Parisul a recunoscut oficial că şi-a schimbat doctrina cu privire la răpiri şi că nu va mai plăti răscumpărări şi nici nu le va mai permite firmelor, familiilor şi companiilor de asigurare să facă acest lucru, scrie miercuri ziarul „El Pais”.

Ministrul francez de externe, Laurent Fabius, declara zilele trecute că Parisul „nu are probe” privind moartea lui Philippe Verdon, un presupus agent al serviciilor secrete, răpit în Mali în noiembrie 2011, şi pe care jihadiştii din AQMI (Al-Qaeda din Maghrebul Islamic) asigură că l-au executat la 10 martie, ca represalii pentru intervenţia franceză în Sahel. Războiul din Mali a adus familiile a 15 francezi, sechestraţi în Africa, într-o „situaţie insuportabilă”, a declarat Jean-Pierre Verdon, tatăl ostaticului despre care se crede că ar fi mort. La trei săptămâni de la atacurile împotriva jihadiştilor din AQMI, refugiaţi în podişul Ifogas, nu există veşti despre soarta ostaticilor.

La 13 ianuarie preşedintele François Hollande informa rudele a şapte francezi răpiţi în regiune că statul nu va mai plăti nicio răscumpărare în schimbul vieţii compatrioţilor sechestraţi. Şi a recunoscut implicit că, timp de 25 de ani de când primii francezi au fost luaţi ostatici în Liban, administraţia a dat bani sau a mijlocit răscumpărări pentru eliberarea lor.

Duminică, ministrul francofoniei, doamna Yamina Benguigui, confirma oficial într-un interviu că această „schimbare de doctrină” este „reală” şi a fost pusă în aplicare. Ea a explicat că radicalii islamişti care luptă împotriva Franţei în Mali au evoluat şi că „acum este mai complicat să se trateze cu grupările narco-teroriste care au mai multă mobilitate, funcţionează în mod autonom şi de multe ori nu li se cunoaşte şeful”. Noua politică privind răpirile, care pune accentul pe intervenţia militară şi apropie Franţa de metodele americanilor şi ale britanicilor, - doar că ei ţin secrete aceste răpiri faţă de opinia publică - a început să fie pusă în practică la 11 ianuarie, când Franţa a lansat operaţiunea militară în Mali şi a desfăşurat totodată o operaţiune de salvare a unui spion francez, sechestrat de un grup terorist din Somalia.

După asaltul eşuat al unui comando militar, care a culminat cu moartea agentului Direcţiei Generale pentru Securitate Externă (DGSE) şi a unui militar francez, preşedintele Hollande a decis desfăşurarea trupelor în Mali, pentru a frâna avansul islamiştilor spre sudul ţării. Teama Franţei era că numărul răpirilor de cetăţeni francezi puteau creşte foarte mult dacă jihadiştii ajungeau la Bamako. Duminica trecută, AQMI a ameninţat că va executa cinci ostatici pe care îi mai deţine şi a cerut familiilor lor să facă presiuni pentru ca guvernul francez să-şi retragă forţele din ţară. Françoise Larribe, fostă ostatică, soţia lui Daniel Larribe, inginer al grupului Areva răpit alături de alţi şase francezi în septembrie 2010 la minele de uraniu din Arlit (nordul Nigerului), şi-a exprimat regretul cu privire la decizia preşedintelui. „Hollande a spus că este de neconceput să plătim răscumpărări unor grupări cu care luptăm. Însă răscumpărările reprezintă doar o mică parte a resurselor unor terorişti care fac trafic de droguri. Cred că Hollande greşeşte”, a declarat dna Larribe ziarului „Le Monde”.

Rudele altor ostatici au arătat însă respect faţă de noua politică a statului, iar René Robert, bunicul ostaticului Pierre Legrand, a spus că înţelege „tăcerea” guvernului, dar a cerut ca „rezultatele să apară repede şi să nu existe surprise”. Încercând să lanseze un mesaj de fermitate, Hollande a reiterat că nu există altă opţiune decât cea de a lupta împotriva teroriştilor. Opoziţia conservatoare este însă divizată în privinţa acestei schimbări a politicii care a mai fost încercată, cu puţin succes şi numeroase incursiuni eşuate, şi în timpul mandatului lui Nicolas Sarkozy.

Fostul premier François Fillon a declarat că, deşi împărtăşeşte principiul de a nu-i plăti pe terorişti, „nu trebuie interzisă nicio posibilitate de a-i elibera pe ostatici”, referindu-se mai ales la cei patru copii ai familiei Moulin-Fournier, sechestrată de o lună şi jumătate în nordul Camerunului de un grup de islamişti nigerieni. Noul mod de gestionare a răpirilor vizează totodată organizaţiile nonguvernamentale şi firmele care au interese în Africa. Un purtător de cuvânt al companiei Areva, care pe lângă Larribe are alţi trei angajaţi în mâinile teroriştilor, a declarat că „este important să se menţină discreţia şi confidenţialitatea”, că „susţine familiile”, dar că nu poate face comentarii.