News Item: Gloriosi si fericiti. Traiasca 1 MAI!
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Tuesday 01 May 2007 - 15:04:08
In anul 1889, Congresul Internationalei Socialiste a decretat 1 Mai Ziua Internationala a Muncii, in memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorata prin manifestatii muncitoresti. Cu timpul, 1 Mai a devenit sarbatoarea muncii in majoritatea tarilor lumii, diversele manifestari capatand amploare pe masura ce autoritatile au convenit cu sindicatele ca aceasta zi sa fie libera. In Romania, Ziua Muncii a fost sarbatorita pentru prima data de catre miscarea socialista in 1890. (wikipedia)
In tara noastra, apreciata de presa occidentala ca fiind cel mai mare consumator al Europei, conceptul "munca" si-a alterat de foarte mult timp sensul si si-a pierdut semnificatia. Unde oare in alta parte a lumii vom mai intilni reflectii adinci de genul: "cine-i harnic si munceste, ori e prost, ori nu gindeste", "cine-i harnic si munceste are tot ce vrea, cine sta si leneveste, are tot asa", "munca l-a creat pe om, dar nici lenea n-a omorat pe nimeni", "ce poti face azi, nu lasa pe maine, ci pe poimaine, ca poate nu mai trebuie facut", "cine nu munceste nu greseste, iar cine nu greseste merita sa fie promovat", iar lista poate continua. Si totusi, in Romania se munceste. Sa vedem cum.
Oscar Wilde spunea ca "MUNCA este refugiul oamenilor care nu au ceva mai bun de facut". In Romania, majoritatea absoluta a populatiei nu are lucruri mai importante de facut. Pentru ca romanii MUNCESC. Reamintim cititorilor ce ne spune DEX-ul despre munca:
MUNCI, muncesc, vb. IV.
1. Intranz. A desfasura o activitate, a depune un efort fizic sau intelectual pentru a produce, a crea ceva; a avea o ocupatie; a lucra.
Tranz. A efectua munci agricole, a lucra pamantul, campul.
2. Refl. A-si da osteneala; a se stradui, a se trudi.
3. Tranz. (Înv. si pop.) A supune la cazne, a tortura.
4. Refl. si intranz. (Înv. si pop.) A suporta suferinte fizice sau morale; a se chinui, a patimi.
Tranz. (Despre sentimente, ganduri etc.) A provoca suferinte (morale sau fizice), a preocupa in mod intens, a consuma.
Expr. (Refl.) A se munci cu gandul = a se framanta. – Din sl. monciti.
(DEX 1998)
Cum acesta este un website dedicat sistemului national de securitate, ma voi rezuma la explicarea cuvintului din aceasta perspectiva.
1. (Intranz.) Fiecare militar desfasoara o activitate, din momentul in care patrunde pe poarta unitatii, pina cind o paraseste. Unii depun efort fizic, altii intelectual, dar toti produc.
Bunaoara, pentru a muta doua hirtii prin holuri si birouri, timp de 8 ore, se cer un efort fizic deosebit, antrenamente obositoare si multa concentare. Hirtiile trebuie tinute cit mai vizibil si eventual fluturate usor in apropierea superiorilor, lucru care solicita zdravan musculatura bratelor, dat fiind numarul ridicat de comandanti dintr-o institutie in fata carora trebuie executat gestul. In procesul de intersectare cu acestia, capul si trunchiul se pleaca la un unghi de 30-45 de grade, stimulata fiind musculatura spatelui. Totusi, in cazul in care in primele patru ore nu poate fi intilnit nici unul dintre ofiterii ierahici, mutarea hirtiilor continua oricum in pas vioi, pina la finele programului. Astfel, musculatura picioarelor este solicitata permanent pe scari si paliere, in birouri si curti. Efortul intelectual se regaseste in modul in care se construieste traseul de deplasare. Un militar destept isi va construi traseul astfel incit in cele 8 ore de munca sa intilneasca majoritatea absoluta a superiorilor ierarhici, chiar pina la seful institutiei. Acesti militari produc multumire.
Exista, desigur, si militari care muncesc prin creatie. Creativitatea acestora in ceea ce priveste constructia sistemului de ascundere prin birouri si evitarea sefilor este nelimitata. E usor sa te camuflezi intr-o institutie militara, dar iti trebuie creativitate pentru a ramine astfel camuflat pe termen lung, eventual pina la pensie. Trebuie sa stii sa eviti superiorii, sa eviti ordinele, sa eviti contactele cu colegii, fiindca si justificarile trebuie gasite in mod nonerepetitiv pentru a fi credibile. Acesti militari produc spatiu liber.
