Discuţiile despre înlocuirea flotei aeriene a Armatei Române, formată exclusiv din MiG-uri ruseşti a căror resursă de zbor expiră începând de anul viitor, durează de mai mult de 4 ani. De la planurile măreţe de achiziţie a 48 de avioane multirol noi, valabile înainte de declanşarea crizei economico-financiare, oficialii români au ajuns astăzi să se mulţumească cu 12 avioane second-hand. Dincolo de discuţii, realitatea din teren impune o decizie urgentă, aşa cum au stabilit de altfel şi membrii CSAT, astăzi. În acest moment, România nu îşi poate îndeplini obligaţiile internaţionale, ca stat membru NATO, în special în ce priveşte misiunile de poliţie aeriană.

În şedinţa CSAT de joi, s-a stabilit că avioanele multirol vor fi achiziţionate în etape, însă Guvernul trebuie să aloce de urgenţă bani pentru această achiziţie. Singura condiţionalitate impusă de CSAT a fost ca avioanele să fie de generaţia a 4-a, care să asigure tranziţia la aparate de generaţia a 5-a şi să fie compatibile cu standardele de operare ale NATO, au explicat pentru gândul surse oficiale.

Variantele de achiziţie cu care Ministerul Apărării lucra până astăzi erau fie din Portugalia, fie din Olanda, şi se referă la 12 avioane F-16 second-hand. Duminica trecută, ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, declara într-o emisiune a postului de televiziune B1 că avioanele vor fi cumpărate din Portugalia şi că achiziţia va costa în jur de 600 de milioane de dolari. Avioanele respective ar avea folosită mai puţin de jumătate din resursa de zbor, astfel că ar fi capabile să zboare încă 4.000-4.500 de ore.

Surse oficiale au declarat astăzi pentru gândul că Portugalia a rămas singura variantă de lucru, pentru că armata olandeză a vândut avioanele disponibile Iordaniei.

2008: Cinci mari producători de avioane peţeau România

În urmă cu mai mult de patru ani, discuţiile la nivel înalt privind necesitatea modernizării flotei „sovietice” de avioane de luptă a Armatei române se intensificau. România îşi anunţa intenţia să cumpere 48 de avioane multirol noi, de generaţia a 4-a, şi era dispusă să aloce 3,5 miliarde de euro pentru această achiziţie.

Cinci mari producători au depus, în acea perioadă, oferte la Ministerul Apărării şi au purtat negocieri şi prezentări la Bucureşti. Era vorba despre Lockheed Martin (SUA) cu modelul F-16, Saab (Suedia) cu modelul JAS-39 Gripen, Boeing (SUA) cu modelul F-18, consorţiul Eurofighter (mai multe state europene) cu modelul Typhoon şi Dassault (Franţa) cu modelul Rafale.

Foto: militaryphotos.net

În urma discuţiilor politice de la Bucureşti, care ţineau seamă de parteneriatul strategic al României cu SUA, de obligaţiile operaţionale din NATO, dar şi de interesele economice de viitor, care se bazau pe investiţii geostrategice, a devenit evident că preferaţii erau americanii şi modelul de avion F-16.

La vremea respectivă, au existat politicieni printre care liderul PSD Mircea Geoană sau premierul PNL Călin Popescu Tăriceanu, care au acuzat că Preşedinţia, respectiv Traian Băsescu, nu este deschisă către ofertanţii din Europa şi favorizează producătorul din SUA.

Modelul F-16 avea atunci, ca şi acum, două mari avantaje. Primul: era testat cu brio în manevre de război real, pe toată planeta, chiar dacă este un avion relativ vechi. Restul modelelor erau încă în faza de testare sau nu avea rezultate la fel de bune. Celălalt mare avantaj era faptul că un contract cu americanii pe F-16 asigura tranziţia la aparatele F-35, avioane de generaţia a 5-a.

Singurul concurent real al F-16 erau suedezii de la Gripen, care pe lângă faptul că ofereau un model nou-nouţ României, veneau şi cu o ofertă de „offset” net superioară faţă de cea americană – investiţii în industrie.

2010: România bate palma cu SUA, pe 24 de F-16 vechi şi 24 noi

O decizie a fost luată la Bucureşti abia în 2010, în contextul în care România devenea membră a Tratatului privind scutul antirachetă al SUA. România se angaja, în cadrul unui acord cu Guvernul SUA, să cumpere 48 de avioane F-16, în două etape. În plină criză financiară, planul de achiziţie a 48 de aparate noi a picat. Costul pentru 48 de avioane F-16 noi era estimat la 6 miliarde de dolari.

Prima etapă prevedea achiziţia de 24 de aparate F-16 second-hand, care ar fi urmat să fie livrate gratis de SUA, din flota Gărzii Naţionale, în 2013. România trebuia însă să plătească aproximativ 1,3 miliarde de dolari pentru modernizarea şi echiparea completă a avioanelor respective, asistenţa tehnică pe o perioadă de 3 până la 5 ani, simulatoare de zbor, muniţia, armamentul, transportul şi adaptarea infrastructurii de la sol. Piloţii români şi personalul tehnic urmau să fie instruiţi în baze militare americane, la standardele US Air Force.

A doua etapă presupunea achiziţia altor 24 de aparate F-16, de data aceasta noi. Ministerul Apărării nu a prezentat niciodată însă un termen la care urma să fie făcută această achiziţie şi nici cât urma să coste.

Acest acord nu a fost pus niciodată în practică, deşi România stabilise cu partea americană chiar şi calendarul pe baza căruia trebuiau plătiţi banii în rate. Guvernul condus de Emil Boc nu a putut asigura fondurile necesare pentru această achiziţie.

2012: F-16 second-hand, din Olanda sau Portugalia

Foto: pakmr.blogspot.com

O dată cu schimbarea guvernării PDL, în 2012, Ministerul Apărării a avansat o nouă variantă de lucru: achiziţionarea de F-16 second-hand, de la armatele Olandei sau Portugaliei, care au anunţat că au disponibile astfel de aparate folosite. Aceste variante au fost lansate în primăvara anului 2012, din partea PNL, iar CSAT a fost informat despre ele la vremea respectivă, fără a lua însă vreo decizie.

Disponibilitatea Olandei de a vinde României 15 avioane F-16 aflate în uz a fost anunţată în contextul în care Olanda era singurul stat care se opunea aderării României la spaţiul Schengen. Cu toate acestea ambasadorul olandez la Bucureşti a negat că cele două subiecte ar avea vreo legătură.

În noul Executiv format de USL, ministrul liberal al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, a continuat pe această direcţie, iar la reuniunea Comitetului Militar al NATO, care a avut loc la Sibiu, în urmă cu aproximativ două săptămâni, a anunţat că decizia privind achiziţia de avioane F-16 va fi luată rapid, pentru că România riscă să nu facă faţă angajamentelor din cadrul NATO.