News Item: Legea securitatii nationale
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by ex-ad
Sunday 30 July 2006 - 23:19:02
Dezbaterea publica a pachetului de legi privind securitatea nationala – si nu siguranta nationala, cum deseori multi gresesc – dovedeste, din nou, incapacitatea clasei politice de a se detasa de orientarile doctrinare, de confruntarea ideologica sterila si contraproductiva.
Locul argumentarii stiintifice este ocupat abuziv de interpretarile distorsionante ale asa-zisei „societati civile”, reprezentata nu de putine ori de personaje focalizate pe confruntari personale, cu frustrari evidente si neinteresate in a intelege sistemul national de securitate ca un sistem integrat in care activitatea de informatii pentru securitate nu este nici antinationala si nici orientata impotriva societatii civile.
In numele drepturilor si libertatilor omului activitatea de informatii pentru securitate devine paradoxala, in sensul ca ea trebuie sa sprijine statul in gestionarea securitatii natiunii, insa limitele impuse de societatea civila tind sa o transforme intr-o activitate pur decorativa.
Urmarind aceste confruntari – de regula de opinii personale si de interpretari deformatoare ale domeniului pe care majoritatea nu-l inteleg, caci nu sunt preocupati de aprofundarea lui – am constat, pe de o parte, existenta unei false premise de „vinovatie” a acestor institutii si, pe de alta parte, lipsa de interes in a invita oameni din acest domeniu pentru a ne explica punctul lor de vedere.
Exista, in opinia mea, prea putina preocupare pentru a realiza un echilibru benefic pentru societate, intre cerintele impuse acestei activitati – de catre un mediu de securitate tot mai atipic – si protejarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor.
In 26 iulie 2006, la hotelul Intercontinental, a avut loc lansarea pe piata, spre dezbatere publica, a unui document intitulat Legea securitatii nationale, initiat de catre secretariatul general al Guvernului (?) si Departamentul pentru probleme de securitate nationala din cadrul aparatului de lucru al premierului.
Lansarea acestui document a surprins intreaga asistenta care venise “inarmata” pentru dezbaterea pachetului de legi privind activitatea autoritatilor informative, lansat de catre CSAT in sedinta din 30 aprilie 2006.
Majoritatea covirsitoare a interventiilor sustinute de catre “societatea civila” au vizat limitarea unor drepturi ale ofiterilor de informatii, mergandu-se pana la aberanta pretentie de a fi supuse controlului parlamentar pana si actiunile in derulare.
In cadrul interventiei mele, in calitate de reprezentant al Asociatiei Proiect SEMPER FIDELIS, am avansat urmatoarele observatii:
1. Este evidenta lipsa unei abordari integratoare si a precizarilor conceptuale, necesare definirii unui limbaj comun si larg acceptat, asupra domeniului de reglementare. Spre exemplu, securitatea nationala este definita diferit in cadrul unor documente de maxima importanta precum Strategia Nationala de Securitate si Doctrina informatiilor pentru securitate. Documentul proaspat avansat de guvern propune si el o alta definire a acestui concept! Este evident faptul ca daca asupra domeniului securitatii nationale exista mai multe interpretari vom esua in procesul de reglementare juridica. In opinia mea, definirea data de documentul de maxima generalitate, care este Strategia Nationala de Securitate, trebuie luat in considerare.
2. Securitatea natiunii este, concomitent, un parametru de stare sociala si un proces social, avand diferiti constituenti cu caracteristici si dinamica interioara proprie. In diferite etape istorice, resursele de aparare militara au prevalat, in timp ce astazi prevenirea spionajului economic sau actiunile teroriste sunt in prim planul securitatii.
3. Trebuie sa ne focalizam pe sistemul national de securitate care, in opinia mea, este format din institutiile abilitate conform cadrului legal actual, cetatenii statului (care sunt in egala masura beneficiari, dar si furnizori de securitate, deziderat care trebuie vizat prin cultura de securitate), relatiile public-privat (se neglijeaza primejdios fenomenul de privatizare a securitatii) si resursele de securitate.
4. Limbajul folosit in elaborarea pachetului de legi este puternic influentat de cel al „lucratorilor” din domeniu, fara a excela prin claritate sau conciziune. Proiectul de lege prind SRI-ul poate fi caracterizat prin exces de reglementare.
5. Trebuie sa renunte la ideea ca autoritatile informative se ocupa de informatii, contrainformatii si securitate. Sintagma securitate trebuie inlocuita cu protectie sau servicii de securitate pentru a se evita confuzia dintre conceptul de maxima generalitate, securitatea natiunii si una din componentele activitatii autoritatilor informative.
