Expoziţia „Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere”, dedicată anexării Basarabiei la Imperiul ţarist, în mai 1812, se deschide oficial, miercuri, 7 noiembrie, la Consiliul Local Căuşeni din Republica Moldova, informează karadeniz-press.ro.

Deschiderea oficială a expoziţiei va avea loc la ora 16.00, în incinta Consiliului Raional Căuşeni din oraşul Căuşeni, în prezenţa lui Petre Guran, directorului Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, a lui Ion Ciontoloi, preşedintele Raionului Căuşeni, şi a altor oficialităţi locale.

Expoziţia „Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere”, a fost deschisă pe 28 mai a.c., la Biblioteca Naţională a Moldovei din Chişinău, apoi în clădirea Casei de Cultură din orasul Cimislia, iar acum ajunge la Căuşeni. Expoziţia este însoţită de un catalog care, în cele 156 de pagini ale sale, reuneşte, pentru prima dată, documente şi imagini privitoare la Basarabia în contextul evoluţiei frontierelor sale. Prezentarea se concentrează pe textele tratatelor şi protocoalelor încheiate în urma congreselor şi conferinţelor de pace, a oamenilor şi locurilor din acest important spaţiu geopolitic. Sursele documentare care au fost utilizate provin din fondurile Muzeului Naţional de Istorie a României, Arhivei Ministerului Afacerilor Externe al României, Arhivelor Naţionale ale României, Arhivelor de Stat ale Turciei din Istanbul, Bibliotecii Naţionale a României şi colecţiilor private.

Evenimentul organizat de Institutul Cultural Român (ICR) „Mihai Eminescu” de la Chişinău şi Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu Ambasada României în Republica Moldova şi Consiliul Raional Căuşeni, marchează două sute de ani de la anexarea jumătăţii estice a vechiului Principat al Moldovei de către Imperiul Rus. Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucureşti, la Hanul lui Manuc, tratatul care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexată de Imperiul ţarist. La 200 de ani de la acel moment, expoziţia aduce în prim plan, prin intermediul hărţilor, documentelor, imaginilor, publicaţiilor şi obiectelor, principalele trasee diplomatice, evoluţia frontierelor şi societăţii acestei provincii. Principalele subiecte abordate sunt: cartografia istorică a Basarabiei înainte şi după 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, realipirea sudului Basarabiei în urma Războiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat războiului ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România (1918), tratatul de recunoaştere de către principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României (1920), Basarabia în perioada interbelică; ocupaţia sovietică din 1940, în urma Pactului Molotov – Ribbentrop şi campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferinţa de pace de la Paris 1946-1947 şi Tratatul de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate.