News Item: Cui ii pasa?
(Category: PRESA)
Posted by ex-ad
Wednesday 10 May 2006 - 10:48:16
Gandul, 9 mai
Un barbat de 30 de ani a ramas handicapat pe viata, dupa ce a facut armata
Mihai DIAC
MApN nu plateste nici un leu daune.
Un tanar de 30 de ani a ramas cu un handicap definitiv, pentru toata viata, in urma unui accident suferit pe cand era soldat. Dupa evenimentul de acum sase ani, Cristian Marcel Budescu, fost militar in termen la Regimentul 30 Garda si Protocol - unitate de elita a Armatei Romane, a stat numai prin spitale, a trecut prin doua operatii si a ramas cu un handicap de gradul III. Desi s-a nenorocit in armata, nici Ministerul Apararii Nationale, nici alta institutie a statului roman nu i-au platit lui Budescu nici un fel de daune.
Cristian Florin Budescu a fost incorporat la UM 01026 (Regimentul 30 Garda si Protocol) in luna februarie 1999 si a fost repartizat la Subunitatea de Misiuni Speciale (subunitate desfiintata dupa accidentul lui Budescu). Fostul militar isi aminteste ca era unul dintre cei mai buni, avea calificative foarte bune si era ales de multe ori de superiorii lui pentru a instrui alti soldati. In octombrie 1999, cativa militari din UM 01026, printre care si Budescu, au primit ordin sa execute in poligonul Domnesti un exercitiu demonstrativ in fata unei delegatii din Turcia. Desi vizita delegatiei straine a fost anulata, comandantul UM 01026, colonelul Corneliu Duta, a dispus ca exercitiul sa fie realizat. Budescu a cerut sa nu participe la exercitiu, intrucat voia sa mearga la spitalul militar pentru a-si trata o unghie incarnata, dar cererea lui a fost refuzata. Pregatirea pentru exercitiu s-a desfasurat din data de 18 octombrie 1999. In dimineata zilei de 22 octombrie, in conditii meteo nefavorabile, cu ploaie intensa (care ar fi constituit un motiv pentru anularea antrenamentului), Budescu a fost pus sa coboare pe peretele vertical al unei cladiri, sustinut de coarda de alpinism. Conducatorii exercitiului au fost maiorul Valentin Galateanu si plutonierul major Baciu Paulica. Pentru executarea antrenamentului, toate materialele de alpinism (coarda, hamuri, carabiniere, opturi) care au fost puse la dispozitia soldatilor de unitatea militara erau uzate si nu au fost verificate de conducatorii exercitiului, spune Budescu. In timp ce era sustinut de coarda, nitul de siguranta al carabinierei lui Budescu s-a rupt. Soldatul a alunecat pe funie din cauza manusilor udate de ploaie, iar cand a ajuns la capatul coardei a cazut pe beton, de la trei – patru metri inaltime. Budescu a suferit o fractura de calcai si o fractura cominutiva L1 (cu alte cuvinte, una dintre vertebrele lombare a fost facuta bucati). La locul exercitiului nu se afla nici o ambulanta si nici un medic. Pentru eventuale accidente era pregatita doar o simpla masina ARO 243, cu un caporal instruit ca sanitar. Intrucat nu exista nici macar o targa, Budescu, aproape inconstient, a fost transportat la masina ARO pe brate, de doi camarazi. Masina ARO l-a dus pe accidentat la unitate (nu la spital), iar Budescu a lesinat pe drum. Abia la patru ore de la producerea accidentului, ranitul a fost dus la spital. Familia lui a fost anuntata despre incident dupa trei zile. La UM 01026 s-au desfasurat, se pare, doua anchete interne. Prima a inceput la peste trei saptamani de la accident, timp suficient de lung ca urmele sa se piarda, dar a relevat totusi niste aspecte pe baza carora anumiti militari de cariera puteau fi acuzati de neglijenta in serviciu. Ca urmare, la UM 01026 s-a facut si a doua ancheta, ale carei rezultate au fost mai blande. Intr-o nota explicativa scrisa dupa accident, maiorul Galateanu sustine ca anterior exercitiului a facut “rapoarte verbale si scrise la esaloanele superioare” pentru inlocuirea materialelor de alpinism uzate, fara a preciza rezultatul acestor demersuri. Maiorul Galateanu recunoaste ca nu a fost prezent tot timpul la locul de executie a exercitiului lui Budescu, pentru ca „avea sarcini” si in alte locuri din poligon. Dupa primele investigatii medicale serioase, Budescu a fost incadrat la gradul I de invaliditate. Dupa doua operatii si dupa tratament specific, starea de sanatate i s-a ameliorat, dar va ramane pentru totdeauna cu o invaliditate de gradul III. Nu are voie sa alerge, nu are voie sa ridice greutati mai mari de cinci kilograme si nu poate sta mai mult de un sfert de ora intr-o anumita pozitie fara sa simta dureri.