Militarii care au o ocupatie si cei care lucreaza reprezinta segmentele de muncitori cele mai largi si importante din sistem. Militarii cu ocupatie executa activitati diverse, aproape la fel de solicitante fizic si intelectual precum in cazul celor cu hirtii: solitaire si lines presupun concentrare si dezvoltare intelectuala deosebite, precum si excelenta pregatire fizica pentru a putea sta nemiscat ore intregi in fata computerului, iar vodca si whisky-ul din dulap presupun cunostinte solide de matematica si fizica in vederea dozarii corespunzatoare. Sint cei mai loiali institutiei, traind, respirind, existind in umbra ei, niciodata deranjind-o, niciodata incalcind cutumele. Acesti militari produc liniste.
Militarii care lucreaza sint militarii care sapa transee pentru colegi si superiori, astfel incit acestia sa cada corespunzator in ele si sa mai si ramina acolo. A lucra pe cineva este o adevarata arta. Cere rabdare de paianjen, salt si muscatura de sarpe, inteligenta de hiena. De modul in care infig lopata si calculeaza dimensiunile gropii, de stilul in care atrag victima si de forta cu care o imping depinde integral calitatea muncii lor. Cu cit numarul indivizilor din transee creste, cu atit satisfactia profesionala este mai mare. Acesti militari produc functii.
(Tranz.) Se refera la militarii care muncesc pamintul cu bocancii si palmele. Militarii angajati cu contract, subofiterii, precum si toti militarii superiori sau inferiori din operativ, indiferent de institutie. Sint acei militari care muncesc in sensul desuet, depasit, fosilizat al termenului. Sint cei care aplica in fapt fisa postului, care vin la treaba de dragul meseriei, stau cu zilele la serviciu, in misiuni sau in unitate, si fara de care toti ceilalti de mai sus n-ar putea munci modern si atit de eficient. Sint militarii in a caror ranita nu exista bastonul de maresal fiindca sint deficitari la capitolul adaptabilitate si inteligenta, neintelegind ca doar sistemul modern de munca (prezentat mai sus) innobileaza si e bratara de aur. Sint deficitari si la capitolul pregatire fizica, neavind timp de antrenamentele cu hirtie, mouse sau lopatica. Acesti militari produc disconfort.
2. (Refl.) Toti militarii din sistem isi dau osteneala, se straduiesc, trudesc. E axiomatic, nu se demostreaza, nu se argumenteaza.
3. si 4. (Tranz., Refl., Intranz.) Aceste sensuri le vom aborda impreuna fiindca au ca principala definitie chinul. Relatia intre cel care supune la cazne si cel care sta supus lor este simbiotica, biunivoca, moleculara. Este o relatie absoluta, perfecta, indestructibila, construita in sistem pasalic, cu harem si biruri. Haremul este locul in care comandantul i-o trage subalternului cu placere si pasiune. Birurile sint acele dari ale militarilor care chiar daca prezinta sau nu interes pentru haremul comandantului, trebuie sa supravietuiasca sau sa avanseze.
Supunerea la cazne este, fara indoiala, atributul comandantilor. Apetenta pentru tortura este un dat care vine cu functia si nu oricine isi poate onora functia torturind corespunzator. Tortura cere timp, pregatire si dedicare, cere stil si rafinament, acestea fiind invers proportionale cu marimea functiei.
Un militar cu functie de conducere mica prefera uneltele brute de tortura, precum injuratura si palmele in ceafa, pe cind unul cu functie de conducere inalta apeleaza la tactici precum interzicerea plecarii la cursuri de perfectionare si misiuni in strainatate, neavansarea victimei, privarea de sporuri si prime. Eficienta muncii depuse in procesul de tortura se masoara in marimea haremului si cantitatea birurilor. Majoritatea zdobitoare a celor supusi la cazne prefera alinierea la suita comandantului si plata birurilor aferente (osanale, cadouri, procente din sporuri etc.).
Si a accepta sa patimesti reprezinta o adevarata arta, respectind principiul purgatoriului. Fiind atributul executantului, trairea chinului nu poate fi atinsa in maxima ei potentialitate pina nu se parcurg etape importante precum revolta tacuta si furia interioara. In timp, chinul devine modul de existenta, drogul si munca zilnica fara de care militarul nu-si poate incasa solda cu satisfactie. Satisfactia supravietuirii. In viata de zi cu zi, procesul se numeste indobitocire. In militarie, se numeste disciplinare si autodisciplinare.
Euripide spunea ca "munca este parintele gloriei si al fericirii". Fiindca muncesc atit de mult, militarii romani sint si gloriosi, si fericiti.
Aleluia, militarii romani sint pregatiti de razboi.
Traiasca 1 Mai militar!
