Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a acordat un interviu AGERPRES în care vorbeşte despre etapele pe care România le mai are de făcut până să demareze procesul de achiziţie a avioanelor multirol, precum şi despre costurile pe care trebuie să le suporte MApN pentru reparaţia capitală a unui avion MiG-21 LanceR.

Ministrul menţionează totodată că, după mulţi ani, MApN beneficiază de un buget cu 15% mai mare decât anul trecut pentru că toţi factorii de decizie au înţeles că trebuie investit în Armata României. Mai mult, el afirmă că, până în anul 2016, bugetul va atinge pragul de 2% din PIB, conform cerinţelor NATO.

În interviu, Duşa se referă şi la relaţia româno-rusă, în contextul amplasării la Deveselu a scutului antirachetă.

AGERPRES: Domnule ministru, urmează să vă întâlniţi cu omologul portughez pentru a discuta despre achiziţia avioanelor F-16. Când s-ar putea materializa acest proces?

Mircea Duşa: Decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este ca România să achiziţioneze avioane multirol care sunt deja în uz. Au fost primite mai multe oferte, iar în prezent suntem în discuţii cu Portugalia. Am fost mandatat la ultima şedinţă CSAT pentru a demara discuţiile cu partea portugheză. O comisie tehnică a MApN se va deplasa, săptămâna aceasta, la Lisabona pentru a demara discuţiile tehnice, urmând ca şi eu să mă întâlnesc cu omologul portughez pentru a definitiva negocierile. În funcţie de negocieri, programul se derulează pe o perioadă mai îndelungată de timp, cu tranşe anuale, care vizează atât modernizarea avioanelor, pregătirea piloţilor, achiziţionarea separată a avionicii şi a sistemului de război electronic, precum şi alte măsuri de natură organizatorică.

AGERPRES: Până când se vor achiziţiona avioanele multirol, trebuie folosite aparatele MiG 21 LanceR. Cât ar costa repararea acestora şi câte aparate de acest tip, funcţionale, mai are România?

Mircea Duşa: Preţul pentru reparaţia capitală a unui avion MiG-21 LanceR este de aproximativ şase milioane de lei, această operaţiune prelungind resursa aeronavei cu aproximativ 10 ani. La momentul actual, Forţele Aeriene Române au în înzestrare un număr suficient de avioane MiG-21 LancerR aflate în resursă, acestea fiind capabile să îndeplinească misiunile pe timp de pace ale acestei categorii de forţă.

AGERPRES: Puteţi să ne spuneţi câte din avioanele MIG 21 LanceR au devenit obiecte de muzeu, câte nu mai pot fi reparate?

Mircea Duşa: Au fost modernizate 110 avioane MiG-21 LanceR ale Forţelor Aeriene, dintr-un total de peste 300 de aeronave de acest tip. Dintre acestea, unele sunt în înzestrare, altele sunt conservate cu necesar de reparaţie capitală, zece au fost distruse în catastrofe, unul este expus la Muzeul Aviaţiei Române, iar unul este folosit pentru activităţi didactice la Şcoala de maiştri militari şi subofiţeri de la Boboc.

AGERPRES: Cât trebuie să cheltuiască Ministerul Apărării Naţionale în fiecare an pentru repararea şi întreţinerea blindatelor? Despre câte transportoare este vorba?

Mircea Duşa: Fondurile financiare necesare pentru executarea lucrărilor anuale de mentenanţă la tehnica blindată şi a derivatelor pe şasiu blindat, atât în regim propriu, cât şi externalizat la agenţi economici, se ridică la suma de 51.350 mii lei. Din această sumă, în condiţiile în care resursele pentru apărare s-au diminuat continuu, iar necesarul de lucrări de mentenanţă şi, implicit, de fonduri a crescut, prin buget se pot aloca anul acesta pentru mentenanţa blindatelor sume care reprezintă aproximativ 10 la sută din necesar. În dotarea Forţelor Terestre sunt, în prezent, peste 1.600 de blindate de diferite tipuri şi generaţii.

