Autorităţile moldovene au deschis anchete împotriva a trei miniştri suspectaţi că au fost implicaţi în scandaluri de corupţie, a anunţat miercuri Comitetul naţional anticorupţie pentru AFP.

O anchetă a fost deschisă împotriva ministrului de Finanţe, Veaceslav Negruţă, deoarece ministerul său este suspectat că a plătit compensaţii nejustificate în valoare de 400.000 de euro unui om de afaceri, a declarat Angela Starinschi, o purtătoare de cuvânt a Comitetului.

Ministrul Culturii Boris Focşa este şi el vizat de o anchetă privind o privatizare ilegală a unei clădiri istorice din capitala Chişinău.

De asemenea, ministrul Sănătăţii Andrei Usatii este suspectat că a pus o ipotecă pe un spital pentru a permite unei societăţi să obţină un credit.

Aceste anchete intervin pe fondul unei crize politice în această fostă republică sovietică situată între România şi Ucraina.

Tensiuni puternice afectează, în prezent, coaliţia proeuropeană aflată la guvernare.

Aceste tensiuni au început după ce un om de afaceri a fost ucis accidental în cursul unei partide de vânătoare la care participau oficiali de rang înalt.

Partidul Democrat, unul dintre cele trei care formează coaliţia aflată la putere, considerat ca apropiat de parchet şi de Comitetul naţional anticorupţie, ar fi încercat să protejeze aceşti oficiali, însă mai mulţi dintre ei, inclusiv procurorul general, au fost nevoiţi să demisioneze sub presiunea populară.

Potrivit unor analişti, Partidul Democrat ar fi început ulterior să lanseze atacuri împotriva Partidului Liberal-Democrat, aflat de asemenea în coaliţie, al premierului Vlad Filat, apreciind că această formaţiune a încercat să obţină demisia procurorului general.

Parlamentul Republicii Moldova l-a ales în martie 2012 pe judecătorul Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al ţării, după aproape trei ani de criză politică.

În pofida a trei scrutine legislative (aprilie 2009, iulie 2009, noiembrie 2010), preşedinţia Republicii Moldova nu a putut fi asigurată în această perioadă, deoarece nici comuniştii, nici pro-occidentali nu au dispus de o majoritate de 61 de mandate necesare pentru desemnarea şefului statului.

Trei preşedinţi succesivi ai Parlamentului au asigurat interimatul acestei funcţii în perioada respectivă.