6. Este insuficient abordata problematica securitatii economice, stiut fiind faptul ca agresiunile economice sau financiar-bancare fac parte din panoplia noilor agresiuni nemilitare la adresa natiunilor. Recent numita sefa a serviciilor secrete din Ungaria a afirmat ca pentru ea prioritatile sunt spionajul economic, stabilitatea forintului si abia apoi terorismul, etc.
7. Din punct de vedere conceptual, am avansat ideea de a se vorbi despre securitatea publica, si nu interna, si securitatea externa. Prin cadrul legal trebuie reglementata componenta, cine, unde si cum va actiona in sfera securitatii natiunii.
8. Controlul „autoritatilor informative” trebuie realizat prin comisiile de specialitate ale Parlamentului, Curtea de Conturi si Avocatul Poporului (despre care nu se prea vorbeste). Am avansat realizarea unei comisii parlamentare comune pentru activitatea autoritatilor informative, condusa de doi copresedinti, unul reprezentand putere si celalalt opozitia. In cadrul acestei comisii se pot constitui sub-comisii pentru SRI, SIE, SPP si STS.
9. Trebuie urgentata legea privind activitatea CSAT, ca institutie administrativa autonoma, cu buget si personal propriu. Presedintele (Directorul) CSAT sa fie ales de catre Parlament. In acest mod se va putea exercita atat controlul parlamentar asupra CSAT cat si asupra CNI (comunitatea nationala de informatii, aflata in structura sa).
10. Daca analizam cerintele de performanta ale ofiterilor de informatii pentru securitate, trebuie sa punem accent si pe modul in care activitatea lor este valorificata de catre decidentii politici, adica legea sa pedepseasca utilizarea analizelor sau a informatiilor in interes propriu, de grup sau impotriva natiunii.
Lipsa „Notei de fundamentare” (fara de care, oricum, niciun proiect de act normativ nu poate fi inaintat parlamentului) ma determina sa intreb autorii acestei legi care va fi relatia dintre noul proiect si Strategia Nationala de Securitate, Legea Apararii, Strategia MAI si proiectul de Legea privind activitatea autoritatilor informative? Daca abordarea nu este de tip integrator atunci ne vom afla in situatia generata de Comunitatea Nationala de Informatii care a permis gestionarea nesatisfacatoare a afacerii Hayssam!
dr. Francisc Toba
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.189 )
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by ex-ad
Sunday 30 July 2006 - 23:19:02
Dezbaterea publica a pachetului de legi privind securitatea nationala – si nu siguranta nationala, cum deseori multi gresesc – dovedeste, din nou, incapacitatea clasei politice de a se detasa de orientarile doctrinare, de confruntarea ideologica sterila si contraproductiva.
Locul argumentarii stiintifice este ocupat abuziv de interpretarile distorsionante ale asa-zisei „societati civile”, reprezentata nu de putine ori de personaje focalizate pe confruntari personale, cu frustrari evidente si neinteresate in a intelege sistemul national de securitate ca un sistem integrat in care activitatea de informatii pentru securitate nu este nici antinationala si nici orientata impotriva societatii civile.
In numele drepturilor si libertatilor omului activitatea de informatii pentru securitate devine paradoxala, in sensul ca ea trebuie sa sprijine statul in gestionarea securitatii natiunii, insa limitele impuse de societatea civila tind sa o transforme intr-o activitate pur decorativa.
Urmarind aceste confruntari – de regula de opinii personale si de interpretari deformatoare ale domeniului pe care majoritatea nu-l inteleg, caci nu sunt preocupati de aprofundarea lui – am constat, pe de o parte, existenta unei false premise de „vinovatie” a acestor institutii si, pe de alta parte, lipsa de interes in a invita oameni din acest domeniu pentru a ne explica punctul lor de vedere.
Exista, in opinia mea, prea putina preocupare pentru a realiza un echilibru benefic pentru societate, intre cerintele impuse acestei activitati – de catre un mediu de securitate tot mai atipic – si protejarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor.
In 26 iulie 2006, la hotelul Intercontinental, a avut loc lansarea pe piata, spre dezbatere publica, a unui document intitulat Legea securitatii nationale, initiat de catre secretariatul general al Guvernului (?) si Departamentul pentru probleme de securitate nationala din cadrul aparatului de lucru al premierului.
Lansarea acestui document a surprins intreaga asistenta care venise “inarmata” pentru dezbaterea pachetului de legi privind activitatea autoritatilor informative, lansat de catre CSAT in sedinta din 30 aprilie 2006.
