La Viena are loc o nouă rundă de convorbiri pe problema transnistreană în format 5+1, iar emisarul special al preşedintelui rus pentru nerecunoscuta republică, Dmitri Rogozin, va avea o serie de întâlniri cu conducerea regiunii la Tiraspol. Bucureşti, Kiev şi Chişinău cred că scopul acestor întrevederi este restabilirea controlului Moscovei asupra Transnistriei în vederea menţinerii prezenţei militare a Rusiei în zonă. Surse din anturajul preşedintelui rus au declarat pentru „Nezavisimaia Gazeta” că Moscova ar putea amplasa la Tiraspol sistemul de radar Voronej, ca răspuns la scutul antirachetă în Europa şi ca o contrapondere la bazele NATO din România.

Sursele „Nezavisimaia Gazeta” au precizat că numirea lui Rogozin marchează începutul realizării politicii lui Vladimir Putin în CSI, conform căreia Transnistria va redeveni ţinta unei atenţii sporite din partea Rusiei. Având în vedere apropierea regiunii de o ţară NATO – România, unde există deja patru baze americane, precum şi intensificarea proceselor legate de integrarea Moldovei în Romania, „Rusia intenţionează să-şi menţină prezenţa militară în Transnistria, ba chiar mai mult, să instaleze acolo sistemul de radar Voronej”.

Posibilitatea a fost evocată şi de directorul Institutului kievean pentru problemele societăţii civile, Vitali Kulik. „În România se afirmă că Rusia poate deplasa în Transnistria rachete Iskander, după modelul regiunii Kaliningrad. Acelaşi lucru se spune şi la Kiev. Dar eu nu cred. În schimb, un radar pare o variantă mult mai plauzibilă. Moscova înţelege că Moldova se depărteaza treptat, iar unirea ei cu România ar putea avea loc”.

În acelaşi timp, Ministerul rus al Apărării susţine că pe ordinea de zi a instituţiei nu există planuri de amplasare în Transnistria a unei staţii de radiolocare Voronej-DM, care face parte din Sistemul de avertizare timpurie a atacurilor cu rachete. Ministerul spune că Rusia şi-a propus să construiască asemenea staţii exclusiv pe teritoriul ţării – în regiunile Leningrad, Kaliningrad, lângă Armavir şi în regiunea Irkutsk.

Totuşi, scrie în continuare NG, există experţi care consideră absolut reală posibilitatea ca Transnistria să devină acel teritoriu al Federaţiei Ruse unde pot fi amplasate nu numai radare, ci şi orice altceva. Dacă până acum asemenea scenarii erau catalogate drept absurde, astăzi, pe „fondul românizării intense a Moldovei”, această perspectivă nu mai este exclusă nici de liderul transnistrean, Evgheni Sevciuc.

În opinia analistului Serghei Jiktsov, de la Academia de diplomaţie a MAE rus, „Rogozin trebuie să aducă la cunoştinţa conducerii Moldovei preocuparea Rusiei legată de politica promovată de autorităţile de la Chişinău de apropiere de România. De asemenea, el trebuie să calmeze situaţia din Transnistria, unde noul preşedinte a intrat în conflict cu Sovietul suprem şi cu influenţa corporaţiei Sherif. Ceea ce poate destabiliza situaţia în regiune. Rogozin trebuie să stingă ambiţiile de ambele părţi”, afirmă analistul.

LINK