Romarm, companie deţinută de statul român şi aflată în subordinea Ministerului Economiei, negociază cu statul columbian un contract în valoare de peste un miliard de dolari, care se va întinde pe mai mulţi ani, a anunţat, joi, pentru gândul, şeful companiei, Vasile Marius Crişan. Potrivit lui Crişan, acesta ar fi cel mai mare contract încheiat vreodată în industria românească de apărare.

„La Bucureşti a avut loc o întâlnire cu o delegaţie importantă a Ministerului Apărării din Columbia. Facem demersuri pentru încheierea unui contract cu armata statului columbian. Este în curs de negociere un contract pe mai mulţi ani, în valoare de peste un miliard de dolari”, a declarat pentru gândul Vasile Marius Crişan, directorul general al Romarm, companie care a avut în 2011 o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro.

În 2011, România a exportat armament în valoare de 131 de milioane de euro, conform rapoartelor trimestriale publicate de Departamentul pentru Controlul Exporturilor din cadrul Ministerului de Externe.

Surse guvernamentale au declarat pentru gândul că o rundă de negocieri cu reprezentanţii părţii columbiene s-a desfăşurat recent în prezenţa ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu. Până la publicarea acestui articol, ministrul Chiţoiu nu a putut fi contactat pentru a confirma sau pentru a infirma această informaţie.

Delegaţie din Columbia la Uzina Mecanică Bucureşti

În schimb, o delegaţie din partea Ministerului Apărării din Columbia se află în aceste zile în România pentru a vizita Uzina Mecanică Bucureşti şi Automecanica Moreni, filiale din cadrul Romarm.

„Delegaţia din Columbia se află în România pentru discuţii privind încheierea unui contract ce presupune achiziţionarea de tehnică militară”, ne-a spus Vasile Crişan. Este vorba de un transportor blindat de trupe care acum este în faza de proiectare şi transportorul blindat de trupe 8X8 SAUR 1 şi SAUR 2, din portofoliul de produse al uzinei de la Moreni. Delegaţia din Columbia şi-a manifestat interesul şi pentru tancul românesc TR 85M1 care se fabrică la Uzina Mecanică Bucureşti, „o maşină de luptă foarte apreciată pe piaţa internaţională”, după cum ne-a precizat directorul general al Romarm.

De altfel, oaspeţii străini urmau să asiste, în poligonul Mihai Bravu, la o prezentare a tancului românesc modernizat TR85.

„Cu produsele din portofoliul acestor filiale ale Romarm noi stăm la masa premianţilor, la nivel mondial”, se mândreşte Vasile Crişan. El a precizat că discuţiile şi negocierile cu armata Republicii Columbia se poartă de circa doi ani. „Ne bucură foarte mult că, în sfârşit, în urma vizitei de acum două luni pe care noi am efectuat-o în Columbia, oficiali ai Ministerului Apărării columbian ne-au întors vizita, urmând să discutăm pe subiecte ce ţin de capacităţile tehnice şi portofoliul de produse ale companiei noastre”, a mai arătat Crişan.

Cel mai mare contract încheiat vreodată de Romarm

„În cazul în care se va semna contractul care se negociază cu partea columbiană (în valoare de peste un miliard de dolari -n.n), acesta ar însemna pentru compania Romarm, dar şi pentru industria şi economia românească un mare pas înainte, mai mult decât un balon de oxigen. Ar însemna o nouă relansare a industriei de apărare a României, fiind unul dintre cele mai mari contracte semnate vreodată de o companie din industria românească de apărare”, a precizat Crişan.

Contractul cu partea columbiană ar presupune atât comercializarea unui număr important de maşini de luptă, cât şi asigurarea mentenanţei şi transfer de tehnologie în Columbia, contractul având şi o componentă de instruire a specialiştilor columbieni din domeniul tehnic şi de întreţinere a maşinilor de luptă.

