Eu zic sa "importam" direct din Afganistan . Lasand gluma la o parte, afacerea producatorului Mundipharma este un caz clasic de mita, spert, abuz sau cum vreti sa-i mai spuneti de care istoria Romaniei ultimilor 20 de ani este plina. Cat despre legatura(ipotetica deocamdata) dintre Mundifarm si Mundipharma va prezint strategia autohtonilor: si-au deschis afacerea alegandu-si ca nume de firma numele unei firme importante din domeniu dar care nu este prezenta pe piata romaneasca. Cand firma mare decide sa intre pe respectiva piata constata ca exista cineva cu acelasi nume sau cu un nume asemanator. Ca sa evite procese costisitoare si timp pierdut cumpara firma autohtona. Simplu!
Eu zic ca chiar daca este un caz clasic de mita, spert, etc, ar trebui sa intre in atentia DNA, DIICOT, samd.
Cat despre legatura dintre Mundifarm si Mundipharma, ma intreb de ce autohtonii au ales o firma asa de mica (doar este pe locul 50) in loc sa aleaga una mai renumita si mai ales cum au ales-o inainte de se infiinta?!
Oricum, afacerea medicamentelor trebuie studiata serios, pentru ca nu mi se pare o situatie ok ca pe o piata mica cum este Romania sa isi desfaca produsele 50 de companii farmaceutice. Cine mai stie ce produse intra pe piata si la ce folosesc ele?! Si de ce este nevoie de 50 de produse diferite ca denumire si pret dar identice ca principiu activ?! De ce sunt pline farmaciile de produse care folosesc doar efectul Placebo dar lipsesc produse importante si care culmea! in tarile civilizate sunt ieftine si foarte eficace (cum sunt cele de tip SalvaVita, in Italia, de pilda)?! Si de ce in farmaciile occidentale produsele au o concentratie standard de substanta activa si aceleasi produse, fabricate pentru Romania, au o concentratie de substanta activa de 10 ori mai mica?!
De asemenea, se poate vorbi şi despre ameninţări în domeniul mediului înconjurător, unde gama obiectelor de referinţă variazăd e la entităţi relativ concrete (supravieţuirea anumitor specii sau menţinerea anumitor tipuri de habitat) la probleme generale ale planetei şi ale omenirii. Trebuie subliniat faptul că majoritatea acestor obiecte de referinţă au la bază preocuparea referitoare la relaţia dintre specia umană şi restul biosferei în contextul atingerii unui nivel înalt de dezvoltare civilizaţională. Este tot mai evident, de asemenea, că marile ameninţări de natură ecologicănu mai pot fi rezolvate de un singur actor, ele impunând o colaborare internaţională tot mai pregnantă(de exemplu, Tratatul de la Kyoto). Sursa Antena 3. Imagini NASA confirmă dezastrul din pădurile româneşti: sute de hectare de molid au dispărut din Harghita în numai trei ani
O suprafaţă imensă de pădure din Munţii Giurgeului, aflată într-o arie protejată din judeţul Harghita, a dispărut total în doar trei ani. Situaţia ar fi rămas necunoscută pentru autorităţile române dacă o mână de cercetători nu ar fi implementat o nouă metodă de monitorizare a exploatării lemnului în România.
Metoda se bazează pe un sistem de supraveghere prin satelit a regiunilor împădurite. Cu toate acestea, atunci când le-am arătat autorităţilor locale, acestea au ridicat din umeri şi au spus că în zona respectivă nu se întâmplă nimic deosebit!
O suprafaţă imensă de pădure din Munţii Giurgeului, aflată într-o arie protejată din judeţul Harghita, a dispărut în doar trei ani, iar situaţia ar fi rămas necunoscută pentru autorităţile dacă o mână de cercetători români nu ar fi implementat o nouă metodă de monitorizare a exploatării lemnului în România. Circa 650 de hectare de pădure au fost pur şi simplu rase între 2003 şi 2006, deşi Codul Silvic prevede că nu pot fi tăiate complet mai mult de trei hectare dintr-o singură zonă. Descoperirea a fost făcută de o echipă de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), care dezvoltă acest sistem nou de supraveghere prin satelit a regiunilor împădurite. "Ideea a fost să realizăm un instrument prin care să putem monitoriza toată ţara periodic, iar rezultatele să le afişăm public pe un site la care încă lucrăm. Metodologia constă în compararea unor imagini luate din satelit, la intervale diferite de timp. Astfel putem vedea cât de mult s-a intervenit într-o zonă acoperită cu pădure", ne-a explicat Vladimir Gancz, unul dintre cercetătorii care se ocupă de proiect.