AGERPRES: Care este stadiul contractului pentru achiziţionarea transportoarelor Piranhia încheiat în 2007 cu firma elveţiană Mowag? Câte blindate urma să cumpărăm şi câte avem în prezent? Care este valoarea contractului şi cât s-a plătit?

Mircea Duşa: Nu vă pot da cifre, dar pot spune un singur lucru. Până în anul 2014, transportoarele restante vor urma să fie livrate ministerului. Voi susţine acest demers şi voi depune toate eforturile ca acest segment să fie acoperit în totalitate.

AGERPRES: Având în vedere că blindatele Piranhia au fost luate în scopul folosirii lor în teatrele de operaţii, lucru care nu s-a putut din cauza faptului că ar fi presupus nişte costuri foarte mari, ce va face România cu transportoarele deja cumpărate? Le poate folosi în alt scop în afara paradei de 1 Decembrie?

Mircea Duşa: Transportoarele blindate pentru trupe Piranha IIIC 8x8 nu au fost achiziţionate special pentru folosirea în teatrele de operaţii, ca destinaţie principală, ci pentru dotarea forţelor terestre în scopul ducerii acţiunilor în spaţiul de luptă integrat modern, în măsură să desfăşoare operaţii terestre şi amfibii în condiţii specifice, atât naţionale, cât şi colective. Transportoarele sunt destinate dotării unei brigăzi de infanterie uşoară, în cadrul programului larg de modernizare a forţelor terestre, în vederea înlocuirii transportoarelor româneşti uzate, depăşite atât din punct de vedere tehnologic, cât şi din punct de vedere al caracteristicilor tehnico-tactice, care au în vedere: viteza de deplasare, mobilitatea în medii diferite, protecţia personalului, posibilităţile de observare, orientare, comunicaţii etc. Prin dotarea structurilor de infanterie cu acest vehicul se asigură o mobilitate sporită şi o protecţie corespunzătoare a personalului îmbarcat, pe timpul executării misiunilor specifice, în orice zonă de relief, indiferent de anotimp sau condiţii meteorologice. Forţele Terestre Române au dislocat în teatrul de operaţii Afganistan şapte transportoare Piranha IIIC, în perioada septembrie 2008 - mai 2011.

În concluzie, transportoarele blindate pentru trupe Piranha IIIC 8x8 pot fi utilizate atât în spaţii de luptă specifice operaţiilor clasice, cât şi în cele specifice operaţiilor de stabilitate şi de sprijin (precum cele din Afganistan sau Balcanii de Vest).

AGERPRES: În ultimii zece ani, cam câţi bani s-au alocat pentru înzestrarea Armatei române?

Mircea Duşa: Banii alocaţi înzestrării Armatei au fost tot timpul insuficienţi. Ministerul Apărării Naţionale a fost un minister sărac. Şi nu pentru că nu a existat voinţă politică, ci pentru că întotdeauna priorităţile au fost altele. De aceea, pentru prima dată, anul acesta, toţi factorii de decizie au înţeles că trebuie să investim în Armata României, pentru a putea face faţă cerinţelor internaţionale şi a acoperi la standarde optime toate nevoile statului nostru.

AGERPRES: În ce stadiu se află contractul pentru avioanele Spartan? Cât mai are România de plătit, până când şi câte avioane mai avem de primit?

Mircea Duşa: Pentru achiziţia a şapte avioane tip C-27J Spartan şi a suportului logistic iniţial necesar pentru operarea şi mentenanţa acestor avioane a fost semnat un contract multianual, în baza căruia compania Alenia Aermacchi SpA - Italia a livrat Forţelor Aeriene Române, până în prezent, cinci aeronave C-27J Spartan, un simulator de zbor şi suportul logistic aferent. Plăţile vor fi executate în funcţie de fondurile care pot fi alocate de MApN pentru programul de achiziţie ''Avion de transport scurt/mediu curier''. Conform prevederilor contractuale, mai trebuie livrate două avioane şi ultimele loturi de suport logistic.

