Şeful Jandarmeriei Române, colonelul Mircea Olaru, a declarat pentru AGERPRES, cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române, că Arma pe care o reprezintă va acţiona permanent în ţară şi acolo unde va fi nevoie în spiritul unui cod al onoarei, demnităţii şi solidarităţii pentru ca prestigiul şi credibilitatea „să înregistreze noi cote de interes în lumea celor care pun mai presus de orice legea şi valorile umane”.

„Aflându-mă, personal, la început de drum în status-rolul managerial actual, îmi face plăcere să vă asigur că Arma noastră se va comporta şi va acţiona permanent, în ţară şi acolo unde va fi nevoie, potrivit asumărilor Guvernului României, în spiritul unui sincer cod al onoarei, demnităţii şi solidarităţii, aşa încât prestigiul şi credibilitatea să înregistreze noi cote de interes în lumea celor care pun mai presus de orice legea şi valorile umane, luptând pentru apărarea şi păstrarea climatului de linişte, ordine şi sanitate socială, ale doritului mediu de siguranţă civică într-un continent care cunoaşte efervescenţe politice, etnice şi confesionale de natură să tulbure armonia şi echilibrul statelor europene. Vă asigur că investiţia dumneavoastră de încredere şi onoare va rodi în viitor, aşa încât Arma noastră să facă oricând dovada că merită girul şi blazonul de demnitate, acţionând responsabil şi oportun, în spiritul respectului drepturilor omului, pentru aplicarea legii şi îndeplinirea misiunilor ce ne revin, potrivit cerinţelor democraţiei europene. De altfel, acordarea calităţii de membru cu drepturi depline în prestigioasa organizaţie FIEP, dar şi în FJE, victorie cu care ne mândrim şi pe care o considerăm ca un prim pas făcut de România pe drumul său euro-atlantic, constituie pentru Jandarmeria Română, pentru ţara noastră, atât o recunoaştere a eforturilor, seriozităţii şi profesionalismului, cât şi o înaltă apreciere de credibilitate, valoare şi competenţă de nivel continental. Fapt probat şi răsplătit ca atare de ONU şi NATO în teatrele de operaţii din Kosovo şi Afganistan”, a spus Mircea Olaru.

Şeful Jandarmeriei Capitalei, colonelul Viorel Daskălu, apreciază că, în ciuda problemelor financiare existente la nivelul Bucureştiului privind dotarea cu echipamente, „cea mai bogată resursă de care dispune instituţia este cea umană” pentru că oamenii sunt profesionişti şi devotaţi meseriei.

El a subliniat că „jandarmii inspiră teamă celor care încalcă legea şi încredere celor care o respect”, aceasta fiind de fapt menirea unei instituţii care este plătită pentru a oferi siguranţă bucureştenilor.

„În calitate de comandant al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti am constatat că cea mai bogată resursă de care dispune instituţia este cea umană, iar oamenii sunt cei mai importanţi şi pot spune că în Jandarmeria Capitalei sunt oameni devotaţi şi profesionişti. Misiunile noastre sunt complexe şi presupun un efort continuu din partea tuturor, suntem o forţă în slujba cetăţenilor, dar numai împreună şi lucrând ca echipă ne putem aduce aportul la siguranţa publică a bucureştenilor. Bineînţeles, problemele financiare nu ne ocolesc nici pe noi, dar reuşim să compensăm prin calităţile oamenilor, celor care zi de zi ne asigură ordinea publică şi siguranţa de care avem nevoie. Deşi de multe ori suntem criticaţi, un lucru este sigur, jandarmii inspiră teamă celor care încalcă legea şi încredere celor care o respectă iar asta este de apreciat la o instituţie plătită să ofere siguranţă. La împlinirea celor 163 de ani privim cu mândrie şi respect înapoi şi cu încredere în viitor şi suntem conştienţi că instituţia noastră reprezintă un punct de stabilitate al statului de drept şi al democraţiei”, a declarat pentru AGERPRES Viorel Daskălu, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti.

Jandarmeria din Ilfov se poate mândri cu postul de la Otopeni, înfiinţat anul trecut după incidentul legat de uciderea tinerei japoneze, care şi-a dovedit eficienţa. Oamenii legii au reuşit mult mai bine să gestioneze situaţia în zona aeroportului Henri Coandă prin identificarea şi sancţionarea taximetriştilor care acostează cetăţenii străini.

La postul de la Otopeni lucrează 40 de jandarmi care acţionează împreună cu poliţiştii de frontieră, poliţişti de la transporturi, de la Direcţia de Securitate Aeroportuară şi cu sprijinul angajaţilor SRI.