Autorităţile ar putea descoperi astfel, în timp util, dacă proprietarul unui teren forestier a început să-l defrişeze masiv. "Schimbările pot fi observate şi fără să fii specialist, pentru că diferenţele dintre zonele împădurite şi cele de stâncă sunt evidenţiate în culori convenţionale. Monitorizarea se poate realiza manual - te duci direct la zona pe care doreşti să o analizezi - sau există şi opţiunea de detectare automată a dispariţiei unor suprafeţe mari de pădure", a explicat Vladimir Gancz.
NASA ne ajută să salvăm pădurile
Folosind propriul program computerizat, cercetătorii de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice au descoperit că în ultimii 15 ani o suprafaţă uriaşă aflată acum în raza Ocolului Silvic de Regim Gheorghieni a fost tăiată sistematic. Defrişările au început după 1995 în partea vestică a zonei monitorizate, apoi exploatarea a avansat tot mai mult până când, între 2003 şi 2006, pădurea a dispărut complet. "Monitorizarea din 2010 arată că în locul unde erau copaci acum e stâncă, iar pădurea nu pare să se regenereze. În mod normal, după o tăiere la ras, este obligatoriu replantarea de puiet. Dar acest lucru costă bani şi îngrijire, aşa încât mulţi proprietari nu se mai ocupă şi de asta", a explicat Vladimir Gancz.
În toată perioada monitorizată, au dispărut practic peste 1.000 de hectare de pădure de molid, un arbore care poate fi exploatat abia după vârsta de 80-100 de ani. Iar 650 de hectare au căzut la pământ în numai trei ani, între 2003 şi 2006, potrivit fotografiilor din satelit. "Noi folosim imaginile furnizate de sateliţii NASA, care sunt puse la dispoziţia cercetătorilor gratuit. Există un site interactiv, pentru toată planeta, care are imagini din 1970 până în prezent", a arătat Vladimir Gancz cum şi-a putut da seama echipa sa când au început tăierile masive în zona monitorizată din Munţii Giurgeului.
Catastrofă naturală
Cercetătorul de la ICAS ne-a declarat că a prezentat aceste date autorităţilor statului, dar nimeni nu s-a arătat deocamdată interesat. "Noi nu putem să spunem dacă tăierile au fost legale sau ilegale, nu suntem poliţişti. Dar ştim o tăiere la ras nu poate fi mai mare de 3 hectare, conform Codului Silvic. Or, aici e vorba de 600 de hectare în trei ani, ceea ce e dubios. În plus, sunt slabe şanse ca la mijloc să fie vorba de o catastrofă naturală, pentru că asta nu ar fi putut trece neobservată", este opinia lui Vladimir Gancz. Aşa încât rezultatele sunt bune numai pe hârtie. "Noi dorim să scriem un articol la o revistă ştiinţifică despre metodă şi rezultatele obţinute. Deocamdată autorităţile române nu au fost interesate. Ba am primit la un moment dat un telefon de la un secretar de stat de la Ministerul Mediului, ca un soi de ameninţare, că de ce ne preocupă pe noi aşa ceva, să urmărim defrişările", a povestit, amar, cercetătorul.
La faţa locului nu se ştie nimic
Localnicii din Munţii Giurgeului susţin că habar nu au de dispariţia masivă a pădurii de lângă ei. Ce-i drept, inginerii silvici ne-au avertizat că exploatatorii de lemn fac o şmecherie: lasă o fâşie mică de pădure la margine, ca să ascundă tăierile masive ce au loc dincolo de aceasta. Mai mult, unele dintre zonele de unde se iau buştenii sunt greu accesibile. "Nu ştiu ce să vă spun, nu se fură la noi", a fost răspunsul pe care l-am primit cel mai des în satele de la baza zonei monitorizate de ICAS.
