Spionul rus, Aleksandr Litvinenko, a lucrat pentru serviciul spaniol de informaţii (Centro Nacional de Inteligencia) la investigarea unor posibile legături dintre mafia rusă şi preşedintele Vladimir Putin.

Potrivit presei britanice, dezvăluirea a fost făcută de Ben Emmerson, avocatul soţiei lui Litvinenko, la audierea preliminară din cadrul anchetei privind moartea în 2006 a fostului agent al KGB, care se presupune că a fost otrăvit cu poloniu turnat într-o ceaşcă de ceai servită la hotelul Mayfair din Londra, la o reuniune cu foşti colegi ai serviciilor secrete, notează „El Pais”.

Surse ale CNI au refuzat să confirme ori să dezmintă ştirea, subliniind că legea îi împiedică să spună dacă o persoană, chiar dacă a murit, a fost sau nu membru al serviciilor sau colaborator. Cu şase luni înainte să moară, Litvinenko i-a contactat pe poliţiştii spanioli pentru a le explica rolul pe care îl jucau anumiţi oameni de afaceri implicaţi în mafia rusă. Fostul agent rus a dat unele piste privind importanţa pe care o aveau unii capi mafioţi şi ce tip de relaţii puteau să întreţină cu instanţe înalte ale statului rus. Potrivit ziarelor „Daily Mail” şi „Evening Standard”, Litvinenko era plătit de serviciile secrete britanice şi de spionajul spaniol, iar banii erau depuşi într-un cont comun pe care acesta îl avea împreună cu soţia sa.

Anchetatorii asigură că documente secrete ale Scotland Yard-ului şi altor servicii de informaţii conţin probe ale presupusei culpabilităţi a statului rus în moartea lui Litvinenko. Principalii suspecţi ai otrăvirii cu poloniu sunt cetăţenii ruşi Andrei Lugovoi, fost agent de pază al KGB, şi Dmitri Kovtun, fost membru al spionajului militar, care au fost identificaţi de Scotland Yard ca autorii probabili ai crimei. Avocatul Emerson a asigurat că Litvinenko şi Lugovoi lucrau împreună şi că plănuiau să vină în Spania pentru a preda dovezile despre relaţiile dintre mafiile care operau în Spania şi Kremlin. Procurorul spaniol împotriva corupţiei şi crimei organizate, Jose Grinda, a dezvăluit legătura dintre mafia rusă şi serviciile secrete din subordinea Kremlinului, la o reuniune cu uşile închise a experţilor hispano-americani din 2008 la Madrid.

La această reuniune el a făcut comentarii „perspicace şi valoroase” despre aceste mafii, subliniind că Spania „este braţul operativ al guvernului SUA împotriva mafiei ruse”. „Grinda consideră Belarus, Cecenia şi Rusia” drept „virtuale state mafiote”, se arată într-o cablogramă a Departamentului de Stat american. În textele dezvăluite de Wikileaks, Grinda citează „o teză” a lui Aleksandr Litvinenko, potrivit căreia Serviciul Federal de Securitate rus (FSB), Serviciul de Informaţii Externe (SVR) şi Serviciul de Informaţii Militare (GRU) - controlează grupurile criminale. În opinia lui Grinda această teză este „exactă”. Procurorul spaniol este de părere că FSB este în proces de „absorbţie” a mafiei ruse, dar şi că poate elimina aceste bande mafiote prin două metode: asasinând capii grupurilor delincvente care nu fac ceea ce vor serviciile secrete, sau plasându-i după gratii pentru a-i elimina drept competitori, deşi ar putea să-i închidă şi pentru propria siguranţă.

La întâlnirea avută cu agenţii spanioli, cu şase luni înainte de a muri, Litvinenko a furnizat informaţii despre Tariel Oniani, Zahar Kalaşov, alias Sacro sau Invizibilul, un reputat cap mafiot de origine kurdă căutat de autorităţile spaniole; şi Vitali Izghilov. Cei trei locuiau în Spania sau, ca în cazul lui Kalaşov, aveau şederi luni în această ţară. Cei trei au fost ţinta operaţiunii Avispa desfăşurată în 2005. Oniani şi Kalashov au participat în anii 90 la mai multe acţiuni de răpire şi asasinare în etapa privatizărilor. „Au murit multe persoane care refuzau să-şi vândă acţiunile”, a spus Litvinenko. Atât Oniani cât şi Kalaşov au participat la acţiuni coordonate cu unele departamente de securitate ruse.