Achiziţii de tehnologii occidentale, cyberspionaj şi dezvoltare de diferite tipuri de rachete pentru interzicerea accesului la zonele sale de coastă: creşterea puterii militare a Chinei continuă în ritm susţinut, afirmă Pentagonul, într-un raport citat de AFP.

Bugetul militar al Chinei, al doilea din lume după cel al Statelor Unite, se ridică oficial la 106 miliarde de dolari în 2012, în creştere cu 11,2%, arată ministerul american al Apărării în raportul anual pentru Congres dedicat puterii militare chineze.

Dar acest buget nu conţine numeroase cheltuieli, în special cele pentru modernizarea armelor nucleare sau pentru achiziţiile de armament din străinătate. Cheltuielile militare reale sunt estimate de Pentagon între 120 si 180 miliarde de dolari.

„China continuă un program de modernizare militară global, pe termen lung”, cu scopul de a-i permite să câştige conflicte locale sau „operaţiuni de înaltă intensitate, dar de scurta durată”, se arată în acest raport. Cazul Taiwanului şi susţinerea americană pentru insula rebelă rămân în centrul strategiei chineze.

În acest scop, China obţine numeroase tehnologii occidentale denumite „cu dublu scop”, civil şi militar. Pentru Pentagon, „obţinerea de avantaje din achiziţii, legale sau ilegale, de tehnologii cu dublu scop sau legate de un scop military” este un „obiectiv afişat de securitate naţională”.

Armata americană se teme astfel că acest lucru „aduce o contribuţie substanţială capacităţilor militare” ale Chinei.

Pentagonul este îngrijorat de transferurile de tehnologie în industria aeronautică civilă. Producătorul european Airbus dispune, spre exemplu, de o linie de producţie în China.

„Suntem atenţi la investiţiile chinezeşti destinate îmbunătăţirii industriei lor de apărare şi capacităţii de producţie de versiuni chinezeşti a întregii serii de echipamente militare”, a declarat David Helvey, un înalt oficial al Pentagonului însărcinat cu afaceri asiatice.

China a recurs pe scara largă la spionaj industrial cu scopuri militare, care implică serviciile de informaţii dar şi institute de cercetare şi societăţi private. „Actorii chinezi sunt responsabilii cei mai activi şi cei mai încăpăţânaţi din lume în domeniul spionajului economic”, spune acest raport, care evidenţiază si cyberspionajul chinez.

Internetul ar putea servi Beijingului şi pentru „operaţiuni ofensive”, a adaugat Helvey.

Armata chineză dezvoltă, de altfel, aşa numite capacităţi de „anti-acces”, destinate respingerii oricărei ameninţări a coastelor sale graţie unei panoplii de rachete. Care vizează, în realitate, forţa navală şi aeriană americană.

Armata chineză se modernizează în marş forţat şi se pregăteşte să lanseze în 2012 primul său portavion, să continue punerea la punct a avionului invizibil J-20 şi a rachetelor balistice anti-navă denumite „ucigaşele de portavioane”, DF-21D, cu o rază de acţiune de peste 1.500 km.

China „dobândeşte şi amplasează din ce în ce mai multe rachete balistice cu rază medie de acţiune cu scopul de a le prelungi raza la care pot efectua lovituri de precizie împotriva unor ţinte terestre sau navale, printre care şi portavioane, operând departe de coastele chineze”, arată raportul.

Pentru a evita ca într-o zi situaţia să nu degenereze din cauza unei „neînţelegeri”, Pentagonul pledează pentru un dialog cât mai strâns posibil cu responsabilii militari chinezi.

La începutul lunii mai, ministrul chinez al Apărării, Liang Guanglie, a fost primit la Pentagon, o premieră în ultimii nouă ani.

Iată mai jos principalele capacităţi militare ale Chinei, potrivit datelor Departamentului american al Apărării:

Rachete balistice şi de croazieră:
• Între 50 şi 75 de rachete balistice intercontinentale (ICBM) cu o rază de acţiune de peste 5.500 km şi 5 până la 20 de rachete balistice cu o portanţă intermediară (3.000 - 5.500 km).
• Armata „achiziţionează un număr important de rachete de croazieră foarte precise, de fabricaţie locală”.
• China a amplasat între 1.000 şi 1.200 de rachete cu o rază de acţiune sub 1.000 km în cadrul unităţilor de pe coasta vecină Taiwanului şi între 200 si 500 de rachete de croazieră sol-sol cu o rază de acţiune de peste 1.500 km.
• Dispune de 75 - 100 rachete balistice cu o rază de acţiune de până la 3.000 km şi pune la punct o nouă rachetă anti-navă cu rază lungă de acţiune, destinată în principal atacurilor împotriva portavioanelor.

Marina:
• Marina dispune de două submarine nucleare lansatoare de rachete (SNLE) de clasa Jin, cinci submarine nucleare de atac şi 48 de submarine diesel. Primul său portavion ar urma să intre în serviciu în acest an şi să servească pentru misiuni de antrenament.
• China dispune de 79 de nave de luptă (26 de distrugătoare şi 53 de fregate), de 51 de nave de transport amfibii şi de 86 de nave de patrulare lansatoare de rachete. Inventarul său de mine navale depăşeşte 50.000 de unităţi.

Armata aerului:
• Armata aerului dispune de 1.570 avioane de vânătoare şi 550 de bombardiere şi avioane de atac. 490 dintre aceste aparate pot atinge Taiwanul fără a avea nevoie sa fie alimentate în zbor. China continuă punerea la punct a primului său avion de vânătoare invizibil, J-20.
• Beijingul dispune de 300 de avioane de transport şi de peste o sută de aparate de recunoastere şi de supraveghere aeriană. China are o puternică apărare antiaeriană, „una dintre cele mai importante din lume”, graţie în special achiziţionării a numeroase rachete anti-aeriene rusesti S-300.

Armata terestră:
• Inima armatei Chinei, armata terestră, este formată din 1.250.000 de oameni, dintre care 400.000 amplasaţi în regiunea Taiwanului. Are, de asemenea, 7.000 de tancuri şi 8.000 de piese de artilerie, precum şi un nou elicopter de luptă produs în China, Z-10.