Autorităţile de la Chişinău intenţionează să aducă trupe ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) la o bază din localitatea Bulboaca, afirmă aşa-zisul ministru al securităţii din regiunea separatistă transnistreană, Vladislav Finaghin.

Potrivit acestuia, în ultima jumătate de an Chişinăul „îşi întăreşte în mod activ componenta militară, cu ajutorul SUA şi al României”, intenţionând să o consolideze cu ajutorul Constituţiei. La rândul său, puterea de la Chişinău este de părere că Moscova împinge ea însăşi Republica Moldova în NATO, folosind în relaţiile cu ea metode de presiune şi şantaj. Asemenea concluzii au fost trase după ce negociatorul din partea Rusiei pentru reglementarea transnistreană, Serghei Gubarev, a vorbit despre o posibilă recunoaştere a Transnistriei de către Moscova.

„Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, alianţa aflată la guvernare la Chişinău încearcă să iniţieze amendamente la Constituţie, care să permită găzduirea de baze militare străine pe teritoriul republicii”, a declarat Finaghin. Este clar că nu este vorba de o bază militară rusească: autorităţile Republicii Moldova insistă demult asupra retragerii din Transnistria a Grupului Operativ al Forţelor Ruseşti, cu tot cu contingent de pacificare. O nouă declaraţie în acest sens a fost făcută recent de ministrul de externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, precizează cotidianul „Nezavisimaia Gazeta”.

Finaghin şi-a exprimat convingerea că autorii amendamentelor au în vedere o bază NATO. Potrivit „oficialului” transnistrean, „în ultima jumătate de an Chişinăul, cu ajutorul SUA şi al României, îşi întăreşte în mod activ componenta militară: specialişti din aceste ţări instruiesc unităţi speciale din cadrul Ministerului de Interne şi al Serviciului de Informaţii şi de Securitate al Republicii Moldova”. Finaghin a declarat pentru „Nezavisimaia Gazeta” că tocmai această tendinţă a determinat recenta declaraţie a negociatorului rus pentru problema transnistreană, Serghei Gubarev.

„În cazul în care Republica Moldova îşi va pierde suveranitatea sau neutralitatea, Federaţia Rusă va reveni asupra problemei privind dreptul Transnistriei la independenţă”, a declarat Gubarev la sfârşitul săptămânii trecute, după cum aminteşte cotidianul rus. În opinia lui Gubarev, planul definitiv de reglementare transnistreană ar trebui să fie elaborat de părţile aflate în conflict, în baza unui compromis.

„Scopul negocierilor este de a construi viitoarea coexistenţă dintre Tiraspol şi Chişinău. În ce formă, după ce model - ar urma să decidă cele două părţi. Cheia de la problema transnistreană se află nu la Moscova, nu la Kiev, nu la Viena, nu la Bruxelles, nu la Washington, ci la Chişinău şi Tiraspol”, a subliniat Gubarev. Potrivit emisarului rus, actuala situaţie din procesul de negocieri corespunde poziţiilor de la mijlocul anilor 1990. „Cu toate acestea, consider că este necesar să fie găsită o ieşire din această situaţie, o ieşire care să mulţumească ambele părţi. Dacă o asemenea ieşire nu va fi găsită, vom trece la analizarea planului B”, a declarat diplomatul rus.

La Chişinău, declaraţia lui Gubarev a fost interpretată drept „şantaj şi încercare de a face presiuni asupra Chişinăului”. „Este vorba despre îngrijorarea Moscovei în privinţa NATO, însă tocmai asemenea declaraţii venite din partea unor oficialităţi din Rusia determină Chişinăul să analizeze şi mai atent relaţiile sale cu NATO, să caute o umbrelă de securitate sigură”, a explicat pentru ziarul rus analistul Anatol Ţăranu.

În opinia lui Ţăranu, are loc o „rogozinare a relaţiilor ruso-moldoveneşti”. „La vremea sa, numirea lui Dmitri Rogozin drept reprezentant special al preşedintelui Rusiei pentru Transnistria a fost văzută la Chişinău drept un refuz al Moscovei de a conlucra spre o reglementare deplină a conflictului transnistrean. Declaraţia lui Gubarev nu face decât să confirme acest lucru. După toate probabilităţile, Kremlinul intenţionează să îngheţe procesul de reglementare până la vremuri mai bune”, a estimat politologul, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia. De altfel, potrivit lui Ţăranu, „Moscova continuă să facă uz de presiuni nu doar în relaţiile cu Chişinăul, ci şi cu Tiraspolul”.

După părerea directorului Institutului European de Studii Politice de la Chişinău, Viorel Cibotaru, declaraţia lui Gubarev are legătură cu planurile Kremlinului privind înfiinţarea Uniunii Eurasiatice. „Moscova încearcă să influenţeze asemenea jucători precum Republica Moldova şi Ucraina, impunând practic alternativa eurasiatică vectorului european. În realitate, o astfel de perspectivă precum pierderea de către Republica Moldova a suveranităţii sau neutralităţii sale nu există. Este evident şantajul şi populismul şovin al Moscovei. În afară de aceasta, este evidentă presiunea exercitată (de Moscova) asupra Transnistriei şi liderului acesteia Evgheni Şevciuk, care până acum a reuşit să găsească un limbaj comun cu liderii de la Chişinău. Declaraţiile privind posibila recunoaştere de către Rusia a independenţei Transnistriei reduc aceste contacte la zero”, a conchis expertul.