Majoritatea covirsitoare a interventiilor sustinute de catre “societatea civila” au vizat limitarea unor drepturi ale ofiterilor de informatii, mergandu-se pana la aberanta pretentie de a fi supuse controlului parlamentar pana si actiunile in derulare.
In cadrul interventiei mele, in calitate de reprezentant al Asociatiei Proiect SEMPER FIDELIS, am avansat urmatoarele observatii:
1. Este evidenta lipsa unei abordari integratoare si a precizarilor conceptuale, necesare definirii unui limbaj comun si larg acceptat, asupra domeniului de reglementare. Spre exemplu, securitatea nationala este definita diferit in cadrul unor documente de maxima importanta precum Strategia Nationala de Securitate si Doctrina informatiilor pentru securitate. Documentul proaspat avansat de guvern propune si el o alta definire a acestui concept! Este evident faptul ca daca asupra domeniului securitatii nationale exista mai multe interpretari vom esua in procesul de reglementare juridica. In opinia mea, definirea data de documentul de maxima generalitate, care este Strategia Nationala de Securitate, trebuie luat in considerare.
2. Securitatea natiunii este, concomitent, un parametru de stare sociala si un proces social, avand diferiti constituenti cu caracteristici si dinamica interioara proprie. In diferite etape istorice, resursele de aparare militara au prevalat, in timp ce astazi prevenirea spionajului economic sau actiunile teroriste sunt in prim planul securitatii.
3. Trebuie sa ne focalizam pe sistemul national de securitate care, in opinia mea, este format din institutiile abilitate conform cadrului legal actual, cetatenii statului (care sunt in egala masura beneficiari, dar si furnizori de securitate, deziderat care trebuie vizat prin cultura de securitate), relatiile public-privat (se neglijeaza primejdios fenomenul de privatizare a securitatii) si resursele de securitate.
4. Limbajul folosit in elaborarea pachetului de legi este puternic influentat de cel al „lucratorilor” din domeniu, fara a excela prin claritate sau conciziune. Proiectul de lege prind SRI-ul poate fi caracterizat prin exces de reglementare.
5. Trebuie sa renunte la ideea ca autoritatile informative se ocupa de informatii, contrainformatii si securitate. Sintagma securitate trebuie inlocuita cu protectie sau servicii de securitate pentru a se evita confuzia dintre conceptul de maxima generalitate, securitatea natiunii si una din componentele activitatii autoritatilor informative.
6. Este insuficient abordata problematica securitatii economice, stiut fiind faptul ca agresiunile economice sau financiar-bancare fac parte din panoplia noilor agresiuni nemilitare la adresa natiunilor. Recent numita sefa a serviciilor secrete din Ungaria a afirmat ca pentru ea prioritatile sunt spionajul economic, stabilitatea forintului si abia apoi terorismul, etc.
7. Din punct de vedere conceptual, am avansat ideea de a se vorbi despre securitatea publica, si nu interna, si securitatea externa. Prin cadrul legal trebuie reglementata componenta, cine, unde si cum va actiona in sfera securitatii natiunii.
8. Controlul „autoritatilor informative” trebuie realizat prin comisiile de specialitate ale Parlamentului, Curtea de Conturi si Avocatul Poporului (despre care nu se prea vorbeste). Am avansat realizarea unei comisii parlamentare comune pentru activitatea autoritatilor informative, condusa de doi copresedinti, unul reprezentand putere si celalalt opozitia. In cadrul acestei comisii se pot constitui sub-comisii pentru SRI, SIE, SPP si STS.
9. Trebuie urgentata legea privind activitatea CSAT, ca institutie administrativa autonoma, cu buget si personal propriu. Presedintele (Directorul) CSAT sa fie ales de catre Parlament. In acest mod se va putea exercita atat controlul parlamentar asupra CSAT cat si asupra CNI (comunitatea nationala de informatii, aflata in structura sa).
10. Daca analizam cerintele de performanta ale ofiterilor de informatii pentru securitate, trebuie sa punem accent si pe modul in care activitatea lor este valorificata de catre decidentii politici, adica legea sa pedepseasca utilizarea analizelor sau a informatiilor in interes propriu, de grup sau impotriva natiunii.
Lipsa „Notei de fundamentare” (fara de care, oricum, niciun proiect de act normativ nu poate fi inaintat parlamentului) ma determina sa intreb autorii acestei legi care va fi relatia dintre noul proiect si Strategia Nationala de Securitate, Legea Apararii, Strategia MAI si proiectul de Legea privind activitatea autoritatilor informative? Daca abordarea nu este de tip integrator atunci ne vom afla in situatia generata de Comunitatea Nationala de Informatii care a permis gestionarea nesatisfacatoare a afacerii Hayssam!
dr. Francisc Toba
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.189 )