De altfel, nici cei care administrează pădurea nu ne-au oferit un răspuns clar. Şefii Ocolului Silvic de Regim Gheorghieni au evitat să discute cu noi, invocând faptul că sunt într-o lungă şedinţă care a durat toată ziua. În schimb, o surpriză imensă ne-a rezervat un alt responsabil din cadrul ocolului, anume cel care se ocupă de Parcul Natural Defileul Mureşului Superior. Bodo Sandor a comparat imaginile din satelit ale Institutului de Cercetări Silvice pe care i le-am arătat cu propria lui hartă şi ne-a declarat că suprafaţa tăiată la ras ar face parte dintr-o arie protejată. "Da, face parte din situl Natura 2000. În zonele protejate se pot face tăieri, dar numai cu autorizaţie specială şi numai pentru întreţinere. Noi nu am dat autorizaţii pentru o exploatare aşa mare", a recunoscut Bodo Şandor. Deşi am insistat să aflăm cum se poate ca într-o arie protejată să dispară atâţia copaci şi nimeni să nu observe, Bodo Sandor nu a putut explica. "Nu ştiu de defrişări aşa mari, nu cunosc", a precizat acesta deşi se referea la o zonă care se află în responsabilitatea sa.
Ariile protejate din România nu sunt deloc protejate
Copacii din ariile naturale protejate dispar la fel de repede ca pădurile care nu sunt sub protecţie specială, este concluzia la care a ajuns o echipă de cercetători americani şi români ce a realizat anul acesta un studiu de teren în ţara noastră. "Am descoperit perturbări consistente chiar în interiorul ariilor protejate, până în nucleul acestora (zonele cele mai sever supravegheate de lege - n.r.) Ba chiar am stabilit că perturbările în fâşiile de pădure care înconjoară aria protejată sunt mai mici decât în interiorul acestor arii", se arată în articolul publicat în revista Biological Conservation. Cercetătorii au indentificat că Maramureşul este una dintre zonele exploatate excesiv în ultimii ani. "Tăierea masivă a pădurilor a devenit o adevărată ameninţare pentru regiune. Toţi munţii Maramureşului au devenit o ţintă pentru companiile forestiere şi exploatarea lemnului este principala sursă de venit locală. Un exemplu elocvent este bazinul râului Ţibău, unde o suprafaţă de pădure de 500 de hectare a fost rasă între 2006 şi 2009", susţine echipa de cercetare condusă de Jan Knorn.
Confuzia din legile proprietăţilor şi corupţia funcţionarilor silvici sunt principalele cauze pentru situaţia dezastruoasă din domeniu în România. "Cauzele pentru această situaţie sunt împroprietărirea rapidă şi schimbările instituţionale. Corupţia şi lipsa transparenţei reprezintă de asemenea o problemă importantă, care a dus la cazuri în care tăierile sanitare sau de curăţare să fie doar acoperirea pentru tăierea pădurilor sănătoase. Rezultatele obţinute de noi arată că suprafaţa împădurită din România a rămas relativ stabilă cu puţin timp înainte şi după 1990, dar rata distrugerilor a crescut brusc în două valuri după 1995 şi 2005", se arată în articolul publicat în revista Biological Conservation.
Păduri mai puţine decât în UE
Suprafaţa de pădure defrişată în România a crescut în 2010 cu 7,4% faţă de anul precedent. În prezent, pădurile ocupă o suprafaţă de 26% din teritoriul României, echivalentul a 6,65 milioane de hectare, adică mult sub nivelul mediu al Uniunii Europene, de 34%. Statisticile mai arată că în ultimii 20 de ani, în Romania, au fost defrişate aproximativ 140.000 de hectare de pădure. În urmă cu 150 de ani, 80 la sută din suprafaţa României era ocupată de păduri.
Stie cineva ce presupune tratatul de la Kyoto, se poate implica in problema noastra cu disparitia padurilor? Este clar ca noi nu putem gestiona probleme! Am inteles tot din presa ca "mafia lemnului" este foarte violenta !CE SE POATE FACE??
