Sincer, cand se face referire la partea din Bucovina aflata in Ucraina, nu-mi place titulatura "Bucovina de Nord" (de parca ar fi vorba de alta provincie), ci nordul Bucovinei. A-propos de romanii din Bucovina LINK :
Românii din Bucovina de Nord primesc lovitură după lovitură
În numai un an de zile, liniştea românilor care locuiesc în Bucovina de Nord a dispărut. Astrele par să se fi conjugat pentru un blestem al cărui final nu-l poate preconiza nimeni. Euromaidanul de la Kiev de la începutul anului 2014 părea un punct de cotitură pentru Ucraina şi cetăţenii acestui stat către Uniunea Europeană. În scurt timp, entuziasmul avea să fie înlocuit cu nesiguranţa, iar mai nou a apărut şi teama pentru ziua de mâine. De câteva zile, Ucraina se confruntă cu o devalorizare galopantă a monedei naţionale, grivna. Dacă la finele săptămânii trecute un euro valora circa 24 de grivne, ieri s-a ajuns la un curs de 31 de grivne pentru un euro, dar acesta oscila de la o oră la alta. Situaţia a fost şi mai rea, după ce la mijlocul săptămânii un euro a atins şi pragul de 44 de grivne. Inflaţia din ultimele zile se adaugă devalorizării din ultimul an, care a redus drastic puterea de cumpărare a românilor din zona Cernăuţi şi nu numai. De exemplu, în februarie 2014 un euro se vindea pentru aproximativ 12 grivne, ceea ce înseamnă aproape de trei ori mai puţin faţă de momentul actual. Şi nimeni nu ştie ce va urma.
Rafturile magazinelor au fost golite de produsele de bază După ce puterea de cumpărare s-a redus practic la o treime faţă de anul trecut, iar inflaţia a explodat pur şi simplu în ultimele zile, ucrainenii, inclusiv cei de etnie română, au luat cu asalt magazinele. Au fost cumpărate în special produsele de bază, ulei, zahăr, făină şi orez de producţie autohtonă. Floarea Petriuc, o pensionară dintr-un sat aflat în apropiere de Cernăuţi, a ieşit ieri de la cumpărături cu ceea ce a mai găsit prin magazin. De când preţurile au luat-o razna şi se modifică aproape de la o oră la alta, femeia bântuie prin toate magazinele pentru a găsi produse pe care să şi le permită. „Eu am o pensie de 1.000 de grivne (n.a. - la rata de schimb actuală înseamnă circa 35 de euro) şi nu-mi permit să cheltui prea mulţi bani. Dar de mâncat tot trebuie să mănânc şi caut să găsesc la preţuri cât mai mici. Sticla de ulei era la vreo 10 grivne acum o săptămână, iar între timp a ajuns la 17 grivne. La fel cu zahărul şi uleiul. Ne rugăm să nu fie şi mai rău şi să se oprească războiul, pentru că de acolo pleacă totul”, a spus Floarea Petriuc.
Preţul motorinei şi cel al benzinei au sărit în sus Nici în privinţa carburantului veştile nu sunt deloc bune. Preţurile la motorină şi benzină au sărit pur şi simplu în aer, iar mulţi ucraineni preferă acum să-şi lase maşinile acasă. Andrei, un român din Cernăuţi, spune că acum câteva săptămâni, pentru a-şi duce băiatul la grădiniţă, era nevoit să plece de acasă la ora 7.45 pentru a ajunge la ora 8.30. „După ce motorina a ajuns la 28 de grivne/litru multă lume a renunţat la maşină. Acum plec la 8.10 de acasă şi ajung la grădiniţă în timp util, la 8.30”, a explicat Andrei. Oamenii se plâng că totul s-a petrecut foarte rapid, iar cum 80% dintre ei depind de salariile şi pensiile plătite de la bugetul de stat, viitorul nu sună deloc bine.
Frica de război, mai puternică decât inflaţia galopantă Un medic, care câştigă în jur de 2.500 de grivne, a povestit că există o temere serioasă din partea tuturor oamenilor din Bucovina de Nord pentru ceea ce va fi. Mobilizată deja pentru a putea fi trimisă pe linia frontului din Estul Ucrainei, în situaţia în care va fi nevoie, femeia se teme mai mult pentru cei doi fii gemeni pe care îi are. „Nu am primit ordin de mobilizare pentru ei, dar mă aştept să se întâmple oricând. Băieţii au paşapoarte şi vor pleca la o rudă din Moldova, pentru că nu vreau să-i pierd în acest război. Când am putut să le fac paşapoarte româneşti am zis că nu trebuie, iar acum când am nevoie nu se mai poate”, a povestit medicul de etnie română. Practic, românii din nordul Bucovinei îşi leagă cele mai multe speranţe de finalul războiului, apreciind că de acesta se leagă toate nenorocirile din ultimul an.
