Guvernul de la Addis-Abeba a ratificat Tratatul cu ţările din bazinul Nilului, care contestă dreptul de veto al Egiptului şi Sudanului în toate proiectele legate de apele Nilului.

Vestea este menită să alimenteze tensiunile crescânde dintre Cairo şi Addis Abeba, începute odată cu lucrările barajului etiopian pe Nilul Albastru, numit „Marele Dig al Renaşterii”, o centrală hidroelectrică gigantă care modifică cursul Nilului, informează vineri agenţia MISNA.

Acordul cadru de cooperare, semnat în 2010 de către şase din cei zece membri ai Iniţiativei Bazinului Nilului - care reuneşte ţările cu ieşire pe malurile râului - prevede o revizuire în exploatarea mai echitabilă a apelor Nilului.

Tratatul, care de asemenea, reuneşte Burundi, Kenya, Rwanda, Tanzania şi Uganda, prevede eliminarea acordurilor epocii coloniale încă în vigoare, care acorda Egiptului şi Sudanului utilizarea a aproximativ 90% din apele celui mai mare fluviu din Africa.

Aprobarea Tratatului de către Parlamentul de la Addis Abeba introduce, de fapt, acordul de drept naţional. Ratificarea, subliniază presa egipteană, vine într-un moment în care tensiunile cu Cairo - care se teme că activitatea pe partea etiopiană a Nilului Albastru poate reduce debitul de apă al râului, vital pentru economia egipteană - sunt enorme.

În ultimele zile, preşedintele egiptean Mohamed Morsi a declarat că „toate opţiunile sunt luate în considerare” şi că Egiptul „nu va permite pierderea unei singure picaturi de apă”.

Potrivit Institutului egiptean de Planificare Naţională, Egiptul va avea nevoie până în 2050 de 21 miliarde de metri cubi de apă pe an.