Exporturi în creştere

Pe de altă parte, Vasile Crişan a spus că în 2011 exporturile Romarm au crescut semnificativ prin încheierea de noi contracte de export, dar şi prin redimensionarea celor vechi, astfel că „anul 2011 a fost cel mai performant din istoria Romarm”.

„Din 365 de zile, 180 de zile eu am stat în străinătate. Chiar dacă unii au spus că am fost să mă plimb, eu am reuşit să fac cunoscut Romarm în străinătate, să cresc cifra de afaceri, veniturile şi profitul brut al companiei. Am încheiat noi contracte de export, iar cele vechi au fost redimensionate”, ne-a mai declarat directorul general al Romarm.

Crişan spune că cel mai important partener extern al Romarm este reprezentat de Statele Unite ale Americii, alţi parteneri fiind din Egipt, Pakistan, Malaezia.

Romarm produce muniţie, armament de infanterie, tehnică militară şi maşini de luptă - tancuri şi transportoare blindate de trupe -, potrivit directorului general Romarm. Compania este prezentă pe 30 de pieţe de pe cinci continente.

Compania, care a încheiat anul trecut cu afaceri de 1,6 milioane de euro, deţine în România 15 fabrici şi un institut de cercetare şi dezvoltare, potrivit zf.ro. Romarm deţine firme precum Automecanica Moreni, prin intermediul căreia produce vehicule blindate, dar şi Arsenal Reşiţa, Metrom Braşov, Electromecanica Ploieşti şi Carfil Braşov.

Potrivit directorului general al companiei, cifra de afaceri a Romarm a crescut faţă de anul 2009 cu aproximativ 68%, iar datoriile s-au diminuat cu 56%, numărul de contracte a crescut considerabil faţă de anii precedenţi. Romarm are în derulare două proiecte naţionale, sistemul armei de asalt 5,56 şi transportorul blindat de trupe 8x8. „A fost elaborat un program de reorganizare şi redresare economică a C.N. Romarm, agreat de Guvernul României din acea perioadă precum şi de FMI, program care este parte componentă a Strategiei Industriei de Apărare care urmează să fie supusă aprobării Consiliului Suprem de Apărare al ţării”, a precizat şeful Romarm.

Romarm se află pe lista companiilor la care statul român trebuie să numească manager privat. Managerul care va prelua conducerea Romarm va avea în subordine circa 1.000 de angajaţi.

Export de 131 milioane de euro în 2011

Gândul a scris că România a exportat în 2011 armament în valoare de 131 de milioane de euro, în creştere cu 6% faţă de anul precedent şi cu aproape 30% faţă de exporturile din 2009, conform rapoartelor trimestriale publicate de Departamentul pentru Controlul Exporturilor din cadrul Ministerului de Externe.

În 2011, România şi-a întărit vânzările de armament în unele state, dar a şi pierdut contracte în alte părţi ale globului. Astfel, SUA, Afganistan şi Marea Britanie au cheltuit de două ori mai mulţi bani pe armament importat din România, faţă de anul precedent.

Clienţi precum Maroc şi-au înjumătăţit importurile din România, iar Germania a cumpărat de aproape patru ori mai puţin armament românesc. De asemenea, România nu a mai exportat aproape nici un fel de armament în Irak, faţă de anul precedent când a vândut de 10,5 milioane de euro.

Ministerul Economiei: MECMA are în derulare diferite acţiuni de promovare a produselor militare

ULTIMA ORĂ. „Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), prin Direcţia Industria de Apărare şi Probleme Speciale, are în derulare diferite acţiuni de promovare a produselor militare realizate de industria de apărare. În momentul în care se va semna un contract comercial sau de altă natură vom putea oferi informaţii suplimentare”, se arată în răspunsul trimis gândul de Biroul de presă al MECMA. LINK

TANCUL TR 85M1 „BIZONUL". Cum arată tancul pe care Romarm vrea să îl vândă armatei din Columbia

Foto: gandul.info

Tancul TR 85M1 este poreclit „Bizonul”. „TR” vine de la „tanc românesc”, în timp ce „85M1” sugerează că e vorba de un model „modernizat” al mai vechiului model românesc „TR 85” (care, la rândul său, se bazează pe foarte vechiul T 55 sovietic - cifrele "55" vin de la anul fabricaţiei: 1955).