Românii din zona Cernăuţi preferă să nu ajungă la război Mobilizarea decretată de Guvernul de la Kiev pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani, dar şi pentru femeile care au între 25 şi 50 de ani a creat o puternică stare de nesiguranţă în Bucovina de Nord. Mulţi români care trăiesc în zona Cernăuţi au preferat să se refugieze temporar în România sau Moldova, iar alţii au declarat că preferă să stea la puşcărie timp de doi ani decât să ajungă pe frontul în care se consemnează disputele sângeroase cu separatiştii pro-ruşi. Teama de mobilizare a sporit şi mai mult după ce o serie dintre persoanele care au fost trimise în Estul Ucrainei, inclusiv medici şi asistenţi medicali, şi-au găsit sfârşitul sub bombele şi tirurile de artilerie trase din tabăra adversă. În total, pe frontul de luptă şi-au pierdut viaţa aproximativ 5.800 de persoane, dintre care civilii reprezintă o pondere însemnată. Pentru românii din Bucovina de Nord este, cu siguranţă, una dintre cele mai grele perioade prin care trec şi nimeni nu poate spune dacă acest coşmar se va sfârşi sau dacă vor veni vremuri şi mai grele.
INFOHARTĂ cu LINIA FRONTULUI- Starea războiului, ce teritoriu din Donețk și Lugansk e controlat de armatele rusești
În ultimele 24 de ore, forțele controlate de Moscova au atacat cu mitraliere și artilerie mai multe poziții în regiunea Donețkului.
Conform oficialilor Ucraineni, au fost atacate localitățile Tonenko, Kamenka și Avdeevka. Teroriștii au încercat să ia cu asalt mai multe poziții la est și vest de Donețk, dar au fost respinse de ucraineni.
Deși Luganskul și Mariupolul n-au fost vizate de atacuri în ultimele 24 de ori, sursele ucrainene anunță că au loc acumulări masive de tehnică în apropiere de aceste două zone de conflict. Au fost văzute zeci de unități de tehnică blindată (tancuri, Tab-uri, etc), artilerie dar și mai multe camioane cu forțe noi.
Linia de demarcția actuală nu convine separatiștilor pro-ruși
Teritoriul controlat de așa-numitele "Republici" din Donețk și Lugansk reprezintă doar o parte a regiunilor Donețk și Lugansk, în jur de 35-40% din suprafața totală a celor două regiuni.
Conform rusvesna.su, forțele Ucrainei ar urma să încerce din nou să avanseze spre direcția Debalețevo pentru a diviza în două cele "republici". Așa numita republica Lugansk ar fi cea mai vulnerabilă în fața unui atac masiv al Ucrainei ce ar avea ca scop întreruperea căilor de transport ale resurselor între cele două republici dar și în interiorul așa numitei republicii Luganks.
Teritoriu la care aspiră cele două republici controlate de F. Rusă este mai mare decât actuala linie demarcație, acesta este unul dintre motivele pentru care Poroșenko cere pacificatori europeni, fiind evident că actuala linia de demarcare nu convine Rusiei, spun analiștii din presa ucraineană.
Kievul consideră că o înghețare a conflictului acum ar bloca orice șansă reală a celor două republici să existe ca entități de sine stătătoare. Pentru a putea exista separat de Ucraina cele două "republici" trebuie să se extindă mult dincolo de actuala linie de front. Cele mai vizate localități de armata rusă sunt Mariupol, Slavyansk, Kramatorsk unde au avut loc tentativă de referendumuri de separare de Kiev, dar sunt controlate de forțele armate ale Ucrainei. Ruptură totală în relația rus-ucraineană
Guvernul de la Kiev a decis ca începând de astăzi cetățenii F. Ruse pot întră în Ucraina doar cu pașaportul de "străinătate". Până acum, accesul era permis și cu buletinul. Peste 80% din cetățenii ruși nu au pașaport de acest tip și nu au călătorit niciodată în afara F. Ruse. LINK
@Djebel, e adevarat 150% articolul postat de tine.. Si revin la intrebarea mea initiala, stie cineva ce face MAE pt a veni in sprijinul lor? Macar sub forma de ajutoare umanitare (alimente,combustibili,etc) si asistenta medicala..
