Un fost ofiţer brazilian este pe cale să devină prima persoană acuzată de comiterea unor abuzuri împotriva drepturilor omului în timpul celor 20 de ani de dictatură militară din Brazilia, transmite BBC.

Procurorii susţin că Sebastiao de Moura, fost colonel, riscă să fie acuzat de răpirea a cinci membri ai guerilei braziliene în anii 1970.

La acea vreme, ofiţerul se afla la comanda trupelor care luptau împotriva militanţilor de stânga din regiunea Araguaia.

O amnistie instituită prin lege interzice ca ofiţerii militari să fie puşi sub acuzare pentru abuzuri săvârşite în timpul dictaturii din 1964-1985.

Procurorii spun însă că există suficiente probe privind implicarea Colonelului De Moura în răpirea şi posibila tortură a celor cinci membri ai guerilei comuniste din statul Para, din partea de nord a Braziliei. Ei argumentează că legea de amnistiere din 1979, adoptată înainte de revenirea la regimul civil, nu se aplică în acest caz, pentru că trupurile celor cinci luptători de guerilă – trei bărbaţi şi două femei – nu au fost găsite niciodată.

Capetele de acuzare trebuie să primească avizul unui judecător înainte ca dosarul să poată ajunge în instanţă.

BBC aminteşte că în perioada 1966-1974, militanţii din regiunea Araguaia au dus un război de guerilă care îşi propunea să declanşeze o revoluţie comunistă. Trupele guvernamentale au purtat o campanie de suprimare a revoltelor izbucnite de o parte şi de alta a râului Araguaia între anii 1972 şi 1974.

Peste 400 de brazilieni au fost ucişi în timpul dictaturii militare braziliene, deşi corespondenţii locali susţin că aceasta a fost mai puţin brutală decât cele din ţările învecinate, precum Argentina sau Uruguay.

În luna noiembrie a anului trecut, preşedintele ţării, Dilma Roussef, a semnat o lege privind înfiinţarea unei comisii speciale de investigare a abuzurilor contra drepturilor omului, inclusiv a celor comise în timpul regimului militar.

Mai multe personalităţi din cadrul armatei şi-au manifestat opoziţia faţă de comisie, susţinând că aceasta reprezintă o modalitate de a eluda legea amnistiei.

Activiştii de la Human Rights Watch au salutat decizia, referindu-se la ea ca la „un moment de răscruce pentru asumarea responsabilităţii în Brazilia”. „Este o veste extraordinară pentru familiile care au pierdut persoane dragi în timpul represiunii brutale care a urmat loviturii de stat militare din 1964”, a subliniat Jose Miguel Vivanco, directorul executiv al diviziei pentru Americi a HRW.

În urma deciziilor recente, Brazilia devine ultima ţară din America Latină care dă undă verde deschiderii unor procese împotriva unor presupuse încălcări ale drepturilor omului în timpul regimului militar.

În luna ianuarie, autorităţile locale au anunţat că fostul lider militar din Guatemala, Efrain Rios Montt, va fi judecat pentru genocid şi crime împotriva umanităţii comise în timpul mandatului său din perioada 1982-1983.

În aprilie 2011, ultimul conducător militar al Argentinei, Reynaldo Bignone, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea şi torturarea adversarilor săi politici în urmă cu mai bine de trei decenii.