Gestionarea informaţiilor secrete nu va mai fi pentru multă vreme un privilegiu naţional. UE cere acces la datele secrete, în interesul siguranţei generale de pe continent.

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din cadrul Parlamentului European a avut pe agenda de zi, în această săptămână, prezentarea de propuneri menite să confere Europolului noi puteri semnificative.

Europolul este o organizaţie de combatere a criminalităţii la nivel european, cu sediul la Haga, Olanda. Rolul ei este de a prelua sarcinile poliţiilor naţionale din fiecare stat membru UE, în caz că activitatea criminală depăşeşte limita graniţelor naţionale şi de a facilita schimbul de informaţii între poliţie, vamă şi serviciile de securitate, în scopul combaterii criminalitătii organizate. În cuvinte mai simple, Europol este un fel de creier central european care procesează informaţiile venite de la poliţiile naţionale şi are grijă, folosind personalul şi resursele adecvate, ca datele rezultate să fie aplicate la nivel continental, pentru combaterea şi stoparea crimei organizate. Foarte pe scurt, un fel de Interpol de uz european.

Înfiinţarea Europol a fost convenită prin Tratatul de la Maastricht în 1992, dar organizaţia a devenit deplin funcţională din iulie 1999.

Dacă planurile comisiei se vor tranforma în realitate, în viitor, agenţia va putea accesa toate informaţiile deţinute de poliţie, inclusiv dosarele cu informaţii despre copii, victime şi martori.

Victoria Amici, de la Direcţia de Afaceri Interne a Comisiei, a declarat că dacă regulamentul va fi aprobat, autorităţile de aplicare a legii din statele membre vor fi obligate să „furnizeze Europolului informaţiile necesare pentru ca aceasta să îşi îndeplinească obiectivele”.

În prezent, este la latitudinea poliţiei din fiecare stat membru să decidă ce dosare pune (sau nu) la dispoziţia Europol.

Planul este ca Europolul „să devină un adevărat centru UE pentru schimbul de informaţii şi analize privind criminalitatea gravă”, fiind instituit un nou regulament care „întăreşte şi clarifică obligaţia statelor membre de a furniza anumite date”, a declarat Amici.

În conformitate cu normele existente, în prezent, Europolul poate prelucra doar informaţiile despre oameni „suspectaţi că ar fi comis sau ar fi participat la săvârşirea unei infracţiuni”. Accesul la date se mai permite şi „în cazul în care există indicii concrete sau motive întemeiate să se creadă că [persoanele respective] vor săvârşi anumite infracţiuni”.

Noile propuneri vor permite accesarea unor dosare cu informaţii despre „victime, martori, persoane care deţin informaţii relevante, precum şi datele cu caracter personal ale minorilor” atâta timp cât Europolul decide că „este strict necesar pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii”.

Adresându-se comisiei, Amici a declarat că propunerea a fost concepută pentru a oferi statelor membre un acces mai mare la „informaţii secrete”.

Conform Victoriei Amici, în prezent, analiza informaţiilor este piatra de temelie pentru o aplicare eficientă a legii. „Informaţiile trebuie evaluate şi cântărite de la caz la caz de către cei responsabili cu activitatea de prelucrare a datelor”.

Propunerile vor duce la fuzionarea nou-consolidatei agenţii, cu sediul la Haga, cu colegiul UE de formare a poliţiei, în prezent cu sediul la Bramshill, Marea Britanie. Europolului i se vor acorda fonduri suplimentare.

Amici a spus: „Deşi recunoaştem palmaresul excelent al Europol, este nevoie ca agenţia să devină mai responsabilă, eficientă şi eficace”.

Regulamentul prevede că atât parlamentul cât şi statele membre vor beneficia de un „control mai mare” asupra activităţilor Europolului, unul din scopurile acestui demers fiind „sporirea legitimităţii agenţiei în ochii cetăţenilor UE”.

Conform propunerilor prezentate de comisie, deputaţii l-ar putea convoca pe noul director al Europolului la audieri de confirmare în Parlament, similare proceduri pentru viitorii comisari UE, care sunt desemnaţi „în funcţie de competenţele lor generale, de angajamentul european al fiecăruia şi de independenţa personal”.

Agustín Díaz de Mera, raportorul parlamentului cu privire la regulament, a declarat că propunerile vor „întări” rolul Europolului şi îi vor acorda pentru prima dată o „bază legală”.

Deputatul spaniol a declarat că dezideratul creşterii controlului parlamentului asupra agenţiei este bine venit.

Europarlamentarul a mai spus că deşi unele elemente, cum ar fi fuziunea cu colegiul de poliţie, sunt „controversate”, proiectul de lege ţine cont de problema protecţiei datelor cu caracter personal.

El a spus în faţa comisiei: „Acest lucru este crucial, deoarece informaţiile şi datele sunt chiar în inima activităţii agenţiei”.

În finalul reuniunii, la care au participat Rob Wainwright, directorul Europol, şi Ferenc Banfi, directorul colegiului de poliţie, a fost exprimată speranţa că negocierile privind propunerile vor fi finalizate înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.