In vederea faptului ca U.E. mai ne dau noua ajutoare umanitare (alimente) pentru propria populatie infometata, si avand in vedere propriile neajunsuri cu care ne confruntam pot sa spun ca nu e viabil sa ii ajutam cu nimic pe vecinii nostri nesimtiti din est, doar pentru faptul ca vecinii lor rusi, si mai nesimtiti, ii i-au la viol si bani marunti.
Daca ar fi fost Republica Moldova in acea situatie, atunci era de datoria noastra sa intervenim.
@Panzerjagger92, vorbeam de romanii din Bucovina de peste hat. Paradoxul e faptul ca nativilor din Romania de multe ori le e rusine de obarsia lor, pentru romanii de dincolo chiar e un tel recunoasterea etniei.
@alin, chiar nu stiu daca MAE ii ajuta si cu altceva decat cu vorbe. Cam ca nu's care papa care l-a numit pe Stefan cel Mare campion al crestinatatii: vorbele nu costa nimic.
Doua articole, aceeasi sursa: Forbes Russia. Articolul original aici LINK .
BOMBĂ în Ucraina: Ruşii susţin că Ucraina i-ar fi cedat Donbas-ul
Ediţia rusă a revistei Forbes susţine că preşedintele ucrainean i-a oferit omologului său rus, Vladimir Putin, oportunitatea de a "lua (regiunea) Donbas" dar acesta din urmă a refuzat oferta şi i-a sugerat să îi recunoască independenţa, relatează Sputnik, în pagina electronică, preluat de Agerpres.
Într-un articol publicat luni în ediţia sa în limba rusă, Forbes susţine că preşedintele Vladimir Putin le-ar fi vorbit membrilor conducerii Uniunii ruse a industriaşilor şi antreprenorilor în cadrul unei întâlniri care a avut loc cu uşile închise despre o ofertă neaşteptată primită din partea omologului său ucrainean Petro Poroşenko. Revista citează surse "familiare cu discuţiile de la întâlnire", care a avut loc la 19 martie.
Putin ar fi spus că oferta a intervenit în timpul "negocierilor în format Normandia" din 11-12 februarie.
"El (Poroşenko) mi-a spus direct: "Ia Donbas!". I-am răspuns: "Eşti nebun? Nu am nevoie de Donbas! Dacă nici tu nu ai nevoie de el, declară-l independent?", afirmă sursa citată de Forbes, referindu-se la declaraţiile preşedintelui rus.
Putin ar fi spus însă ulterior că autorităţile ucrainene nu sunt pregătite să renunţe la această regiune. Dacă nu sunt pregătite, ar fi spus Putin, atunci ar trebui să le plătească locuitorilor din Donbas pensii şi beneficii sociale şi să reinstaureze sistemul bancar al regiunii.
Forbes susţine că unul dintre participanţii la întâlnire, care a cerut să nu i se dezvăluie identitatea, a confirmat că Putin a redat conversaţia cu Poroşenko, dar a admis că preşedintele rus a spus însă altceva.
"Poroşenko i-a propus Rusiei să sigure Donbas-ului sprijin financiar. Putin a spus că ar fi posibil doar dacă Donbas devine parte a Rusiei. Atât timp cât (regiunea) Donbas face parte din Ucraina, toate plăţile trebuie făcute de partea ucraineană", a relatat Forbes, citându-l pe participantul respectiv.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacţionat imediat după aceste dezvăluiri.
"Nu este foarte bine că unii dintre participanţii la întâlnire au dezvăluit conţinutul discuţiei lor cu preşedintele. Ţine de conştiinţa lor dacă spun adevărul sau nu. Nu voi comenta", a declarat el.
Kievul a prezentat, de asemene, propria versiune a conversaţiei.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Ievhen Perebiinis, a scris pe Twitter că preşedintele ucrainean a vrut să spună că Rusia ar trebui mai degrabă să plece din Donbas decât să îl ia, ceea ce în ucraineană sună similar. Comentariile la mesajul său sugerează însă că este puţin probabil ca cei doi preşedinţi să fi vorbit în ucraineană.
Au murit oameni DEGEABA! Ucraina vrea sa cedeze Rusiei o PARTE DIN TARA!