Pentru a avea toate datele problemei si a nu fi acuzati de subiectivism, am solicitat, in scris, si punctul de vedere al Ministerului Apararii Nationale. Biroul de presa al MApN ne-a transmis “raspunsul formulat de structura de profil a Ministerului Apararii Nationale”: “Prin sentinta civila nr. 3528/25.06.2004, pronuntata in dosarul nr. 6596/2003, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a respins actiunea (cererea unor daune materiale – n.n.) formulata de reclamantul Budescu Cristian Marcel. Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a Civila, prin decizia nr. 796/R / 22.04.2005, pronuntata in dosarul nr. 2457 / 2004, respinge recursul ca nefondat. In prezent, pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a Civila se afla spre solutionare contestatia in anulare impotriva deciziei formulate in recurs de catre reclamant, care formeaza obiectul dosarului nr. 4947 / 2005, cu termen de judecata la 29.05.2006. Drept urmare, fiind vorba despre un proces in derulare, informatiile solicitate de dumneavoastra intra sub incidenta prevederilor art. 12 din Legea 544 / 2001, fiind exceptate de la accesul liber al cetatenilor”. Ca suprema dovada de bunavointa, soldatului Budescu, obligat sa vina in armata si accidentat la ordin, i s-a acordat “permisiunea sa participe la festivitatea de trecere in rezerva a colegilor, cand deja era declarat inapt”.
Nota - poate ca ar trebui sa dezvoltam pe forum acest subiect, dat fiind ca si in jandarmerie exista asemenea cazuri. Probabil si in celelalte institutii din SNS.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.116 )
(Category: PRESA)
Posted by ex-ad
Wednesday 10 May 2006 - 10:48:16
Gandul, 9 mai
Un barbat de 30 de ani a ramas handicapat pe viata, dupa ce a facut armata
Mihai DIAC
MApN nu plateste nici un leu daune.
Un tanar de 30 de ani a ramas cu un handicap definitiv, pentru toata viata, in urma unui accident suferit pe cand era soldat. Dupa evenimentul de acum sase ani, Cristian Marcel Budescu, fost militar in termen la Regimentul 30 Garda si Protocol - unitate de elita a Armatei Romane, a stat numai prin spitale, a trecut prin doua operatii si a ramas cu un handicap de gradul III. Desi s-a nenorocit in armata, nici Ministerul Apararii Nationale, nici alta institutie a statului roman nu i-au platit lui Budescu nici un fel de daune.