AGERPRES: Care este stadiul investiţiei de la Deveselu şi care sunt avantajele României ca urmare a construirii acestei baze?

Mircea Duşa: Proiectul de la Deveselu merge mai departe, dincolo de toate dezbaterile din presă din ultimele zile. Acest lucru a fost reafirmat de către toţi oficialii americani în toate întâlnirile pe care le-am avut de când am preluat mandatul ca ministru. În acest moment, rolul aparţine autorităţilor publice locale care au misiunea de a pregăti toate demersurile în ceea ce priveşte drumul de acces şi sistemul de canalizare. Administraţia locală a demarat lucrările şi obiectivele ce ţin de partea română sunt în grafic.

AGERPRES: Ca stat membru NATO, v-aţi gândit să aveţi o întrevedere şi cu oficialii ruşi care au cerut garanţii Statelor Unite că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei? Veţi da explicaţii Moscovei cu privire la baza de la Deveselu?

Mircea Duşa: În plan bilateral, nu există semnale cu privire la răcirea relaţiilor ca urmare a acordului exprimat de România cu privire la amplasarea elementelor sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA pe teritoriul ţării noastre. Nivelul cooperării bilaterale se menţine în aceiaşi parametri ca şi în anii precedenţi. Ministerul Afacerilor Externe român a informat cu toate ocaziile posibile partea rusă despre stadiul negocierilor cu SUA pe tema apărării antirachetă. Poziţia României faţă de cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă este una transparentă.

AGERPRES: Domnule ministru, care sunt capacităţile României de a acorda asistenţă în zone de conflict, având în vedere sprijinul acordat deja Franţei în criza din Mali?

Mircea Duşa: România poate contribui, în cadrul unor mecanisme de ''forţe în aşteptare'' create de organizaţiile internaţionale (ONU, NATO, UE), cu forţe şi capabilităţi care pot fi utilizate în toată gama de misiuni de asistenţă şi stabilizare sau reconstrucţie. Forţa NATO de Răspuns (NATO Response Force - NRF), Grupurile Tactice ale UE (EU Battle Groups - EUBG) şi Sistemul ONU de Aranjamente în Aşteptare (UN Stand-by Arrangements System - UNSAS) sunt misiuni la care ţara noastră este implicată.

Conform Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, nivelul de participare în cadrul acestor grupări de forţe este aprobat anual. La solicitarea Uniunii Europene, România a trimis o echipă de militari, cu rol de instrucţie şi suport pentru trupele aliate. Pot afirma cu tărie că ţara noastră este pregătită oricând să participe la misiuni, alături de statele membre, pentru că am demonstrat că putem face faţă provocărilor. Avem trupe pregătite şi competitive cu ale celorlalte state membre.

AGERPRES: La formarea Guvernului, premierul Victor Ponta a anunţat ca termen luna martie pentru reorganizarea ministerelor. Aveţi în vedere reduceri de personal, câte posturi nebugetate are MApN?

Mircea Duşa: Armata României trebuie să fie modernizată. Aceasta este realitatea pe care Guvernul României a înţeles-o. De aceea, şi creşterea anuală a bugetului pentru apărare este un fapt ce va îmbunătăţi procesul de modernizare şi dotare. Astfel că, până în anul 2016, vom atinge pragul de 2% din PIB, conform cerinţelor NATO. Când spunem restructurare, nu mă refer la oameni daţi afară, ci la o repoziţionare a categoriilor de forţe, pentru a fi mai operaţionale în orice zonă şi pentru orice tip de misiuni.

AGERPRES: În ce stadiu sunteţi cu proiectul pentru reglementarea legii pensiilor militarilor? Cu ocazia bilanţului, aţi declarat că aţi sesizat deja organele abilitate ale statului referitor la eventuale nereguli, aşa cum reiese din analiza auditului făcut. Aveţi deja cazuri în care Parchetul a luat măsuri?