Editia rusa a revistei Forbes sustine ca presedintele ucrainean i-a oferit omologului sau rus, Vladimir Putin, oportunitatea de a „lua (regiunea) Donbas” dar acesta din urma a refuzat oferta si i-a sugerat sa ii recunoasca independenta, relateaza Sputnik, in pagina electronica.
Intr-un articol publicat luni in editia sa in limba rusa, Forbes sustine ca presedintele Vladimir Putin le-ar fi vorbit membrilor conducerii Uniunii ruse a industriasilor si antreprenorilor in cadrul unei intalniri care a avut loc cu usile inchise despre o oferta neasteptata primita din partea omologului sau ucrainean Petro Porosenko. Revista citeaza surse „familiare cu discutiile de la intalnire”, care a avut loc la 19 martie.
Putin ar fi spus ca oferta a intervenit in timpul „negocierilor in format Normandia” din 11-12 februarie.
„El (Porosenko) mi-a spus direct: «Ia Donbas!». I-am raspuns: «Esti nebun? Nu am nevoie de Donbas! Daca nici tu nu ai nevoie de el, declara-l independent»”, afirma sursa citata de Forbes, referindu-se la declaratiile presedintelui rus.
Putin ar fi spus insa ulterior ca autoritatile ucrainene nu sunt pregatite sa renunte la aceasta regiune. Daca nu sunt pregatite, ar fi spus Putin, atunci ar trebui sa le plateasca locuitorilor din Donbas pensii si beneficii sociale si sa reinstaureze sistemul bancar al regiunii.
Forbes sustine ca unul dintre participantii la intalnire, care a cerut sa nu i se dezvaluie identitatea, a confirmat ca Putin a redat conversatia cu Porosenko, dar a admis ca presedintele rus a spus insa altceva.
„Porosenko i-a propus Rusiei sa sigure Donbas-ului sprijin financiar. Putin a spus ca ar fi posibil doar daca Donbas devine parte a Rusiei. Atat timp cat (regiunea) Donbas face parte din Ucraina, toate platile trebuie facute de partea ucraineana”, a relatat Forbes, citandu-l pe participantul respectiv.
Purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reactionat imediat dupa aceste dezvaluiri.
„Nu este foarte bine ca unii dintre participantii la intalnire au dezvaluit continutul discutiei lor cu presedintele. Tine de constiinta lor daca spun adevarul sau nu. Nu voi comenta”, a declarat el.
Kievul a prezentat, de asemenea, propria versiune a conversatiei.
Purtatorul de cuvant al Ministerului ucrainean de Externe, Ievhen Perebiinis, a scris pe Twitter ca presedintele ucrainean a vrut sa spuna ca Rusia ar trebui mai degraba sa plece din Donbas decat sa il ia, ceea ce in ucraineana suna similar.
Ideea asta circula de cel putin cateva luni.Ideea e evident de inspiratie frateasca vestica.Se bazeaza pe presupunerea ca obiectivul lui Putin e sa tina apropierea Ucrainei in sah cu razboiul,tulburarile si toate mizeriile.Daca Volodea ar accepta,obiectul santajului dispare. Indiferent de adevarul celor relatate de Forbes made in Rusia,raspunsul rusilor era evident.''Hai sictir''.Ivan nu negociaza decat invins,ceea ca inca nu-i cazul. La fel,indiferent de adevarul discutiei,unul din mijloacele rusilor e sa puna presiune pe economia Ucrainei.Care-i praf oricum,dar daca ar mai plati si pt. cei aflati sub ocupatie... Rusii nu au atins inca nici un obiectiv.Nu au nici legatura cu Crimeea,nu au nici zona de coasta a MN,nici nu au adus Ucraina in sfera lor de influenta.
Economic, Rusia nu vrea și nu poate prelua Donbasul (estul Ucrainei). Acum, încet, încet economia Rusiei se sufocă. Portițele spre Orient, prin China sau India se deschid prea încet pentru a-i permite să respire adânc. Ideea inițială era să aducă întreaga Ucraină sub tutela Moscovei, o chestie foarte îndepărtată ca posibilitate. Este vorba de controlul politic și influență regională. Rusia este înghesuită și încadrată de trupe NATO la propriile granițe. Țările baltice și Polonia gem de trupe americane. O singur succes a fost obținut, recuperarea Crimeei.
Poate Kremlinul nu a crezut că USA se va mobiliza atât de puternic, deși parcă linia diplomatică a Casei Albe este total separată de răspunsul în teren al Pentagonului.