„Cred că ar trebui modificată legea care reglementează activitatea taximetriştilor în zona aeroportului. Dacă sancţiunile ar fi mult mai severe, iar sancţiunile complementare ar exista după modelul legii privind prevenirea şi combaterea violenţei în sport, mă refer la o interdicţie de a intra în aeroport dacă săvârşesc alte fapte antisociale, eu cred că problemele ar fi rezolvate. Noi şi colegii de la poliţie cunoaştem deja care sunt taximetriştii care nu respectă legea, îi sancţionăm, din cauza legislaţiei nu putem ajunge la o finalitate pentru că ei nu-şi plătesc contravenţiile. Problema lor este că acostează străinii care tranzitează aeroportul şi crează un sentiment de insecuritate şi indisciplină. Am şi situaţii în care cetăţenii au depus şi plângeri, chiar şi după înfiinţarea postului de jandarmi de la Otopeni, dar şi noi i-am identificat pe taximetriştii care acostează străinii. De asemenea, au fost situaţii când li s-a cerut un tarif prea mare. Amenzile pe care le aplicăm taximetriştilor, conform legii, sunt între 500 şi 1.500 de lei”, a declarat pentru AGERPRES Cătălin Stegăroiu, prim-adjunct al Inspectorului şef al Jandarmeriei Ilfov.

El a mai spus că, de la începutul anului, în judeţul Ilfov, au existat 15 incidente pe linie de ordine publică unde jandarmii au intervenit împreună cu poliţiştii.

Pe de altă parte, una dintre problemele cu care se confruntă jandarmii ilfoveni este dotarea cu autospeciale. Cele existente sunt foarte vechi şi nu mai corespund normelor de siguranţă, iar cheltuielile pentru menţinerea lor sunt foarte mari, asta în condiţiile în care Jandarmeria Ilfov are un deficit de 70% din necesarul autospecialelor.

„Neajunsurile Jandarmeriei Ilfov sunt cele legate de dotare şi în special partea de mobilitate, suferim foarte mult la acest capitol. Avem un deficit de autovehicule destul de mare. Cele pe care le avem în dotare sunt vechi şi nu mai corespund din punct de vedere al siguranţei. Ele au inspecţiile tehnice periodice la zi, dar pentru că autospecialele de transport efective cu capacitate mărită sunt fabricate în anii '89 - '90, nu au acele sisteme de siguranţă de tip ABS. Reuşim foarte greu să le menţinem în starea de operativitate. Este nevoie de multă muncă şi cheltuială şi sunt situaţii când foarte greu găsim piesele de schimb. Trăim cu speranţa că la un moment dat se vor găsi şi acele fonduri necesare pentru dotare. Aceste maşini vechi, cu rulaje foarte mari, ne împiedică uneori să ajungem în timpul pe care ni l-am dori la misiuni. Avem un deficit de 70% din necesarul autospecialelor, iar din cele 30% sunt şi care se defectează destul de des, dar încercăm să le menţinem. Atunci când avem nevoie ne adresăm Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi ne sprijină în limita posibilităţilor pe care le au, mai ales că în ultimii ani au fost reduse la 70-80% efectivele de logistic”, a precizat pentru AGERPRES Ştefan Rădulică, şeful Departamentului Logistică, Jandarmeria Ilfov.

În schimb, Jandarmeria Ilfov stă foarte bine la capitolul echipamentele de protecţie individuală.

„Stăm foarte bine la echipamentele de protecţie individuală şi am încercat şi am reuşit să protejăm personalul cu echipamente individuale şi de balistică foarte bune. De asemenea, avem comunicaţiile foarte bune şi reuşim prin staţiile pe care le avem să nu mai creăm disconfortul cetăţenilor prin conducerea acestora la secţiile de poliţie atunci când dorim să facem o verificare. La Jandarmeria Ilfov avem câteva sute de jandarmi care asigură ordinea publică, paza şi protecţia instituţională, paza şi protecţia conductelor petroliere care tranzitează judeţul Ilfov, transporturi speciale. În acelaşi timp, încercăm să folosim nişte axe prioritare pentru perioada următoare, dar şi cu sprijinul autorităţilor locale încercăm modernizarea Jandarmeriei Ilfov şi de asemenea să vedem ce vom reuşi în perioada 2014-2020 prin bugetele care vor fi alocate României”, a afirmat Rădulică.

Jandarmeria Română a fost întemeiată în Moldova, pe 3 aprilie 1850, printr-un ofis domnesc al domnitorului moldovean Grigore Alexandru Ghica, pe baza hotărârii Divanului obştesc privind 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi'. Acest document a dat un prim statut juridic Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare. El prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formată din câte şase ţinuturi (judeţe), la fiecare ţinut fiind repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iaşiului şi la Poliţia Capitalei, în total 14 companii de jandarmi ce totalizau un efectiv de 1433 jandarmi călări şi pedeştri.

Misiunile principale ale Jandarmeriei Române sunt asigurarea şi restabilirea ordinii publice, transportul şi paza valorilor, bunurilor şi materialelor periculoase, dar şi paza şi apărarea obiectivelor de importanţă deosebită.