Deşi întregul scandal STS a pornit de la eşecul operaţiunii de salvare a victimelor accidentului aviatic din Munţii Apuseni, asanarea acestuia a migrat încet-încet într-o direcție diametral opusă. Practic, reorganizarea STS ca departament al MAI este o mutare cu bătaie mult mai lungă decât ne-am fi putut închipui la prima vedere.

Controlul STS, aşa cum desemnează chiar proiectul de lege relaţia viitoare dintre Interne şi noul Departament de Telecomunicaţii Speciale, înseamnă inclusiv controlul asupra transmiterii datelor legate de prezenţă în ziua alegerilor şi a rezultatelor finale din fiecare secţie de votare, prin procesele verbale scanate şi trimise prin internet, servicii asigurate de STS.

Un sistem similar, dar nesecurizat, de transmitere prin SMS a prezenţei la vot şi chiar a rezultatelor parţiale, a fost implementat de PSD la referendumul din 2012 şi descris amănunţit ulterior de procurorii DNA în dosarul în care este cercetat Liviu Dragnea, coordonatorul politic al campaniei USL la acea vreme.

Traseul legii a fost gândit de PSD în cele mai mici amănunte, pentru a întâmpina cât mai puţine piedici până la semnătura finală. Astfel, pentru a evita avizul CSAT, proiectul le-a fost pus în mână aleşilor PSD, ca iniţiativă parlamentară, chiar dacă autorii reali ai textului sunt, potrivit lui Victor Ponta, „specialiştii de la Interne”.

Iniţiativa a fost anunţată umăr la umăr cu liderii PNL şi UNPR, majoritatea parlamentară fiind asigurată. Mai mult, actul normativ care intră astăzi în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor este propus a fi discutat în procedură de urgenţă, ceea ce îl poate propulsa la promulgare în câteva săptămâni. Singurul obstacol semnificativ al legii, în condiţiile în care preşedintele Traian Băsescu nu o poate trimite la reexaminare decât o dată, poate fi doar Curtea Constituţională, în care, cel puţin în conformitate cu algoritmul politic, USL are majoritate.

Avansarea proiectului de lege, depus oficial la Parlament luni seara, creşte totodată miza numirii noului ministru al Internelor care depinde de semnătura preşedintelui Traian Băsescu. În actuala configuraţie a Guvernului, postul le revine liberalilor care ar urma să facă o propunere oficială vineri.

Din 1996 şi până astăzi, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a fost „organul central de specialitate, cu personalitate juridică, ce organizează şi coordonează activităţile în domeniul telecomunicaţiilor speciale pentru autorităţile publice din România şi alţi utilizatori prevăzuţi de lege”. Instituţia are structură militară şi face parte din Sistemul Naţional de Apărare.

Concret, STS le pune pe birouri demnitarilor câte un telefon cu fir scurt şi le securizează convorbirile pentru a evita scurgerile de informaţii secrete. Celebrul „telefon negru” de la Cotroceni la care Traian Băsescu îl trimitea în vara anului 2012 pe Crin Antonescu să apese tasta 3 este asigurat de STS.

Din 2007, STS a fost însă cooptat şi în asigurarea comunicaţiilor dintre secţiile de votare şi birourile electorale judeţene sau cel central, pentru securizarea datelor şi pentru acurateţea informaţiilor transmise pe parcursul zilei, mai ales în legătură cu prezenţa la urne.

STS dă fiecărui preşedinte de secţie de votare un telefon mobil special cu care sunt transmise la BEC informaţiile din teritoriu. Aşa se face de exemplu raportarea prezenţei pe care BEC o anunţă la intervale regulate de timp şi public. La finalul zilei, după numărarea voturilor, procesele verbale cu rezultatele finale sunt scanate şi introduse în sistemul informatic al AEP, serviciile fiind furnizate tot de STS.

Azi, STS asigură confidenţialitatea şi protecţia comunicaţiilor pentru: Parlament, Preşedinţie, Guvern, instituţiile din domeniul apărării şi ordinii publice, administraţia publică centrală şi locală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi, Curtea Constituţională. Funcţionează în coordonarea CSAT şi este controlat de Parlament, prin comisiile pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională ale celor două Camere.

Proiectul de lege semnat de 140 de parlamentari ai PSD transformă actualul serviciu special într-un departament din ministerul de Interne. Pe modelul DGIPI, celebrul „Doi şi un sfert”, care funcţionează tot la Interne, şeful Departamentului ar urma să aibă rang de secretar de stat şi să fie, astfel, numit de prim-ministru. la fel ca şi cei trei adjuncţi, cu unul mai mult decât în prezent.