Trimis de Aiko
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.330 )
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Tuesday 01 May 2007 - 15:04:08
In anul 1889, Congresul Internationalei Socialiste a decretat 1 Mai Ziua Internationala a Muncii, in memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorata prin manifestatii muncitoresti. Cu timpul, 1 Mai a devenit sarbatoarea muncii in majoritatea tarilor lumii, diversele manifestari capatand amploare pe masura ce autoritatile au convenit cu sindicatele ca aceasta zi sa fie libera. In Romania, Ziua Muncii a fost sarbatorita pentru prima data de catre miscarea socialista in 1890. (wikipedia)
In tara noastra, apreciata de presa occidentala ca fiind cel mai mare consumator al Europei, conceptul "munca" si-a alterat de foarte mult timp sensul si si-a pierdut semnificatia. Unde oare in alta parte a lumii vom mai intilni reflectii adinci de genul: "cine-i harnic si munceste, ori e prost, ori nu gindeste", "cine-i harnic si munceste are tot ce vrea, cine sta si leneveste, are tot asa", "munca l-a creat pe om, dar nici lenea n-a omorat pe nimeni", "ce poti face azi, nu lasa pe maine, ci pe poimaine, ca poate nu mai trebuie facut", "cine nu munceste nu greseste, iar cine nu greseste merita sa fie promovat", iar lista poate continua. Si totusi, in Romania se munceste. Sa vedem cum.
Oscar Wilde spunea ca "MUNCA este refugiul oamenilor care nu au ceva mai bun de facut". In Romania, majoritatea absoluta a populatiei nu are lucruri mai importante de facut. Pentru ca romanii MUNCESC. Reamintim cititorilor ce ne spune DEX-ul despre munca:
MUNCI, muncesc, vb. IV.
1. Intranz. A desfasura o activitate, a depune un efort fizic sau intelectual pentru a produce, a crea ceva; a avea o ocupatie; a lucra.
Tranz. A efectua munci agricole, a lucra pamantul, campul.
2. Refl. A-si da osteneala; a se stradui, a se trudi.
3. Tranz. (Înv. si pop.) A supune la cazne, a tortura.
4. Refl. si intranz. (Înv. si pop.) A suporta suferinte fizice sau morale; a se chinui, a patimi.
Tranz. (Despre sentimente, ganduri etc.) A provoca suferinte (morale sau fizice), a preocupa in mod intens, a consuma.
Expr. (Refl.) A se munci cu gandul = a se framanta. – Din sl. monciti.
(DEX 1998)
Cum acesta este un website dedicat sistemului national de securitate, ma voi rezuma la explicarea cuvintului din aceasta perspectiva.
1. (Intranz.) Fiecare militar desfasoara o activitate, din momentul in care patrunde pe poarta unitatii, pina cind o paraseste. Unii depun efort fizic, altii intelectual, dar toti produc.
Bunaoara, pentru a muta doua hirtii prin holuri si birouri, timp de 8 ore, se cer un efort fizic deosebit, antrenamente obositoare si multa concentare. Hirtiile trebuie tinute cit mai vizibil si eventual fluturate usor in apropierea superiorilor, lucru care solicita zdravan musculatura bratelor, dat fiind numarul ridicat de comandanti dintr-o institutie in fata carora trebuie executat gestul. In procesul de intersectare cu acestia, capul si trunchiul se pleaca la un unghi de 30-45 de grade, stimulata fiind musculatura spatelui. Totusi, in cazul in care in primele patru ore nu poate fi intilnit nici unul dintre ofiterii ierahici, mutarea hirtiilor continua oricum in pas vioi, pina la finele programului. Astfel, musculatura picioarelor este solicitata permanent pe scari si paliere, in birouri si curti. Efortul intelectual se regaseste in modul in care se construieste traseul de deplasare. Un militar destept isi va construi traseul astfel incit in cele 8 ore de munca sa intilneasca majoritatea absoluta a superiorilor ierarhici, chiar pina la seful institutiei. Acesti militari produc multumire.
Exista, desigur, si militari care muncesc prin creatie. Creativitatea acestora in ceea ce priveste constructia sistemului de ascundere prin birouri si evitarea sefilor este nelimitata. E usor sa te camuflezi intr-o institutie militara, dar iti trebuie creativitate pentru a ramine astfel camuflat pe termen lung, eventual pina la pensie. Trebuie sa stii sa eviti superiorii, sa eviti ordinele, sa eviti contactele cu colegii, fiindca si justificarile trebuie gasite in mod nonerepetitiv pentru a fi credibile. Acesti militari produc spatiu liber.