Rusia nu poate produce în acest moment decât disensiuni etnice prin Buceag, Transnistria dar fără aceeași forță din primăvara anului trecut.
Pericolul constă în senzația de anxietate a rușilor pe granițe. Un mic incident de frontieră sau un avion Tu 95 care patarula nepermis teritoriul baltic sau polonez ar fi doborât. De la chestii din astea se poate ajunge la o avalanșă de măsuri militare în cascadă în ambele tabere care ar putea degenera. Aici intervine factorul risc nervos care poate bate diplomația cancelariilor.
Parerea vecinilor despre implicarea Romaniei intr-un eventual conflict, sursa articolului fiind LINK :
Articol surprinzător în Ucraina: "Motivul pentru care România va intra în război cu Rusia"
Un articol surprinzător publicat pe site-ul euromaidanpress.com, care a susținut revolta ucrainenilor împotriva lui Viktor Ianukovici și care susține acum poziția Kievului în conflictul cu separatiștii proruși, oferă argumentele pentru care România ar fi dispusă să lupte cu Rusia în cazul unui conflict.
Articolul subliniază că, în vreme ce este la adăpost de un eventual atac al Rusiei, România a hotărât să crească cheltuielile cu Apărarea.
Acordul semnat de președintele Klaus IOhannis și de reprezentanții partidelor pe această temă este considerat relevant.
"Dacă România nu ar fi reținută de acordul cu FMI, atunci ar cheltui mai mult pentru Apărare, mult mai mult", se susține în articolul semnat de THOMAS THEINER.
"Și asta deoarece România înțelege că va trebui să lupte cu rușii pe frontul ucrainean, va trebui să scufunde Flota Rusiei la Marea NEagră și va trebui să se pregătescă pentru atacurile cu rachete ale Rusiei, inclusiv rachete cu focoase nucleare. Și dacă nu mă credeți, atunci am un singur cuvânt de spus: Moldova", subliniază autorul articolului, care oferă o scurtă istorie a Republicii Moldova și a conflictului înghețat din Transnistria.
"Dacă România va ajuta Moldova, Putin ar avea un pretext pentru a deschide un coridor spre Transnistria, parașutând trupe rusești în Odessa, ceea ce va declanșa un război la care vor participa Rusia, Ucraina, România și Republica Moldova. Sau Putin nu va mai aștepta un pretext și va ataca pur și simplu Ucraina, la Odessa sau croind un coridor spre TRansnistria sau lansând un atac la Mariupol pentru a deschide un coridor către Crimeea,. În orice scenariu, România va interveni să își salveze oamenii din Moldova de încă un secol de ocupație rusă", spune autorul articolului.
Mă îndoiesc că lucrurile vor fi fiind chiar atât de simpliste precum în materialul ăla (lipseşte, de exemplu, actorul cel mai relevant, NATO, din care România face parte, din câte ştiu).
Mai mult decat simpliste, acesta fiind motivul pentru care mi-am permis sa va aduc la cunostinta respectivul articol. Ucrainenii cred in orice, numai sa scada "presiunea" in Donbas. Bineinteles, si ca nu sunt singuri.
Oricum, o istorie care, printre multe altele, e plina de love...le.
Ultima șansă pentru Ucraina și Europa
de George Soros , 16 aprilie 2015 - stire actualizata la ora 07:50, 17 aprilie 2015
Uniunea Europeană se află la o răscruce. Forma pe care o va lua peste cinci ani va fi decisă în următoarele 3-5 luni. An după an, UE s-a strecurat cu succes printre propriile dificultăți. Dar acum trebuie să se confrunte cu două surse de criză existențială: Grecia și Ucraina. Și asta s-ar putea dovedi peste puterile sale.
Recesiunea de multă vreme purulentă a Greciei a fost greșit administrată de toate părțile de la început. Emoțiile au ajuns acum la un nivel atât de înalt încât o evitare a acestora rămâne singura alternativă constructivă.
Dar Ucraina este diferită. Este un caz de tip alb sau negru. Rusia lui Vladimir Putin este agresorul și Ucraina, în legitimă apărare, luptă pentru valorile și principiile pe care a fost construită Uniunea Europeană.
Totuși, Europa tratează Ucraina ca pe o altă Grecie. Aceasta este abordarea greșită, care produce rezultate greșite. Putin câștigă teren în Ucraina, iar Europa e atât de preocupată cu Grecia că abia dacă-i acordă atenție.
