Programul de punere în comun a informaţiilor creat în SUA după atentatele de la 11 septembrie 2001 a costat miliarde de dolari, dar a dus la colectarea de informaţii despre americani nevinovaţi şi a furnizat prea puţine despre activităţi teroriste în sine, a conchis un raport al Senatului american, care prezintă acest demers drept un efort supradimensionat şi scăpat de sub control, relatează miercuri Associated Press.

Ce a început ca o încercare de a aşeza la aceeaşi masă responsabili locali, de stat şi federali, pentru a analiza aceleaşi informaţii, a generat în cele din urmă cheltuieli masive pe diferite dotări ca programe informatice, televizoare sau maşini, constată raportul realizat de o subcomisie cu componenţă bipartizană a Senatului.

Punerea în comun a informaţiilor s-a dovedit a fi complicată: a trebuit să fie instalate linii telefonice speciale şi reţele de calculatoare, persoanele care aveau acces la aceste informaţii trebuiau verificate, unele informaţii nu puteau fi citite decât în locuri sigure, ceea ce s-a tradus prin proiecte de construcţie. Mai mult, agenţiile federale de informaţii au primit ordine de la forul legislativ să angajeze mai mulţi analişti. Or, toate acestea au însemnat bani.

Documentul critică sever această veritabilă „perlă a coroanei” a eforturilor antiteroriste ale Ministerului Securităţii Interne şi scoate în evidenţă o realitate a Washingtonului după 11 septembrie: programele de securitate tind să se dezvolte şi nu dau înapoi nici când banii şi personalul alocat ajung să vizeze altceva decât activităţi teroriste. Mare parte din bani au fost cheltuiţi pe combaterea criminalităţii locale obişnuite.

Ministerul Securităţii Interne afirmă că raportul este depăşit, inexact şi se concentrează în prea mare măsură pe informaţiile produse de program, ignorând beneficiile aduse administraţiilor locale ca urmare a interacţiunii lor cu responsabili de securitate federali.

Ca urmare a sistemului complex de granturi creat de Congres, responsabilii ministerului nu au putut preciza cât anume s-a cheltuit în acest efort de zece ani de creare a unor aşa-zise 'centre de fuziune' în fiecare stat american. Guvernul federal estimează că această sumă se situează între 300 de milioane de dolari şi 1,4 miliarde, fără a mai pune la socoteală investiţiile făcute de administraţiile de state şi cele locale. Subvenţia federală este în general între 20 şi 30%.

Autorii raportului au trecut în revistă peste 600 de informări rezultate din activitatea acestor centre şi au conchis că majoritatea nu au nimic de-a face cu terorismul şi unele chiar încalcă libertăţi civile. Astfel, un astfel de „fusion center” a scris un raport despre lista de recomandări de lectură a unui grup al comunităţii musulmane locale, iar altele se refereau la ce spun cetăţeni americani în moschei ori la consilierea parentală pentru comunităţile musulmane. În respectivele rapoarte nu s-a găsit nimic legat de activităţi teroriste, dar guvernul le-a păstrat în computerele sale, cu toate că nu are voie să stocheze informaţii despre activităţi legate de Primul Amendament al Constituţiei SUA - referitor la exercitarea libertăţii de exprimare, religioase şi de întrunire - dacă acestea nu au de-a face cu fapte sancţionate de lege.

Cu toate acestea, cel mai probabil Congresul nu va renunţa la acest program, deoarece, fie că îi opreşte sau nu pe terorişti, în plan politic se traduce prin sume importante pentru guvernele de stat şi locale, notează Associated Press.