu oricine altcineva.Care concret e China si partial Rusia.Iar miscarea islamista ar deveni si un interpus al acestora.Momentan miscarea de refacere a califatului e o creatie interna a islamului,independenta pe cat e posbil in lume de interferente ale unor super-puteri ostile vestului. Asa ca daca facem o chestie,mergem la radacina lucrurilor si eliminam nevoia de petrol.Avem tehnologia,mai trebuie sa avem hotararea politica,de a electrifica transportul.Iar industria petrochimica s-ar descurca mult si bine cu cat petrol am avea intern,in Europa si America. Bonus,ar duce la scaderea pretului petrolului pt restul marilor importatori.Astia s-ar dezvolta,dar exportatorii ar saraci.Care exportatori,Rossia nu ne este amica,in schimb poate le vine mintea la cap cand se imputineaza rublele.In lumea de la sud de Europa,adica OM si Africa,mai putini bani si mai multa populatie ar rezulta in apocalipsa.Deci oricum o faci,trebuie pus gard. Apocalipsa e deja inceputa,iar acolo doar allah akbarii ar ajunge la putere.Si ar fi ajuns demult,daca nu erau americanii.
Forums
)- iar această denumire de ,,rebel,, - în zilele de astăzi este foarte alunecoasă la figurat 