Strategia preferată a lui Putin în Ucraina: crearea unui colaps financiar și politic care să destabilizeze țara și față de care el poate să își decline responsabilitatea, în locul unei victorii militare care l-ar aduce în posesia unei părți din Ucraina pentru care să fie responsabil. A demonstrat acest lucru transformând de două ori o victorie militară într-un armistițiu.
Deteriorarea poziției Ucrainei între cele două acorduri de încetare a focului – Minsk I, negociat în septembrie anul trecut, și Minsk II, încheiat în februarie – arată dimensiunea succesului lui Putin. Dar acest succes este temporar și Ucraina este prea valoroasă ca aliat pentru Uniunea Europeană pentru a fi abandonată.
Dar ceva e fundamental greșit în politica UE. Cum altfel ar fi putut Rusia lui Putin să-i depășească pe aliații Ucrainei, care pe vremuri conduceau lumea liberă?
Problema este că Europa a finanțat Ucraina cu picătura, exact ca în cazul Greciei. Drept rezultat, Ucraina abia supraviețuiește, în timp ce Putin are avantajul celui care a făcut prima mutare. El poate alege între războiul hibrid și pacea hibridă și Ucraina și aliații săi se chinuiesc să răspundă.
Deteriorarea situației e tot mai evidentă. Colapsul financiar despre care eu avertizam de luni de zile a avut loc în februarie, când valoarea grivnei a căzut cu 50% în câteva zile, iar Banca Națională a Ucrainei a fost nevoită să injecteze mari cantități de bani pentru a salva sistemul bancar. Punctul culminant a fost atins pe 25 februarie, când banca centrală a introdus controale ale importurilor și a crescut ratele dobânzilor la 30%.
De atunci, discursurile președintelui Petro Poroșenko au readus rata de schimb aproape de nivelul la care a fost construit bugetul Ucrainei pentru 2015. Dar îmbunătățirea e extrem de fragilă.
Acest colaps temporar a zdruncinat încrederea publică și a pus în pericol bilanțurile contabile ale băncilor ucrainene și ale companiilor care au datorii în valută forte. A subminat, de asemenea, calculele pe care s-au realizat acordurile dintre Ucraina și Fondul Monetar Internațional. Facilitatea de Finanțare Extinsă a FMI a devenit insuficientă încă dinainte de a fi aprobată.
Dar statele membre UE, care se confruntă cu propriile constrângeri fiscale, nu au arătat nici un pic de voință în a lua în calcul un ajutor bilateral adițional. Așa că Ucraina continuă să se legene pe marginea prăpastiei.
În același timp, un program radical de reformă în interiorul Ucrainei prinde viteză și devine tot mai vizibil atât pentru publicul ucrainean, cât și pentru autoritățile europene. Există un contrast puternic între situația externă tot mai deteriorată și progresul continuu al reformelor interne. Iar acest fapt dă situației de la Kiev un aer de irealitate.
Un scenariu plauzibil este acela că Putin își va atinge obiectivul său optim și rezistența Ucrainei se va prăbuși. Europa va fi invadată de refugiați – două milioane de oameni pare o estimare realistă. Multă lume se așteaptă ca acesta să fie începutul celui de-al doilea Război Rece. Dar cel mai probabil că un Putin victorios va avea mulți prieteni în Europa, iar sancțiunile impuse Rusiei vor fi lăsate să expire.
Numai că acesta este cel mai rău scenariu posibil pentru Europa, care ar deveni și mai divizată, transformându-se într-un teren de luptă pentru influența între Rusia lui Putin și Statele Unite. UE ar înceta să mai fie o forță politică funcțională în lume (mai ales dacă Grecia iese din eurozonă).
Totuși, alt scenariu este acela conform căruia Europa va ieși la liman doar prin subfinanțarea Ucrainei. Ucraina nu se prăbușește, dar oligarhii se reafirmă și noua Ucraină începe să semene cu vechea Ucraină.
Putin ar considera o astfel de situație cel puțin la fel de mulțumitoare ca un colaps complet. Dar victoria sa ar fi mai puțin sigură, deoarece va duce la un al doilea Război Rece pe care Rusia l-ar pierde, așa cum Uniunea Sovietică l-a pierdut pe primul. Rusia lui Putin are nevoie de petrol la 100 de dolari barilul și va începe să-și epuizeze rezervele de bani în 2-3 ani. Cel mai recent capitol în ceea ce eu numesc “Tragedia Uniunii Europene” este acela conform căruia UE va pierde noua Ucraină. Principiile pe care le apără această țară – tocmai principiile pe care a fost fondată UE – vor fi abandonate și UE va trebui să cheltuiască mult mai mulți bani în a se apăra singură decât ar fi cheltuit dacă contribuia la succesul Kievului.