Rata încălzirii globale este cea mai rapidă din istorie. Tratatul de la Kyoto a fost adoptat în urma recomandărilor Comisiei Interguvernamentale a Naţiunilor Unite pe probleme de mediu. Comisia a recomandat reducerea emisiilor anumitor gaze în atmosferă- acele gaze care nu mai lasă să treacă spre spaţiu căldura în exces de pe suprafaţa planetei, cum ar fi dioxidul de carbon.
Se apreciază că de la începutul revoluţiei industriale omenirea a produs şi pompat în atmosferă cu 30% mai mult dioxid de carbon decât exista în mod natural pe pământ în urmă cu doar 200 de ani, de exemplu.
Marii poluanţi ai planetei
În prezent Statele Unite sunt responsabile de aproape 20% din emisiile de astfel de gaze.
Majoritatea provin din activitatea industrială şi cu precădere din centralele electrice pe bază de gaze sau cărbuni.
În topul celor care poluează se mai află Japonia, Rusia şi majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.
Pe ultimele locuri sunt ţările în curs de dezvoltare, cu precădere cele din Africa.
Aproape toate ţările lumii au stabilit de principiu la Kyoto, în 1997, că trebuie să reducă nivelul poluării cu dioxid de carbon şi alte asemenea gaze care amplifică efectul de seră.
Soluţia este trecerea de la producţia de energie pe bază de gaze şi cărbune la energiile curate - energie solară, eoliană, hidrocentrale.
Costul economic
Dar aici intervine factorul economic.
Deşi energiile curate au marele avantaj că nu se epuizează niciodată, marele dezavantaj este că trebuie mai întâi construite pe scară largă, ceea ce înseamnă bani foarte mulţi.
Doar ţările dezvoltate şi-ar permite asemenea cheltuieli, pentru restul ar însemna o lovitură la rata de creştere economică.
Lovitura de moarte pentru acordul de la Kyoto a fost recesiunea economică globală din 2001.
George Bush a retras SUA din înţelegerea de la Kyoto
Statele Unite au fost cele mai afectate, iar răspunsul de la Washington a fost prompt.
Preşedintele George Bush, el însuşi un fost om de afaceri în domeniul petrolului, a anunţat că Statele Unite nu vor ratifica tratatul din considerente economice.
„Statele Unite sunt îngrijorate de emisiile de dioxid de carbon. Şi noi împărtăşim îngrijorarea omenirii faţă de încălzirea globală. Dar că avem o abordare diferită a problemei."
"Noi generăm mai mult dioxid de carbon fiindcă producem mai multe bunuri."
De aceea-a declarat preşedintele american- trebuie să fim siguri că prin reducerea emisiilor de gaze nu vom reduce şi numărul locurilor de muncă.
"Sarcina mea este să îmi reprezint ţara şi o voi face de aşa manieră încât să garantez americanilor că nu îşi vor pierde locurile de muncă."- a mai spus George Bush.
Amendamente
Pentru a intra în vigoare la nivel mondial, acordul trebuie să fie ratificat de cel puţin 55 de ţări, a căror emisie de gaze poluante să fie de cel puţin 55% din total.
Statele Unite reprezintă un sfert din poluarea globală.
Tratatul s-a îmbogăţit pe parcurs cu amendamentul că ţările generatoare de poluare pot cumpăra şi cota de poluare a altor ţări, care sunt dispuse să o vândă.
În loc ca fiecare ţară să îşi reducă emisiile proprii, unele şi l-ar putea menţine la actualele cote, dar preluându-le şi pe ale ţărilor care stau mult mai bine la acest capitol, s-ar putea menţine în prevederile acordului.
România a ratificat acordul şi este dispusă să îşi vândă şi cota.
Opinii contradictorii privind încălzirea globală
Încălzirea globală este o certitudine dar nu şi cauzele sale.
Secolul XI, de exemplu, a fost mai cald cu două grade Celsius decât în prezent.
După aceea a urmat ceea ce se cunoaşte sub numele de „mica glaciaţiune", până în secolul XVIII.