Cristian Florin Budescu a fost incorporat la UM 01026 (Regimentul 30 Garda si Protocol) in luna februarie 1999 si a fost repartizat la Subunitatea de Misiuni Speciale (subunitate desfiintata dupa accidentul lui Budescu). Fostul militar isi aminteste ca era unul dintre cei mai buni, avea calificative foarte bune si era ales de multe ori de superiorii lui pentru a instrui alti soldati. In octombrie 1999, cativa militari din UM 01026, printre care si Budescu, au primit ordin sa execute in poligonul Domnesti un exercitiu demonstrativ in fata unei delegatii din Turcia. Desi vizita delegatiei straine a fost anulata, comandantul UM 01026, colonelul Corneliu Duta, a dispus ca exercitiul sa fie realizat. Budescu a cerut sa nu participe la exercitiu, intrucat voia sa mearga la spitalul militar pentru a-si trata o unghie incarnata, dar cererea lui a fost refuzata. Pregatirea pentru exercitiu s-a desfasurat din data de 18 octombrie 1999. In dimineata zilei de 22 octombrie, in conditii meteo nefavorabile, cu ploaie intensa (care ar fi constituit un motiv pentru anularea antrenamentului), Budescu a fost pus sa coboare pe peretele vertical al unei cladiri, sustinut de coarda de alpinism. Conducatorii exercitiului au fost maiorul Valentin Galateanu si plutonierul major Baciu Paulica. Pentru executarea antrenamentului, toate materialele de alpinism (coarda, hamuri, carabiniere, opturi) care au fost puse la dispozitia soldatilor de unitatea militara erau uzate si nu au fost verificate de conducatorii exercitiului, spune Budescu. In timp ce era sustinut de coarda, nitul de siguranta al carabinierei lui Budescu s-a rupt. Soldatul a alunecat pe funie din cauza manusilor udate de ploaie, iar cand a ajuns la capatul coardei a cazut pe beton, de la trei – patru metri inaltime. Budescu a suferit o fractura de calcai si o fractura cominutiva L1 (cu alte cuvinte, una dintre vertebrele lombare a fost facuta bucati). La locul exercitiului nu se afla nici o ambulanta si nici un medic. Pentru eventuale accidente era pregatita doar o simpla masina ARO 243, cu un caporal instruit ca sanitar. Intrucat nu exista nici macar o targa, Budescu, aproape inconstient, a fost transportat la masina ARO pe brate, de doi camarazi. Masina ARO l-a dus pe accidentat la unitate (nu la spital), iar Budescu a lesinat pe drum. Abia la patru ore de la producerea accidentului, ranitul a fost dus la spital. Familia lui a fost anuntata despre incident dupa trei zile. La UM 01026 s-au desfasurat, se pare, doua anchete interne. Prima a inceput la peste trei saptamani de la accident, timp suficient de lung ca urmele sa se piarda, dar a relevat totusi niste aspecte pe baza carora anumiti militari de cariera puteau fi acuzati de neglijenta in serviciu. Ca urmare, la UM 01026 s-a facut si a doua ancheta, ale carei rezultate au fost mai blande. Intr-o nota explicativa scrisa dupa accident, maiorul Galateanu sustine ca anterior exercitiului a facut “rapoarte verbale si scrise la esaloanele superioare” pentru inlocuirea materialelor de alpinism uzate, fara a preciza rezultatul acestor demersuri. Maiorul Galateanu recunoaste ca nu a fost prezent tot timpul la locul de executie a exercitiului lui Budescu, pentru ca „avea sarcini” si in alte locuri din poligon. Dupa primele investigatii medicale serioase, Budescu a fost incadrat la gradul I de invaliditate. Dupa doua operatii si dupa tratament specific, starea de sanatate i s-a ameliorat, dar va ramane pentru totdeauna cu o invaliditate de gradul III. Nu are voie sa alerge, nu are voie sa ridice greutati mai mari de cinci kilograme si nu poate sta mai mult de un sfert de ora intr-o anumita pozitie fara sa simta dureri.
Pentru a avea toate datele problemei si a nu fi acuzati de subiectivism, am solicitat, in scris, si punctul de vedere al Ministerului Apararii Nationale. Biroul de presa al MApN ne-a transmis “raspunsul formulat de structura de profil a Ministerului Apararii Nationale”: “Prin sentinta civila nr. 3528/25.06.2004, pronuntata in dosarul nr. 6596/2003, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a respins actiunea (cererea unor daune materiale – n.n.) formulata de reclamantul Budescu Cristian Marcel. Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a Civila, prin decizia nr. 796/R / 22.04.2005, pronuntata in dosarul nr. 2457 / 2004, respinge recursul ca nefondat. In prezent, pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a Civila se afla spre solutionare contestatia in anulare impotriva deciziei formulate in recurs de catre reclamant, care formeaza obiectul dosarului nr. 4947 / 2005, cu termen de judecata la 29.05.2006. Drept urmare, fiind vorba despre un proces in derulare, informatiile solicitate de dumneavoastra intra sub incidenta prevederilor art. 12 din Legea 544 / 2001, fiind exceptate de la accesul liber al cetatenilor”. Ca suprema dovada de bunavointa, soldatului Budescu, obligat sa vina in armata si accidentat la ordin, i s-a acordat “permisiunea sa participe la festivitatea de trecere in rezerva a colegilor, cand deja era declarat inapt”.
Nota - poate ca ar trebui sa dezvoltam pe forum acest subiect, dat fiind ca si in jandarmerie exista asemenea cazuri. Probabil si in celelalte institutii din SNS.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.116 )