News Item: Aghiotantii
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Friday 23 June 2006 - 12:06:29
Aghiotantii S.P.P.
(Trimis de TC)
Definitie- AGHIOTANT, aghiotanti, s.m.: ofiter atasat unui comandament sau unui sef militar intr-o unitate militara, indeplinind atributii similare unui secretar. Este functia de aghiotant o creatie romaneasca? Categoric nu. Aceasta functie exista in organigramele serviciilor secrete a mai multor state, insa in majoritatea statelor civilizate demnitarii nu au aghiotanti.In fapt ,dupa cum am vazut din definitia prezentata, aghiotantul are atributii de secretar personal si as spune si mai mult, chiar de majordom (caratul bagajelor demnitarului, deschiderea usii autoturismului , tinutul umbrelei pentru a-l proteja pe demnitar de ploaie sau alte intemperii).
Putem intelege prezenta unui aghiotant pe langa presedinte in cazul unor activitati cu ceremonial militar unde regulile protocolului de stat o cer, insa aghiotantul respectiv trebuie sa faca parte din structura militara care asigura acel ceremonial - in cazul nostru din Brigada de Garda si Protocol.
A devenit o moda in societatea romaneasca sa ai aghiotant. Pai daca are presedintele statului, de ce nu si primul ministru? Daca are primul ministru, de ce nu si presedintii celor doua camere ale Parlamentului. Directorii S.P.P. au avut aghiotanti s.a.m.d. Au aghiotanti pana si capii lumii interlope (ma rog, li se mai spune si consigliere!).
In S.P.P. aghiotantii sunt un adevarat pol de putere - o data cuibariti pe langa un demnitar, rar mai pot fi urniti din acel loc si usor, usor, devin mici presedinti, mici prim ministri, vorbesc in numele demnitarului, dau ordine in numele demnitarului, cine are curaj sa-i verifice? Pai au schimbat ei comandatii din S.P.P.!
Pentru „serviciile” aduse demnitarilor si pentru loialitatea de care au dat dovada, aghiotantii sunt adesea recompensati. Cea mai mare recompensa cred ca primit-o dl. Naghi Gabriel care, din aghiotant al Presedintelui Iliescu, a ajuns Director al S.P.P. Dl. Crainiceanu Iulian a ajuns, din aghiotant al lui Adrian Nastase, prim adjunct al Directorului S.P.P. Dl. Voicu Catalin, din aghiotant al directorului, a ajuns deputat P.S.D. de Bacau si lista poate continua. Cea mai la moda recompensa acordata aghiotantilor era avansarea in grad inainte de termen (exista o glumita in serviciu la adresa aghiotantului Toma Marian: i se spunea prin 1990 „capitan la 15 ani” iar acum este ajuns general (r). Aveam un coleg , nu ii dau numele pentru ca este inca activ, om care si-a luat gradele la termen si ajunsese pe la 40 de ani capitan; acesta vorbea despre tinerii nostri generali ca au fost avansati inainte de termen pentru fapte de „vitejie” , spunea el. adica pentru faptul ca „au prins MIG-uri cu mana” pe campul de lupta.
Insa domeniul lor predilect al aghiotantilor este lumea afacerilor (in care s-au implicat pana peste cap). Erai om de afaceri si aveai de rezolvat o „problema” sa zicem o scutire de tva ,te ajuta (contra cost) aghiotantul de la ministrul finantelor, aveai o firma care activa in transporturi si vroiai sa castigi cu orice pret ($) o licitatie, te ajuta aghiotantul ministrului transporturilor.
Afacerile au fost si au ramas principala ratiune, dupa parerea mea , pentru numirea unor aghiotanti pe langa anumiti demnitari (daca, totusi, respectivii demnitari nu au dreptul la protectie conform legii, se fabrica un dosar cu amenintari fictive la adresa respectivului, se trecea prin C.S.A.T. cererea de protectie si uite-asa demnitarul primea aghiotant iar conducerea serviciului avea un om bine plasat). A doua ratiune pentru plasarea unor aghiotanti pe langa demnitari ”cheie” era spionarea discreta a respectvilor, cu cine se intalnesc, eventual ce discutii se poarta, daca au vicii cu care sa poata fi eventual santajat, iar aceste informatii se centralizau si aveau ca destinatar o structura neoficiala a serviciului. Probabil si acum este la fel.