Militarii care au o ocupatie si cei care lucreaza reprezinta segmentele de muncitori cele mai largi si importante din sistem. Militarii cu ocupatie executa activitati diverse, aproape la fel de solicitante fizic si intelectual precum in cazul celor cu hirtii: solitaire si lines presupun concentrare si dezvoltare intelectuala deosebite, precum si excelenta pregatire fizica pentru a putea sta nemiscat ore intregi in fata computerului, iar vodca si whisky-ul din dulap presupun cunostinte solide de matematica si fizica in vederea dozarii corespunzatoare. Sint cei mai loiali institutiei, traind, respirind, existind in umbra ei, niciodata deranjind-o, niciodata incalcind cutumele. Acesti militari produc liniste.
Militarii care lucreaza sint militarii care sapa transee pentru colegi si superiori, astfel incit acestia sa cada corespunzator in ele si sa mai si ramina acolo. A lucra pe cineva este o adevarata arta. Cere rabdare de paianjen, salt si muscatura de sarpe, inteligenta de hiena. De modul in care infig lopata si calculeaza dimensiunile gropii, de stilul in care atrag victima si de forta cu care o imping depinde integral calitatea muncii lor. Cu cit numarul indivizilor din transee creste, cu atit satisfactia profesionala este mai mare. Acesti militari produc functii.
(Tranz.) Se refera la militarii care muncesc pamintul cu bocancii si palmele. Militarii angajati cu contract, subofiterii, precum si toti militarii superiori sau inferiori din operativ, indiferent de institutie. Sint acei militari care muncesc in sensul desuet, depasit, fosilizat al termenului. Sint cei care aplica in fapt fisa postului, care vin la treaba de dragul meseriei, stau cu zilele la serviciu, in misiuni sau in unitate, si fara de care toti ceilalti de mai sus n-ar putea munci modern si atit de eficient. Sint militarii in a caror ranita nu exista bastonul de maresal fiindca sint deficitari la capitolul adaptabilitate si inteligenta, neintelegind ca doar sistemul modern de munca (prezentat mai sus) innobileaza si e bratara de aur. Sint deficitari si la capitolul pregatire fizica, neavind timp de antrenamentele cu hirtie, mouse sau lopatica. Acesti militari produc disconfort.
2. (Refl.) Toti militarii din sistem isi dau osteneala, se straduiesc, trudesc. E axiomatic, nu se demostreaza, nu se argumenteaza.
3. si 4. (Tranz., Refl., Intranz.) Aceste sensuri le vom aborda impreuna fiindca au ca principala definitie chinul. Relatia intre cel care supune la cazne si cel care sta supus lor este simbiotica, biunivoca, moleculara. Este o relatie absoluta, perfecta, indestructibila, construita in sistem pasalic, cu harem si biruri. Haremul este locul in care comandantul i-o trage subalternului cu placere si pasiune. Birurile sint acele dari ale militarilor care chiar daca prezinta sau nu interes pentru haremul comandantului, trebuie sa supravietuiasca sau sa avanseze.
Supunerea la cazne este, fara indoiala, atributul comandantilor. Apetenta pentru tortura este un dat care vine cu functia si nu oricine isi poate onora functia torturind corespunzator. Tortura cere timp, pregatire si dedicare, cere stil si rafinament, acestea fiind invers proportionale cu marimea functiei.
Un militar cu functie de conducere mica prefera uneltele brute de tortura, precum injuratura si palmele in ceafa, pe cind unul cu functie de conducere inalta apeleaza la tactici precum interzicerea plecarii la cursuri de perfectionare si misiuni in strainatate, neavansarea victimei, privarea de sporuri si prime. Eficienta muncii depuse in procesul de tortura se masoara in marimea haremului si cantitatea birurilor. Majoritatea zdobitoare a celor supusi la cazne prefera alinierea la suita comandantului si plata birurilor aferente (osanale, cadouri, procente din sporuri etc.).
Si a accepta sa patimesti reprezinta o adevarata arta, respectind principiul purgatoriului. Fiind atributul executantului, trairea chinului nu poate fi atinsa in maxima ei potentialitate pina nu se parcurg etape importante precum revolta tacuta si furia interioara. In timp, chinul devine modul de existenta, drogul si munca zilnica fara de care militarul nu-si poate incasa solda cu satisfactie. Satisfactia supravietuirii. In viata de zi cu zi, procesul se numeste indobitocire. In militarie, se numeste disciplinare si autodisciplinare.
Euripide spunea ca "munca este parintele gloriei si al fericirii". Fiindca muncesc atit de mult, militarii romani sint si gloriosi, si fericiti.
Aleluia, militarii romani sint pregatiti de razboi.
Traiasca 1 Mai militar!
Trimis de Aiko
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.330 )