Avioane de vânătoare greceşti şi turce realizau sute de astfel de înfruntări simulate deasupra Mării Egee, în fiecare an, care acum aproape că au dispărut. Forţa aeriană greacă nu mai are combustibil. Cel puţin asta se desprinde din reducerea drastică a luptelor aeriene împotriva aviaţiei turce, al căror număr a scăzut vertiginos în ultimii doi ani, coincizând cu criza care afectează Grecia, notează vineri ziarul „ABC”. Luptele aeriene (numite „dogfights” în jargonul piloţilor) sunt o tradiţie pentru aceşti duşmani istorici, de când Grecia a devenit independentă de Imperiul Otoman.

Şi, având în vedere că Turcia revendică suveranitatea asupra unor insule din Marea Egee, care azi aparţin Grecei, era destul de frecvent ca şi unii şi alţii să pătrundă în spaţiul aerian vecin, provocând o înfruntare aeriană care de multe ori s-a încheiat tragic. În 2006, de exemplu, două avioane F-16 s-au ciocnit în aer provocând moartea pilotului grec. Până de curând se produceau între 300 şi 500 de astfel de „false lupte”. Oficialii din aviaţie ale ambelor ţări le vedeau ca pe un element fundamental în cadrul pregătirii şi antrenării piloţilor.

Foto: wikimedia.org

Dar din 2011, numărul acestor incidente s-a redus la doar o sută, iar de atunci nu au făcut decât să scadă. În ianuarie anul acesta au intervenit doar 9 confruntări, faţă de 34 anul trecut în aceeaşi perioadă, potrivit informaţiilor forţei aeriene turce. În acelaşi fel, s-a trecut de la 61 de minute de false ciocniri, în ianuarie 2012, la doar 14 minute în 2013. Se pare că această scădere nu preocupă prea mult autorităţile turce, având în vedere că încă din 2010 ministrul de externe, Ahmet Davutoglu, îşi exprimase deja intenţia de a pune punct acestui tip de simulare de lupte.

„Acesta este obiectivul nostrum”, a spus el, subliniind că scopul este de „a minimaliza riscurile asupra mării Egee şi de a extinde ariile de interes comun”. Aceste zboruri au fost criticate atât în interiorul cât şi în afara Greciei din cauza costului lor prohibitiv, estimat la 11.000 de dolari pentru 60 de minute de astfel de lupte simulate. În 2009, se estima că fiecare zbor costa în medie 5.000 de euro şi că avioanele totalizau circa 3.000 de ore de zbor pe lună.

De la începerea crizei, bugetul militar s-a redus la circa jumătate, însă chiar şi aşa Grecia a continuat să cheltuiască pentru apărare mai mult de 2,5 % din PIB în 2012, potrivit datelor NATO de luna trecută. Dintre ţările Alianţei, doar SUA şi Marea Britanie au avut un buget militar mai mare şi doar Estonia a depăşit 2 % din PIB. Prin comparaţie, Turcia a cheltuit o cifră în jurul a 1,7 % din PIB. În urmă cu un an, fostul premier grec, Kostas Simitis, a asigurat că în cazul izbucnirii unui război cu Turcia, aceasta ar dura în jur de „două sau trei ore”, ceea ce ar face o investiţie în armament total „inutilă”.

„Grecia nu ar trebui să-şi cheltuiască resursele pe armament. Mai bine ar fi să se adreseze UE pentru a rezolva orice conflict. UE ar trebui să fie garanta securităţii externe a Greciei”, a spus el la o conferinţă. Turcia şi Grecia s-au înfruntat în mai multe conflicte în secolul XX, ultimul dintre ele pe tema Ciprului. Dar în 2010, forţele armate turce au eliminat orice referire la Grecia ca o ameninţare faţă de strategia sa oficială de securitate naţională. Vremurile s-au schimbat.