Scriu aceste randuri pentru a indrepta erori ce s-au facut in activitatea serviciului si as putea da si cateva sfaturi daca imi este permis actualei conduceri a serviciului:
1.Eliminarea din organigrama serviciului a functiei de aghiotant (seful grupului de protectie este suficient pentru a asigura interfata dintre demnitar si serviciu).
2.Analiza amenintarilor la care este supus un demnitar sa se faca profesionist, eventual de o structura din afara serviciului.
3.Numirea ofiterilor de protectie pe linga anumiti demnitari sa se faca dupa criterii bine stabilite (si nu dupa anumite interese de multe ori materiale).
4.Schimbarea periodica a ofiterilor ce asigura protectia izolat la anumiti demnitari.
Un rol important in inlaturarea erorilor si ilegalitatilor ce au avut loc in activitatea serviciului il are siguranta interna, incadrata de profesionisti pe care in mare parte ii cunosc, dar care au fost „legati de maini”, iar rodul muncii lor s-a oprit pe diferite paliere datorita unor interese obscure. Un caz celebru care a adus grave prejudicii de imagine serviciului a fost cazul „Tigareta 2”, s-au adunat informatii despre aceasta activitate si au fost puse pe masa fostului director de atunci, cel care a coordonat acea actiune ilegala si care a incercat sa-l acopere pe Trutulescu pana in ultimul moment. De accea consider ca anumite date si informatii despre siguranta interna in anumite cazuri in care sunt implicati sefii din serviciu sa fie transmise peste conducerea serviciului, poate la C.S.A.T. sau altei structuri centralizate de informatii unde o eventuala musamalizare sa fie imposibila. Daca acest lucru s-ar fi intamplat, nu ar mai fi existat cazul Tigareta si altele de acest gen.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.164 )
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Friday 23 June 2006 - 12:06:29
Aghiotantii S.P.P.
(Trimis de TC)
Definitie- AGHIOTANT, aghiotanti, s.m.: ofiter atasat unui comandament sau unui sef militar intr-o unitate militara, indeplinind atributii similare unui secretar. Este functia de aghiotant o creatie romaneasca? Categoric nu. Aceasta functie exista in organigramele serviciilor secrete a mai multor state, insa in majoritatea statelor civilizate demnitarii nu au aghiotanti.In fapt ,dupa cum am vazut din definitia prezentata, aghiotantul are atributii de secretar personal si as spune si mai mult, chiar de majordom (caratul bagajelor demnitarului, deschiderea usii autoturismului , tinutul umbrelei pentru a-l proteja pe demnitar de ploaie sau alte intemperii).
Putem intelege prezenta unui aghiotant pe langa presedinte in cazul unor activitati cu ceremonial militar unde regulile protocolului de stat o cer, insa aghiotantul respectiv trebuie sa faca parte din structura militara care asigura acel ceremonial - in cazul nostru din Brigada de Garda si Protocol.
A devenit o moda in societatea romaneasca sa ai aghiotant. Pai daca are presedintele statului, de ce nu si primul ministru? Daca are primul ministru, de ce nu si presedintii celor doua camere ale Parlamentului. Directorii S.P.P. au avut aghiotanti s.a.m.d. Au aghiotanti pana si capii lumii interlope (ma rog, li se mai spune si consigliere!).
In S.P.P. aghiotantii sunt un adevarat pol de putere - o data cuibariti pe langa un demnitar, rar mai pot fi urniti din acel loc si usor, usor, devin mici presedinti, mici prim ministri, vorbesc in numele demnitarului, dau ordine in numele demnitarului, cine are curaj sa-i verifice? Pai au schimbat ei comandatii din S.P.P.!
