Epoca lui Mihail Saakaşvili, care a durat în Georgia timp de aproape un deceniu, s-a apropiat practic de sfârşit. Parlamentul georgian a iniţiat joi amendamente la Constituţie, în urma cărora preşedintele s-a transformat într-un preşedinte pe hârtie, fără posibilităţi de a influenţa în vreun fel guvernul. Potrivit experţilor, a avut loc „desuveranizarea lui Saakaşvili”, care îşi încheie activitatea politică, însă partidul prezidenţial va putea rămâne pe scena politică, înaintând un nou lider, notează, vineri, cotidianul rus „Kommersant”.

„Aceasta este o zi mare, când se decide soarta ţării. Trebuie să revenim în sânul Europei, luându-i lui Saakaşvili chibriturile cu care el poate să incendieze ţara”, a declarat pentru „Kommersant” unul dintre liderii coaliţiei aflate la guvernare, „Visul Georgian”, Levan Berdzenişvili. Politicianul s-a referit la dreptul rămas constituţional al preşedintelui de a demite guvernul şi de a forma un cabinet de miniştri provizoriu, fără acordul parlamentului.

În schimb, potrivit reformei constituţionale propuse de premierul Ivanişvili la sfârşitul anului trecut, dacă preşedintele va demite guvernul, iar parlamentul nu va accepta candidatura noului premier, până în alegerile prezidenţiale din octombrie va rămâne fostul cabinet. „Este important ca Mihail Saakaşvili să nu aibă tentaţia de a se folosi de norma vicioasă a Constituţiei în vigoare pentru a provoca o criză în ţară”, a spus la acea dată Ivanişvili.

După aceasta au început negocierile. În schimbul sprijinului pe care l-ar acorda amendamentelor, Saakaşvili cerea amnistierea foştilor funcţionari ai administraţiei sale, împotriva cărora procuratura a formulat acuzaţii. Însă premierul a respins un asemenea compromis. „Ivanişvili nu putea să procedeze altfel, deoarece în perioada electorală le-a promis susţinătorilor că va pedepsi fostul regim”, explică expertul Nika Imnaişvili.

Raportori pentru reforma constituţională au fost liderul fracţiunii parlamentare a coaliţiei „Visul Georgian” Manana Kobahidze şi preşedintele Comisiei pentru probleme juridice Vahtang Hmaladze. Kobahidze a vorbit amănunţit despre mersul dezbaterilor naţionale pe marginea amendamentelor, a dat citire ecourilor pozitive din partea experţilor internaţionali şi a organizaţiilor non-guvernamentale georgiene. „Potrivit sondajelor, 76% dintre cetăţenii Georgiei doresc limitarea posibilităţilor preşedintelui de a demite guvernul şi de a dizolva parlamentul”, a anunţat Kobahidze. La rândul său, Hmaladze a explicat sensul schimbărilor: „Preşedintele nu va mai putea să formeze guvernul fără acordul parlamentului. Astfel, vom preîntâmpina o posibilă criză”.

Gighi Ţereteli, deputat din partea „Mişcării Naţionale Unite” (MNU), proprezidenţială, şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu faptul că amendamentele la Constituţie sunt iniţiate doar pentru câteva luni, dat fiind că după alegerile prezidenţiale programate în octombrie va intra în vigoare noua Constituţie, conform căreia Georgia se va transforma din republică prezidenţială în una parlamentară.

Unul dintre liderii „Mişcării Naţionale Unite”, Pavle Kublaşvili, a amintit că partidul prezidenţial se pronunţă nu atât împotriva amendamentelor, cât mai ales a metodelor prin care se realizează reforma constituţională. „Eram gata să sprijinim reforma, însă nu în condiţii de intimidare”, a spus Kublaşvili.

Cu toate acestea, susţinătorii preşedintelui Saakaşvili au insistat asupra desfăşurării unui „vot de rating”, în urma căruia „Visul Georgian” a primit 93 de voturi. Astfel, partidul proprezidenţial a demonstrat că „Visul Georgian” nu are suficiente voturi pentru schimbarea Constituţiei şi că fără bunăvoinţa opoziţiei ea nu va putea desfăşura reforma. Abia după aceasta parlamentul georgian votat amendamentele propriu-zise. „Pentru” s-au declarat 135 şi 147 de deputaţi, în condiţiile în care erau necesare doar 100 de voturi. „Împotrivă” nu a votat niciun deputat.

„Da, în timpul alegerilor parlamentare de la 1 octombrie Visul georgian a înregistrat o victorie, însă poporul nu le-a oferit majoritatea constituţională”, a declarat pentru „Kommersant” unul dintre liderii „Mişcării Naţionale Unite”, Hatuna Gogorişvili. Potrivit acesteia, partidul prezidenţial a insistat asupra „votului de rating” pentru ca populaţia ţării să se convingă: „opoziţia şi-a păstrat influenţa şi fără sprijinul ei deciziile importante nu pot trece”.

Însă, pentru Mihail Saakaşvili însuşi acest lucru oferă o slabă consolare. Potrivit experţilor, amendamentele adoptate înseamnă că Saakaşvili s-a transformat într-un preşedinte de faţadă, lipsit de posibilitatea de a influenţa activitatea guvernului. „A avut loc o desuveranizare a lui Saakaşvili, care îşi încheie activitatea deja din toate punctele de vedere”, declară politologul independent Malhaz Ciaciava. „În schimb, partidul prezidenţial a acţionat destul de abil, insistând asupra votului de rating şi păstrându-şi şansa de a rămâne pe scena politică, deja cu un nou lider”, a adăugat politologul.