În plină perioadă de pregătire sufletească și trupească pentru Învierea Domnului, credincioșii ortodocși serbează una dintre cele mai importante sărbători închinate Maicii Domnului, Buna Vestire. În toate bisericile se oficiază slujba Sfintei Liturghii, în amintirea momentului când Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Mesia, când S-a și zămislit dumnezeiescul Prunc în pântecele ei, prin puterea Sfîntului Duh. De aceea în Apus această sărbătoare este numită și Sărbătoarea Zămislirii Domnului. Buna-Vestire sau popular Blagoveștenia (termen slav corespunzător celui de Bunavestire), a fost așezată cu nouă luni înainte de nașterea cu trup a Domnului, adică la 25 martie, fiind cea mai de timpuriu confirmată în documente, dintre toate sărbătorile închinate Maicii Domnului. Încă din secolul IV s-a zidit la Nazaret o biserică, pe locul unde fusese casa în care Maica Domnului a primit de la înger vestea că va naște pe dumnezeiescul Prunc. La Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon II, de origine siciliană și de cultură greacă (681-683). În Răsărit, data de 25 martie s-a generalizat îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot la 25 decembrie. Numai la armeni Bunavestire se serbează încă în raport cu data veche a sărbătorii Nașterii Domnului (6 ianuarie), păstrată la ei, adică la 7 aprilie. Fiind în perioada de abstinență, sărbătoarea Bunei Vestiri consemnează și prima dezlegare la pește din acest post.