Numai câteva ceasuri a durat ca muncitorii să acopere cu ciment un basorelief de pe Arcul de Triumf din Bucureşti. Valoroasa inscripţie marca o importantă victorie a Armatei Române din anul 1919.

Este vorba despre basorelieful „Budapesta” care le făcea cinste ostaşilor Armatei Române. Această inscripţie se afla alături de numele altor localităţi cucerite de soldaţii români, pe arcada interioară a emblematicului monument.

Dintre toate, numai placa inscripţionată cu numele capitalei ungare a fost acoperită cu ciment, ştergându-se astfel o filă de istorie. Acest lucru s-a întâmplat, se pare, prin anul 2008, când Primăria Capitalei, în subordinea căreia se află Arcul de Triumf, s-a apucat să restaureze monumentul istoric pe furiş.

Restaurarea, praf în ochi

Recondiţionarea a fost, de fapt, doar praf în ochi. Muncitorii nu au făcut decât să acopere cu ciment basorelieful „Budapesta”. Neculai Moghior, fostul şef al Fototecii Muzeului Militar Naţional, citat de ZIUAnews, susţine că inscripţia de pe monumentul-simbol ar trebui readusă la viaţă şi că vinovaţi pentru că basorelieful nu este reabilitat sunt maghiarii. „UDMR-ul a fost la guvernare tot timpul şi nu avea niciun interes să dispună o asemenea măsură, care nu convine ungurilor”, a lămurit Moghior.

Numele „Budapesta” era inscripţionat pe ultimul dintre cele 12 basoreliefuri cu toponime care amintesc de victoriile Armatei Române. Acesta a fost şters de pe faţada Arcului de Triumf, însă nu se cunoaşte o dată certă la care placa a fost acoperită cu ciment. Nici până în prezent, autorităţile nu s-au ocupat de reabilitarea basoreliefului atât de important pentru istoria românilor.

Basorelieful, distrus şi de comunişti

Basorelieful „Budapesta” marca ocuparea capitalei ungare, în 1919, de către trupele române. Armata lupta pe atunci împotriva expansiunii bolşevismului ungar. Construit în 1918 din materiale care nu rezistau nici măcar în faţa ploilor, Arcul de Triumf a fost ridicat din lemn acoperit cu ipsos după patru ani.

Actualul monument a fost inaugurat în 1936, când autorităţile au considerat că înfrângerea armatelor comuniste din 1919 reprezintă un moment crucial în istoria noastră, demn de consemnat pe construcţia emblematică din Capitală.

Plăcuţa comemorativă a avut un destin tumultuos, cu atât mai mult cu cât acelaşi basorelief „Budapesta” a fost zidit în primii ani de comunism românesc şi reabilitat în 1953, anul morţii lui Stalin.

Povestea se repetă şi la Cluj-Napoca

Din nefericire, cazul nu este unul singular. Aceeaşi poveste s-a întâmplat la Cluj-Napoca, când maghiarii au cerut îndepărtarea unui text comemorativ de pe statuia lui Baba Novac. În martie 2012, Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în legătură cu nişte rânduri inscripţionate pe statuia lui Baba Novac.

PPMT a solicitat îndepărtarea textului istoric, motivând că are „un mesaj ofensator la adresa maghiarilor”, scrie napocanews.ro. Mesajul de pe statuie suna în felul următor: „Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de 5 februarie 1601”. Textul a fost inscripţionat pe statuia amplasată lângă Turnul Croitorilor în septembrie 1998.