Există, de asemenea, și un scenariu mai optimist. Noua Ucraină este încă vie și hotărâtă să se apere. Deși Ucraina, pe cont propriu, nu poate face față puterii militare rusești, aliații săi ar putea decide să facă “orice e necesar” pentru a ajuta, fără a se implica într-o confruntare militară directă cu Rusia sau a încălca înțelegerea de la Minsk. Făcând astfel nu vor ajuta doar Ucraina, ci vor contribui, de asemenea, la reînsuflețirea valorilor și principiilor care par că s-au pierdut. Nu mai e nevoie să spun că acesta este scenariul pe care îl susțin.
Mukacevo. Interesant e ce se intampla in Ucraina si cam prea aproape de noi:
CONFRUNTARI VIOLENTE INTRE EXTREMISTI SI POLITIE IN VESTUL UCRAINEILINK
Sectorul de Dreapta a primit ordin să „tragă pentru a ucide” asupra poliţiştilor ucraineni din Transcarpatia şi trupelor Gărzii NaţionaleLINK
Sector Dreapta a baricadat ieșirile din Kiev, după un conflict cu autoritățile soldat cu morțiLINK
Iar ca prim efect s-a intamplat asta (cititi dvs printre randuri):
Incidentul armat din Mukacevo a dus la demiterea tuturor vameşilor din TranscarpatiaLINK
Edit: Hai ca a aparut stirea si la noi si motivele din spatele confrunrarii LINK :
UCRAINA. Crește riscul ca RĂZBOIUL să se mute în vestul ţării
Situaţia rămâne tensionată în localitatea Mukacevo din Transcarpatia, limitrofă cu Ungaria, Slovacia şi România, unde adevărate scene de gherilă urbană au avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, opunând membri ai grupului de extrema dreaptă Pravîi Sektor (Sectorul de dreapta) forţelor de ordine.
Confruntarea, soldată cu cel puţin trei morţi şi 13 răniţi la 11 iulie la Mukacevo, destabilizează şi mai mult ţara şi creşte temerea privind deschiderea unui al doilea front în vestul ţării, estimează unii analişti de la Kiev, relatează agenţiile ucrainene de presă Unian şi Vesti.ukr, citate de Agerpres.
Incidentele au avut loc sâmbătă la prânz în incinta clubului sportiv Antares, deţinut de deputatul Mihail Lanio, fost membru al Partidului Regiunilor al fostului preşedinte Viktor Ianukovici.
Potrivit versiunii avansate de Ministerul ucrainean de Interne, o altercaţie a izbucnit între indivizi civili şi membri ai Pravîi Sektor, care au „tras primii”.
„Ei au ucis pe cineva, iar apoi au dus corpul în maşina lor. În acel moment au descins patrule de poliţie şi a început un schimb de focuri între părţi”, a indicat sâmbătă purtătorul de cuvânt al ministerului, Artem Şevcenko.
Pravîi Sektor neagă acuzaţiile, prin intermediul lui Roman Stoika, comandantul batalionului naţionalist, supranumit Grits, care a declarat că detaşamentul său a mers la clubul Antares la invitaţia lui Lanio pentru a discuta pe tema contrabandei cu ţigări , practică larg răspândită în regiune.
Acesta a susţinut că lui Lanio nu-i place că oamenii săi patrulează graniţa şi nu-i lasă să treacă pe contrabandişti. „Ne-am dus în sala lui de sport. Eram doisprezece, înarmaţi cu puşti. Ei erau în jur de o sută, de asemenea înarmaţi. Lanio ne-a cerut să nu ne atingem de teritoriul său, asigurând că Viktor Medvedciuk (ex-şeful administraţiei prezidenţiale sub fostul regim) îl acoperă, ceea ce noi am refuzat să facem”, susţine acesta într-o înregistrare video postată sâmbătă pe Youtube.
Potrivit lui Stoika, două maşini de teren fără semne distinctive şi dotate cu mitraliere au venit să-i recupereze. 'Am aruncat o grenadă fumigenă în stradă şi un schimb de focuri a izbucnit în timp ce noi ne urcam în maşini', mai spune el.
