Contingentul armatei germane mobilizat în Afganistan cunoştea încă din 2011 existenţa şi funcţia programului american PRISM de spionare a comunicaţiilor, scrie cotidianul „Bild” în ediţia de miercuri, în baza unui document.

Ziarul publică fragmente dintr-un ordin trimis la 1 septembrie 2011 de cartierul general al Forţei NATO (ISAF) la Kabul comandamentelor regionale, inclusiv celui din nord, la Mazar-i-Sharif, condus de Bundeswehr.

Acest document confidenţial explică procedura de urmat începând din 15 septembrie 2011 în vederea cererii unei supravegheri a datelor telefonice sau pe Internet în cadrul PRISM, fără să lase vreo urmă de îndoială asupra naturii acestui program.

În document li se spune comandanţilor regionali care doresc să utilizeze serviciile PRISM că este necesar să recurgă la personal militar sau civil acreditat, ceea ce pare să se refere la militari, dar şi la membri ai serviciilor secrete americane mobilizaţi în fiecare bază a comandamentului regional, scrie „Bild”.

„Toate cererile de supraveghere adresate în afara PRISM urmează să fie reformulate în cadrul PRISM până la 15 septembrie 2011”, se poate citi în documentul transmis armatei germane, citat de „Bild”.

Aceste documente vizează introducerea în sistemul de supraveghere a numerelor de telefon sau adreselor de e-mail ale unor suspecţi.

Tabloidul mai scrie că a consultat documente care arată că serviciile secrete germane BND au furnizat şi ele coordonate către NATO, care astfel au fost înregistrate în sistemul de supraveghere.

Ordinul respectiv arată că directorul NSA, agenţia americană de supraveghere electronică, a însărcinat armata americană să coordoneze operaţiunile de supraveghere în Afganistan.

Contactat de Bild, Ministerul german al Apărării a oferit asigurări că nu are nicio cunoştinţă despre acest ordin scris.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că a aflat despre existenţa programului american PRISM de supraveghere a comunicaţiilor prin intermediul dezvăluirilor fostului consultant NSA Edward Snowden în presă.

Aceste dezvăluiri au provocat emoţie în Germania, unde opoziţia, care stă prost în sondaje cu două luni înainte de alegerile legislative, a abordat subiectul cu scopul de a o destabiliza pe Merkel.