Mircea Duşa: În primul rând, nu este vorba despre niciun proces de recalculare a pensiilor. Problema pensiilor militarilor reprezintă o preocupare majoră a MApN şi a Guvernului. Tocmai de aceea, am dispus înfiinţarea unei comisii la nivelul ministerului care să elaboreze un proiect legislativ pentru a reglementa corect situaţia pensiilor militare. De asemenea, am dispus creşterea numărului de personal care lucrează în cadrul Comisiei de contestaţii pentru ca acest proces să se soluţioneze cât mai curând. Nu ascund faptul că ar putea fi depistate erori, care vor fi corectate pe cale administrativă.

AGERPRES: Cum vedeţi industria de apărare în prezent? Ce ar trebui făcut pentru ca România să producă şi să vândă mai mult armament şi muniţie? Anul trecut s-a discutat şi despre restructurarea ROMARM pentru eficientizarea instituţiei care are mai multe compartimente neproductive. Aţi discutat cu cei de la Departamentul pentru Industria de Apărare din cadrul Ministerului Economiei despre soarta ROMARM şi care sunt măsurile luate?

Mircea Duşa: Problemele modernizării Armatei României sunt complexe. Spre deosebire de anul trecut, anul acesta avem un buget mai mare cu 15%, ceea ce înseamnă 1,3% din PIB, iar Ministerul Finanţelor a acceptat două programe de înzestrare a Armatei - unul pe termen scurt, până în 2016, şi unul pe termen lung, până în anul 2022. Acest lucru ne permite ca, în cadrul negocierilor pentru contractele de modernizare, să discutăm şi problema mentenanţei, pentru a crea noi locuri de muncă în domeniu. De altfel, am avut în vedere acest lucru şi în acest an. Ministerul Apărării Naţionale a încheiat contracte cu IAR Braşov, Fabrica de Avioane de la Craiova şi cu Fabrica de Avioane de la Bacău. Am clarificat şi situaţia de la Romavia, reuşind să plătim salariile restante. Dar în continuare trebuie să găsim soluţii pentru aceşti oameni.

AGERPRES: Anul acesta aţi avut o cerere mai mare de înscriere a tinerilor în armată, motiv pentru care aţi prelungit termenul de depunere al dosarelor până în martie. Este pentru prima dată, după mulţi ani, când se întâmplă acest lucru, mai ales că ştim că tinerii încercau să fugă de responsabilităţile militare. Cum vă explicaţi acest fenomen şi câtă nevoie are Armata de forţe noi?

Mircea Duşa: În ciuda restricţiilor bugetare, Armata României reprezintă un mediu atractiv pentru tineri, din punct de vedere motivaţional. Atractivitatea carierei militare a fost un factor constant în ultima perioadă, numărul candidaţilor fiind în permanenţă mai mare decât cel al locurilor disponibile. Cariera militară nu înseamnă doar un loc de muncă, ci şi pregătire profesională. Zilele trecute, am vizitat Academia Forţelor Aeriene şi am constatat că tinerii au pasiune pentru această meserie. Sunt convins că acesta este un atribut care îi va face competitivi şi performanţi.

AGERPRES: Militarii români din teatrele de operaţii au primit întotdeauna felicitări din partea aliaţilor. Veniturile lor sunt însă mult mai mici decât ale colegilor lor din alte state, există şanse pentru o reducere a decalajului existent în prezent?

Mircea Duşa: Militarii care acţionează în teatrele de operaţii fac parte din elita Armatei României. Ei sunt foarte bine pregătiţi şi sunt extrem de apreciaţi de partenerii din coaliţie. În prezent, ei primesc, în afară de salariul din ţară, şi o diurnă pentru misiunea pe care o realizează, fie că este vorba de Afganistan sau alte teatre de operaţii. În funcţie de evoluţia economică a României, vom analiza şi posibilitatea salarizării corespunzătoare a militarilor români.