A urmat o zi lungă de gherilă urbană.
Combatanţii naţionalişti s-au refugiat într-un post al poliţiei rutiere, situat la intrarea în oraş, înainte blocând drumul spre Kiev cu vehicule incendiate. Confruntări acerbe au continuat între reprezentanţii Pravîi Sektor şi forţele de ordine cu utilizarea de mitraliere grele şi lansatoare de grenade.
Forţe speciale de intervenţie au fost imediat trimis de către autorităţile de la Kiev, în timp ce negocieri au început între cele două tabere. Bilanţul oficial al luptelor dat publicităţii duminică seara era de trei morţi (un civil şi doi combatanţi Pravîi Sektor) şi 13 răniţi de ambele tabere.
Situaţia a escaladat şi la nivel naţional. Dmitro Iaroş, liderul Pravîi Sektor, s-a deplasat sâmbătă la Mukacevo pentru a negocia cu autorităţile. Manifestaţii ale grupărilor naţionaliste au avut loc marţi în mai multe oraşe din Ucraina, inclusiv la Kiev şi la Lvov.
Preşedintele Petro Poroşenko a convocat la începutul săptămânii o şedinţă de urgenţă a Cabinetului Militar pentru a opri confruntarea dintre membrii grupării paramilitare ultranaţionaliste şi poliţie.
La Lvov, două explozii au vizat marţi o secţie de poliţie, doi poliţişti fiind grav răniţi, dintre care unul şi-a pierdut un picior. Este un atentat ce a vizat „destabilizarea ţării”, a declarat Ministerul de Interne ucrainean, legând acest eveniment de confruntările de la Mukacevo.
Preşedintele Poroşenko a ordonat serviciilor de securitate şi poliţiei să dezarmeze „grupusculele ilegale” care ameninţă „să destabilizeze şi mai tare ţara, aflată deja în război împotriva separatiştilor în Est”.
„Eu vorbesc de clanuri, de contrabandă şi corupţie. Ar trebui luate măsuri concrete împotriva tuturor celor implicaţi, indiferent de statut sau conexiunile lor”, a pledat preşedintele ucrainean, în contextul în care presa de la Kiev scrie că la Mukacevo s-a produs o reglare de conturi între deputaţii Viktor Baloga (fost primar în acest oraş) şi Mihail Lanio.
Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut la rândul său şefului serviciului fiscal Roman Nasirov destituirea tuturor reprezentanţilor vamali din Transcarpatia: de la şefi la vameşi de rând.
Parlamentul de la Kiev a instruit o comisie de anchetă care trebuie să-şi facă public raportul asupra evenimentelor de la Mukacevo până la 17 iulie.
Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a prezentat Parlamentului o propunere de amendare a Constituţiei care prevede acordarea autonomiei regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk, din sud-estul ţării, relatează site-ul postului Radio Free Europe/Radio Liberty.
Potrivit informaţiilor furnizate pe site-ul Parlamentului, propunerea de lege va include o secţiune în Constituţia ţării despre statutul special al provinciilor Doneţk şi Lugansk, ce alcătuiesc regiunea Donbas.
Preşedintele Petro Poroşenko a decis să depună amendamentul constituţional în urma unei vizite întreprinse miercuri, în Ucraina, de Victoria Nuland, asistent al secretarului de Stat al Statelor Unite, conform unor surse citate de publicaţia Ukrainska Pravda.
Oficiali americani şi liderii Franţei şi ai Germaniei i-au recomandat preşedintelui ucrainean să depună modificările constituţionale, în conformitate cu acordul de la Minsk, din 12 februarie 2015, care prevede autonomia regiunii Donbas.
Rusia a explicat, în mod repetat, că refuzul conducerii de la Kiev de a îndeplini prevederile acordului de la Minsk privind autonomia reprezintă un obstacol în menţinerea păcii în partea de est a Ucrainei, unde au loc confruntări armate între autorităţile ucrainene şi forţele separatiste proruse.
Poroşenko a propus amendamente constituţionale privitoare la descentralizare pe data de 1 iulie, dar acestea nu includeau prevederi privind un statut special al regiunii Donbas.
Vicepreşedintele Parlamentului Oksana Syroyed a scris pe Facebook că parlamentarii simt "o presiune teribilă" din partea "comunităţii internaţionale" privind acordarea autonomiei regiunii Donbas pentru "a demonstra implementarea prevederilor acordului de la Minsk".
Forums
