Preşedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, a recunoscut pentru prima dată efectul distrugător al sancţiunilor internaţionale asupra economiei iraniene, atenţionând în legătură cu caracterul inevitabil al reducerii cheltuielilor sociale. De altfel, este puţin probabil ca această confesiune a liderului iranian în ajunul noii runde de negocieri cu cei şase mediatori internaţionali în problema nucleară să ducă la moderarea poziţiilor Teheranului. În pofida aşteptărilor celor care sprijină sancţiunile la adresa Iranului, Ahmadinejad va folosi greutăţile interne crescânde pentru mobilizarea elitelor iraniene dezbinate şi accelerarea programului nuclear al ţării, menit să devină o replică dată „duşmanului extern” - notează luni cotidianul rus „Kommersant”.

Această rară recunoaştere a stării proaste în care se află economia Iranului s-a făcut auzită în timpul interviului acordat sâmbătă de Mahmoud Ahmadinejad televiziunii iraniene. „Anul trecut a fost unul foarte dificil pentru economia noastră. Anul acesta vom încerca să compensăm scăderea veniturilor provenite din vânzarea de petrol prin reducerea cheltuielilor bugetare şi majorarea impozitelor”, a anunţat liderul iranian, conturând priorităţile politicii bugetare pentru noul an, care în Iran începe la 21 martie.

Planul pentru 2013, care presupune iniţierea de măsuri de austeritate, va fi înaintat miercuri spre dezbatere în parlament. Recunoscând că dificultăţile au devenit rezultatul înăspririi sancţiunilor (de la 1 iulie, UE a interzis total importul de petrol iranian), Ahmadinejad a acuzat Occidentul de tactici necinstite.

Declaraţia inopinată a lui Mahmoud Ahmadinejad a fost precedată de întrevederea acestuia cu fraţii Larijani - preşedintele parlamentului Ali Larijani şi ayatollahul Sadek Larijani, şeful Adunării de experţi ce întruneşte funcţiile Ministerului Justiţiei şi ale Curţii Supreme. În ultimele săptămâni, conflictul acut dintre preşedinte şi puternicul clan Larijani a escaladat într-o confruntare fără precedent între aripile puterii. De aceea, întrevederea de sâmbătă dintre cei trei politicieni a fost interpretată ca un pas spre reconciliere.

Amănunte ale discuţiei de jumătate de oră, în timpul căreia s-a vorbit despre „Siria, programul nuclear, buget şi preţurile mari”, nu au fost date publicităţii, însă liderul suprem Ali Khamenei, care a mediat întrevederea, a atenţionat că, în faţa ameninţărilor externe, politicienii ţării nu au voie să se certe. „Sper că acum, când acţiunile duşmanului devin tot mai intense, înalţii oficiali ai ţării vor strânge rândurile”, a declarat Khamenei.

Potrivit „Kommersant”, evenimentele din Iran capătă şi mai mult dramatism în contextul noii runde de negocieri dintre Teheran şi grupul „5 plus 1” (cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU plus Germania), programată pentru marţi la Almatî. Runda precedentă a avut loc în iunie la Moscova, după care părţile nu au putut mult timp să se pună de acord nu doar pe marginea agendei de lucru, ci şi a locului de desfăşurare a noii reuniuni.

În ajunul noilor negocieri, părţile au făcut schimb de declaraţii devenite deja ritual. Reprezentantul Casei Albe, Jay Carney, a îndemnat Teheranul la o cooperare reală cu comunitatea internaţională, ameninţând cu deplina izolare în cazul neîndeplinirii cererilor celor şase puteri. „Negocierile cu sextetul constituie o şansă şi sper că Iranul va reuşi să profite de ea”, a declarat şi ministrul de externe al Germaniei, Guido Westerselle.

La rândul său, adjunctul ministrului de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, şi-a exprimat speranţa că partea iraniană va veni la Almatî nu doar pentru a-şi reitera poziţia, una bine cunoscută, ci şi pentru a-şi exprima deschiderea spre o soluţionare reală a acestei probleme. Totodată, diplomatul rus a atenţionat că aşteptări prea mari nu trebuie să existe. Potrivit lui Riabkov, un obiectiv real ar putea deveni paşii spre restabilirea încrederii faţă de programul nuclear iranian, al cărui caracter paşnic încă trebuie să fie dovedit.

Totuşi, partea iraniană înţelege confirmarea caracterului civil al programului său nuclear într-un mod diferit decât aşteaptă de la el cei şase mediatori. „Vom accepta doar acele propuneri care nu vor depăşi cadrul obligaţiilor pe care ni le-am asumat prin semnarea Acordului privind neproliferarea armelor nucleare”, a atenţionat şeful delegaţiei iraniene la negocierile de la Almatî, secretarul Consiliului Suprem al Securităţii Naţionale, Said Jalili. Astfel, reprezentantul Iranului a reiterat varianta mai veche a Teheranului, care refuză să-şi sisteze activitatea de îmbogăţire a uraniului, după cum cere o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU.

Această explicaţie a fost însoţită de mai mulţi paşi ce confirmă decizia Iranului de a-şi accelara programul nuclear, în pofida presiunilor internaţionale crescânde. Astfel, la sfârşitul săptămânii trecute, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat că specialiştii iranieni în domeniul nuclear au început să amplaseze la obiectivul nuclear de la Natanz 180 de centrifuge de nouă generaţie IR-2m. În cazul în care aceste centrifuge vor fi date în exploatare, acest lucru îi va permite Iranului să accelereze acumularea de materiale nucleare. În plus, AIEA a făcut publică accelerarea lucrărilor de construcţie a reactorului în Arak. Nu în ultimul rând, Organizaţia pentru energie nucleară a Iranului a dat publicităţii programul său ambiţios privind construirea unei cascade de noi centrale nucleare, pentru care au fost deja alese 16 platforme.

Astfel, în ajunul negocierilor de la Almatî, programul nuclear al Iranului a căpătat definitiv forma „principalei strategii de dezvoltare a ţării”, una fără alternativă şi care cere îndeplinire cu orice preţ. Programul devine mijloc de realizare a scenariului mobilizator, obligând elita dezbinată să strângă rândurile în faţa „duşmanului extern”, conchide „Kommersant”.