Pentru „serviciile” aduse demnitarilor si pentru loialitatea de care au dat dovada, aghiotantii sunt adesea recompensati. Cea mai mare recompensa cred ca primit-o dl. Naghi Gabriel care, din aghiotant al Presedintelui Iliescu, a ajuns Director al S.P.P. Dl. Crainiceanu Iulian a ajuns, din aghiotant al lui Adrian Nastase, prim adjunct al Directorului S.P.P. Dl. Voicu Catalin, din aghiotant al directorului, a ajuns deputat P.S.D. de Bacau si lista poate continua. Cea mai la moda recompensa acordata aghiotantilor era avansarea in grad inainte de termen (exista o glumita in serviciu la adresa aghiotantului Toma Marian: i se spunea prin 1990 „capitan la 15 ani” iar acum este ajuns general (r). Aveam un coleg , nu ii dau numele pentru ca este inca activ, om care si-a luat gradele la termen si ajunsese pe la 40 de ani capitan; acesta vorbea despre tinerii nostri generali ca au fost avansati inainte de termen pentru fapte de „vitejie” , spunea el. adica pentru faptul ca „au prins MIG-uri cu mana” pe campul de lupta.
Insa domeniul lor predilect al aghiotantilor este lumea afacerilor (in care s-au implicat pana peste cap). Erai om de afaceri si aveai de rezolvat o „problema” sa zicem o scutire de tva ,te ajuta (contra cost) aghiotantul de la ministrul finantelor, aveai o firma care activa in transporturi si vroiai sa castigi cu orice pret ($) o licitatie, te ajuta aghiotantul ministrului transporturilor.
Afacerile au fost si au ramas principala ratiune, dupa parerea mea , pentru numirea unor aghiotanti pe langa anumiti demnitari (daca, totusi, respectivii demnitari nu au dreptul la protectie conform legii, se fabrica un dosar cu amenintari fictive la adresa respectivului, se trecea prin C.S.A.T. cererea de protectie si uite-asa demnitarul primea aghiotant iar conducerea serviciului avea un om bine plasat). A doua ratiune pentru plasarea unor aghiotanti pe langa demnitari ”cheie” era spionarea discreta a respectvilor, cu cine se intalnesc, eventual ce discutii se poarta, daca au vicii cu care sa poata fi eventual santajat, iar aceste informatii se centralizau si aveau ca destinatar o structura neoficiala a serviciului. Probabil si acum este la fel.
Scriu aceste randuri pentru a indrepta erori ce s-au facut in activitatea serviciului si as putea da si cateva sfaturi daca imi este permis actualei conduceri a serviciului:
1.Eliminarea din organigrama serviciului a functiei de aghiotant (seful grupului de protectie este suficient pentru a asigura interfata dintre demnitar si serviciu).
2.Analiza amenintarilor la care este supus un demnitar sa se faca profesionist, eventual de o structura din afara serviciului.
3.Numirea ofiterilor de protectie pe linga anumiti demnitari sa se faca dupa criterii bine stabilite (si nu dupa anumite interese de multe ori materiale).
4.Schimbarea periodica a ofiterilor ce asigura protectia izolat la anumiti demnitari.
Un rol important in inlaturarea erorilor si ilegalitatilor ce au avut loc in activitatea serviciului il are siguranta interna, incadrata de profesionisti pe care in mare parte ii cunosc, dar care au fost „legati de maini”, iar rodul muncii lor s-a oprit pe diferite paliere datorita unor interese obscure. Un caz celebru care a adus grave prejudicii de imagine serviciului a fost cazul „Tigareta 2”, s-au adunat informatii despre aceasta activitate si au fost puse pe masa fostului director de atunci, cel care a coordonat acea actiune ilegala si care a incercat sa-l acopere pe Trutulescu pana in ultimul moment. De accea consider ca anumite date si informatii despre siguranta interna in anumite cazuri in care sunt implicati sefii din serviciu sa fie transmise peste conducerea serviciului, poate la C.S.A.T. sau altei structuri centralizate de informatii unde o eventuala musamalizare sa fie imposibila. Daca acest lucru s-ar fi intamplat, nu ar mai fi existat cazul Tigareta si altele de acest gen.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.164 )