Motorul TR 85M1 este inspirat după un model german mai vechi, cu opt cilindri, de 860 CP (spre comparaţie, ultimul model de tanc german, Leopard, are un motor de 1500 CP). „Bizonul” atinge o viteză maximă de 60 km/h, pe şosea.

Văzut din faţă, singurul semn vizibil al modernităţii „Bizonului” îl reprezintă brâul de oţel care se întinde în semicerc, în jurul turelei. Blindajul suplimentar asigură părţii frontale a turelei o duritate echivalentă unei plăci de oţel de peste 30 de centimetri grosime. Din acest punct de vedere, raportat la cele mai moderne tancuri occidentale - care posedă un blindaj frontal echivalent ca duritate unei plăci de oţel de circa 80 de centimetri -, tancul românesc este catalogat drept un tanc „mediu”.

În ciuda faptului că „Bizonul” încă mai cară cu demnitate venerabilul tun sovietic de 100 mm - care popula, odinioară, vechile tancuri T-55 -, tancul bate precis până la 4 kilometri. Şi o face graţie noilor sisteme de comandă a focului. Francezii de la Aerospatiale Matra, Sagem şi Kollmorgen-Artus au avut grijă ca actualii comandanţi de tanc români să dispună de acelaşi sistem de tragere ca cel instalat pe tancurile occidentale Leclerc. „Bizonul” mai are un sistem modern de stabilizare electrică a tunului şi o cameră termală pentru comandant, pe care le găsim şi la tancurile moderne. Cel mai modern proiectil perforant cu care trage este de inspiraţie israeliană. „Zboară” cu 1320 m/s şi poate să treacă prin jumătate de metru de oţel.

Aventuri în deşertul egiptean

România nu este la prima încercare de a vinde tancuri. Pe la mijlocul anilor '80, egiptenii s-au arătat interesaţi de TR-85-ul românesc. Oameni serioşi, egiptenii au cerut 62 de bucăţi. Românii aveau disponibile doar 42. Ca să iasă la numărătoare, au completat restul de 20 cu nişte tancuri luate de la o unitate militară din Galaţi, cărora le-a dat un strat de „vopsea tropical” peste vopseaua originală. Tancurile au fost urcate pe vapor şi expediate. Egiptenii au observat însă că, la unele din tancurile recepţionate, sub stratul de vopsea gălbuie se vedea vopseaua veche, de culoare verde-închis.

Cu toate acestea, tancul românesc a intrat în testări lângă Ifuin, în plin deşert, într-un poligon situat la 60 km de Cairo. La o tragere, un proiectil a explodat pe ţeavă, omorând doi membri ai echipajului, un egiptean şi un român. Egiptenii au renunţat la comandă, iar lotul de tancuri a ajuns, în cele din urmă, pe la irakieni. Se presupune că au fost folosite apoi în războiul cu iranienii, dar nu există suficiente informaţii precise legate de faptele lor de arme.

După egipteni, marocanii s-au arătat şi ei interesaţi de TR-ul românesc.

După testări în poligonul Agadâr, marocanii au făcut oferta: voi ne daţi 60 de tancuri, noi vă plătim 50% în bani şi 50% în „fosfaţi”. Contraoferta românilor a fost promptă: daţi-ne 100% cash. Înţelegerea a căzut.


TR-85M1 „Bizonul”

Tun: D9 cal. 100 mm
Capacitate penetrare proiectil: circa 50 cm

Blindaj Maxim (frontal) *: circa 33 cm
Greutate: 50 t
Viteză **: 60 km/h

*echivalent placă de oţel la 90 de grade
** pe şosea

LINK