Noua Carte albă privind apărarea şi securitatea naţională în 2013 a fost depusă pe biroul preşedintelui Francois Hollande. Continuând politica de austeritate din anii anteriori, documentul, care stabileşte liniile generale ale politicii militare şi de apărare, prevede o reducere şi mai mare a resurselor alocate armatei, dar defineşte Africa drept una dintre „zonele prioritare” de intervenţie, relatează marţi MISNA.

Criza din Coasta de Fildeş, Libia şi Mali au convins experţii că este imperativ să se menţină trupele poziţionate în zonele unde „Franţa este lăsată de multe ori singură şi în prima linie”.

Efectivele militare al Franţei în Africa se ridică la aproximativ 5.000 de soldaţi, costurile fiind de 400 de milioane de euro pe an. Potrivit ziarului „Le Monde”, Franţa, bântuită de grijile deficitului financiar, „pregăteşte războaiele de mâine cu ambiţii reduse” şi, în timp ce nu doreşte să renunţe la statutul său de putere mijlocie, este obligată la „realism” în cea ce priveşte resursele pe care le poate cheltui în acest scop.

Luând în considerare ameninţările şi scenariile actuale, zona Africa Sahel-Sahariană, Cornul Africii şi chiar în Golful Guinea, constituie „zone de interes prioritar” pentru Paris. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de ministrul Apărării, Jean-Yves Le Drianche, într-un discurs ţinut la şcoala militară din capitală, domnia sa declarând că: „În Africa, bazele noastre militare trebuie să devină mijloace de cooperare, dar, de asemenea, un punct de sprijin în serviciul nevoilor reale de securitate ale continentului”.

Acordurile de parteneriat în domeniul apărării, care au fost semnate de către guvernul francez cu opt ţări africane (Camerun, Republica Centrafricană, Comore, Coasta de Fildeş, Djibouti, Gabon, Senegal şi Togo) şi care permit militarilor francezi „uşurinţa de anticipare şi reacţie” vor fi menţinute. Parisul, de asemenea, îşi propune să consolideze legăturile sale cu Nigeria şi Africa de Sud, ţări ale căror capacităţi economice şi militare sunt printre cele mai mari din continent şi să le facă protagonişti ai operaţiunilor Uniunii Africane.

După „cura de slăbire” impusă de reforma Sarkozy în 2008, care a prevăzut reducerea efectivelor militare ale ţării cu 54.000 de posturi până în 2015, politica de austeritate continuă, şi alte 24.000 de posturi vor fi reduse până în 2019. Ideea, explică „Le Monde”, este de a „raţionaliza anumite zone, menţinând însă, în continuare, o prezenţă în toate domeniile, de la spaţiu la armament greu, şi protejând programele de dezvoltare cu perspective de creştere pe termen lung”.

În conformitate cu noua Carte albă, arsenalul nuclear nu va fi redimensionat. Vor fi, în schimb, afectate forţele aeriene care vor dispune de numai 225 avione de luptă Rafale în loc de 286 cât fusese prevăzut, de 50 de aeronave de marfă şi de 115 elicoptere multirol în loc de 140. Pentru marină, nu se prevăd reduceri.