Bucureşteanule, tu privești vreodată în jur? Tu nu vezi că trăiești într-un oraș cucerit? Nu te scot din minți reclamele care te privesc din toate părțile? Bucureşteanule, tu mai ții minte cum arătau clădirile din orașul ăsta? La fiecare slogan comunist pe care l-ai dat jos au apărut o sută de sloganuri publicitare. Fiecare seceră pe care ai dărâmat-o a fost înlocuită de o mie de brand-uri comerciale. Ce-ai câștigat cu asta? Ai schimbat sărăcia tăcută și demnă a unor clădiri ciuruite de gloanțe pe sărăcia stridentă, de butic ieftin, a unui oraș care-și ascunde fațadele istorice sub promoții și discount-uri sezoniere.

Bucureşteanule, te-ai plimbat prin Europa? Ai mai văzut orașe batjocorite în halul ăsta? Reclamele lor respectă arhitectura orașului și vorbesc despre bunăstare și despre civilizație. Reclamele noastre, lăbărțate peste tot Bucureștiul vechi și frumos, vorbesc despre sărăcia unui popor care și-ar închiria și cimitirele pentru o campanie publicitară.

Îți dai seama că fiecare reclamă de pe fațadele Bucureștiului conține o minciună prin omisiune? "(noi) ți-am pregătit o superofertă!", "(noi) îți oferim zeci de minute gratuite!", "€œ(noi) îți dăm credit doar cu buletinul". Chiar crezi că lor le datorezi toate lucrurile astea? Ai și uitat cum a pornit totul? Înaintea corporațiilor, înaintea reclamelor și înaintea samsarilor de spații publicitare, în România a fost nevoie să curgă sânge. În 1989 mai mult de o mie de oameni au murit pe străzile Bucureștiului pentru ca tu să trăiești liber. Mai întâi au fost gloanțele, copii rămăși orfani și gropile comune și abia apoi superofertele, minutele gratuite și creditul doar cu buletinul. Dar tu ai uitat toate astea, și îți închipui că le datorezi libertatea comercianților care ți-au ascuns orașul sub promoțiile lor mincinoase. Când te înghesui cu căruciorul de supermarket la coadă, nu te frapează ironia că în Decembrie s-a murit și pentru ca să nu se mai stea la coadă? Când îți ridici fericit minutele gratuite, nu te gândești că s-a murit și pentru ca nimeni să nu mai fie nevoit să-și ia pe cartelă porția zilnică de sclavie? Bucureşteanule, spune-mi sincer, când îți faci shopping-ul de Crăciun, cumperi măcar o lumânare pentru morții din decembrie?

Stăpânii de sclavi își marcau proprietatea cu fierul înroșit. Din cauza indiferenței tale și a aleșilor tăi, clădirile Bucureștiului au ajuns să trăiască într-o sclavie perpetuă, marcate cu fierul publicității outdoor de cei care le închiriază fațadele cu ziua. În Decembrie 1989, istoria ți-a făcut o super-ofertă: libertate doar cu certificatul de deces. Evident, certificatul altora. Dar când ți-ai ridicat rația de libertate, ai uitat să iei și demnitatea de pe tejghea. Acum ai ocazia s-o recapeți. Nu rata cea mai tare promoție de Sărbători: ia-ți înapoi demnitatea la super-ofertă! Scoate-ți libertatea de la amanet și ajută-ne să eliberăm fațadele Bucureștiului de reclame! Pentru că proștilor li se rupe de morții noștri, ajută-ne să curățăm numele proștilor de pe toate gardurile!