Creştin ortodocşii prăznuiesc astăzi Sfânta Treime dar şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul – Sânzienele sau Drăgaica - după ce ieri, la cincizeci de zile de la Învierea Domnului şi la zece zile de la Înălţare, Biserica a sărbătorit Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile. Sfinţii Apostoli, prin puterea Sfântului Duh, pogorât peste ei în chip de limbi de foc, au primit harul şi binecuvântarea de a fi mărturisitori ai Lui Hristos Dumnezeu Celui mort şi înviat a treia zi, prin vestirea Evangheliei spre a fi înţeleasă de toate neamurile.

Din Sfânta Scriptură aflăm că în „ziua Cincizecimii, erau toţi (Apostolii n.n) împreună, la un loc. Şi fără de veste s'a făcut din cer un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede şi a umplut toată casa unde şedeau. Şi limbi ca de foc li s'au arătat, împărţite, şi au şezut pe fiecare din ei. Şi s'au umplut toţi de Duh Sfânt şi au început să grăiască în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi. Şi erau locuind în Ierusalim Iudei, bărbaţi cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Şi când s'a făcut vuietul acela, s'a adunat mulţimea şi s'a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei grăind în limba sa. Şi erau uimiţi toţi şi se minunau, zicând: Iată, nu sunt oare galileeni toţi aceştia care vorbesc? Şi cum de auzim noi, fiecare, limba noastră în care ne-am născut? Parţi şi Mezi şi Elamiţi şi cei ce locuiesc în Mesopotamia, în Iudeea şi în Capadocia, în Pont şi în Asia, în Frigia şi în Pamfilia, în Egipt şi în părţile Libiei cea de lângă Cirene, şi Romani aflaţi în trecere, Iudei şi prozeliţi, Cretani şi Arabi, îi auzim pe ei vorbind în limbile noastre despre măreţiile lui Dumnezeu!” (Faptele Apostolilor 2, 1-11)

Acest praznic împăratesc este una dintre cele mai vechi sărbători creştine. Părintele arhimandrit Cleopa sublinia într-una din predicile ţinute la această mărită sărbătoare: „Astăzi este Duminica Cincizecimii, numită şi Duminica Rusaliilor sau Duminica Mare. Astăzi, la 50 de zile de la Înviere şi la zece zile de la Înălţarea Domnului la cer, a fost trimis pe pământ, în chip de limbi de foc, Duhul Sfânt Mângâietorul, a treia persoană a Preasfintei Treimi, Care din Tatăl purcede, cum mărturisim în Crez. El a fost trimis de către Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru a desăvârşi opera de răscumpărare şi mântuire a neamului omenesc prin jertfa Sa de pe Cruce. Mai înainte de patima Sa, Mântuitorul spunea ucenicilor Săi: De mă iubiţi, păziţi poruncile Mele şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac, Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte. Voi îl cunoaşteţi, că rămâne la voi şi va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani. Voi veni la voi...”(Ioan 14, 15-18).

În alt loc, Mântuitorul iar făgăduieşte Apostolilor, şi prin ei tuturor celor ce vor crede în El, pe Duhul Sfânt, zicând: „Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine” (Ioan 15, 26). Iar scopul trimiterii Sfântului Duh pe pământ ni-l descoperă Domnul nostru Iisus Hristos, zicând: „Iar când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul; căci nu va vorbi de la Sine, ci câte va auzi va vorbi şi cele viitoare vă va vesti. Acela Mă va slăvi pentru că din al Meu ia şi vă vesteşte vouă (Ioan 16, 13-14).”

Odinioară, în anii de început ai creştinismului, catehumenii primeau de Cinzecime botezul. În această zi, casele se împodobeau cu flori şi ramuri verzi, cu precădere de nuc şi de tei. Creştinii duc la biserică frunze de nuc, pe care preoţii le binecuvântează iar credincioşii le păstrează cu evlavie, la icoanele din casă, ca simbol al limbilor de foc, al Sfântului Duh Care S-a pogorât peste Sfinţii Apostoli. Cinzecimea este, totodată, şi ziua întemeierii bisericii.

Astăzi, în lunea Rusaliilor, sărbătorim marele praznic împărătesc al Sfântei Treimi. „Căci Trei sunt Care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi Aceşti Trei, Una sunt” (I Ioan, 5,7). De Sfânta Treime, Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Trinităţii, aşa cum spune Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: “Întru această zi, prăznuim pe însuşi Preasfântul şi de viaţă facătorul şi întru tot puternicul Duh, Care este unul din Treime Dumnezeu.”

În anul 325, Împăratul Constantin cel Mare a convocat la Niceea primul Sinod Ecumenic, la care au participat 318 episcopi. Aici a fost condamnată erezia lui Arie şi au fost elaborate primele opt articole ale Simbolului Credinţei (Crezul), cu privire la Dumnezeu-Tatăl şi la Dumnezeu – Fiul. La cel de-al doilea Sinod Ecumenic desfăşurat la Constantinopol în anul 381, la iniţiativa împăraţilor Graţian şi Theodosius, au fost elaborate şi ultimele articole ale Crezului, completându-se dogma despre Sfânta Treime, prin Duhul Sfânt – „Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin Proroci”.

Un alt praznic important, marcat prin cruce roşie în calendarul ortodox, este pomenirea Naşterii Cinstitului şi Slăvitului Prooroc, Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan. Sinaxarul consemnează că „Acesta este mărturisit de Hristos mai mare decât toţi cei născuţi din femei, şi mai mult de prooroc, care a săltat în pântecele maicii sale, şi a propovăduit oamenilor venirea Mântuitorului nostru, şi a mers mai înainte la iad, ca să binevestească învierea. Acesta a fost fecior al lui Zaharia, arhiereul şi al Elisabetei, cea stearpă, fiind născut din făgăduinţă. Acesta a dezlegat tăcerea tatălui sau, când s-a născut, şi a umplut toată lumea de bucurie. Drept aceea şi îngerii astăzi se bucură cu oamenii, şi toată lumea este plină de bucurie şi de veselie.”