Pământul este oricum un sistem extrem de complex.
În istoria sa a avut perioade foarte calde şi perioade foarte reci.
Este adevărat niciodată nu a avut o rată de încălzire atât de rapidă ca în prezent.
Nici un computer nu poate reproduce la această oră modelul climei globale.
În lipsa unui astfel de instrument, orice predicţie este doar o ipoteză ştiinţifică şi nimic mai mult.
Piers Corbyn, directorul unui institut care se ocupă de studierea climei, spune că temperatura planetei este rezultatul direct al activităţii solare.
"Este un fenomen natural şi nu putem face nimic în această privinţă. Există într-adevăr poluare, dar nu acordul de la Kyoto va rezolva această problemă. Se pot face multe, dar să le faci în numele reducerii dioxidului de carbon şi a încălzirii globale nu este soluţia"- spune Piers Corbyn.
Apoi, presupunând că acordul de la Kyoto va intra în vigoare, dar plecând de la o premisă greşită nu va avea nici un efect, ţările lumii a treia se vor trezi peste zece ani că sunt devastate de inundaţii sau secete catastrofale.
Ipoteza aparţine profesorului Bjorn Lomborg, de la Universitatea Aarhaus, din Danemarca.
El crede că în acest timp, ţările dezvoltate vor fi cheltuit degeaba câte 250 de miliarde de dolari ca să reducă emisiile poluante.
****************************
Parerea mea este ca, daca Romania tot este dispusa sa-si vanda cota, ar putea macar sa investeasca fondurile acelea pentru reimpadurire.
Bun ,In afara de politia romana care ar trebui sa se sesizeze ce alta institutia ar mai putea stopa defisarile? exista vreo institutie europeana care sa poata interveni? Nu ONG-uri dealea cu 3 ametiti care scriu pe ei cu verde, ca aia vor pleca de acolo cu picioarele in buzunar. Stiu ca exista Directia Silvica care ar trebui sa controleze asta dar EI sunt autori morali a acestui prapad .
Prostia: un risc la adresa securității naționale LINK
Atunci cand cate un ziarist caCristoiu(cacofonie intentionata) sau ca individul care a scris articolul asta vorbeste ironic de ,,ala cu butelia in protbagaj,, imi vine greata de presa asta de rahat de la noi. Poate si din simplul motiv ca am cam fost in personam pe langa ,,ala cu butelia,, sau ,,teroristul in slapi,,....si nu imi venea de loc sa rad...ba dimpotriva... Deci in opinia mea,este un jeg de articol.Punct.
1. N-ai înteles nimic,nu-i bai. Chiar nu e. 2. Parerea respectiva (ai înteles-o ?) o poti combate cu vreun argument,altul decât cu amintiri à la Daniken ? 3. Sigur ca e un alt nivel de instructie,dar cacofoniile nu se fac cu nume proprii. 4. Respectivul nu e ziarist,e altceva.
Autorul respectivului articol e profesor de sociologie, autorul sau coautorul unor studii foarte interesante de sociologie militara, e fost ofiter si realmente un baiat destept. Na.
Aaa,febletile mele au devenit amenintari.Ca sunt mai de stanga pe curba lui Gauss cu iq-ul se stia.Pe cand si aia cu copy paste dupa toate sefeurile de la TRADOC? Nu de alta dar operatiuni in spatiul cosmic si manevre transoceanice nu prezanta un real progres al artei militare neaose.
Forums
. Lasand gluma la o parte, afacerea producatorului Mundipharma este un caz clasic de mita, spert, abuz sau cum vreti sa-i mai spuneti de care istoria Romaniei ultimilor 20 de ani este plina. Cat despre legatura(ipotetica deocamdata) dintre Mundifarm si Mundipharma va prezint strategia autohtonilor: si-au deschis afacerea alegandu-si ca nume de firma numele unei firme importante din domeniu dar care nu este prezenta pe piata romaneasca. Cand firma mare decide sa intre pe respectiva piata constata ca exista cineva cu acelasi nume sau cu un nume asemanator. Ca sa evite procese costisitoare si timp pierdut cumpara firma autohtona. Simplu! 
