News Item: OMNIS (6)
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by colonelul
Monday 10 September 2007 - 14:29:52
Toma Zaharia e un personaj binecunoscut in regiunile de noroaie fetide, crescute din ploile de infractionalitate peste pamintul legalitatii si populate de mutanti politisto-mafioti. Nu i-au venit de hac nici heroina si nici traficul de masini furate, fiindca erau prea multe alte personaje implicate, dar MAI s-a decotorosit de el in urma scandalului cu EADS si Bearing Point (securizarea frontierelor). Pe numele generalului T-Zeu si al altor trei fosti sefi in MAI exista, la ora actuala, o plingere penala pentru abuz in serviciu, semnata chiar de ministerul care i-a facut mari si tari.
Toma Zaharia a iesit la pensie si s-a retras frumusel la mosia sa, dar si-a lasat in urma protejatii, nu numai in MAI, dar si prin parchete. Inclusiv pe Nicoleta Marioneta.
In noua noastra sectiune de download-uri veti gasi toate documentele publicate pina acum, inclusiv cele din 2006 (pe care nu le-am putut prezenta in format imagine, direct in stire, din cauza numarului mare de fisiere). Desigur, vor mai urma si altele, la fel de interesante.
Iar pentru a completa profilul procuroarei Marioneta, va reamintim doua articole edificatoare, aparute in anul 2000 sub semnatura lui Valentin ZASCHIEVICI, in Ora si in Jurnalul National, precum si un alt articol publicat in Adevarul in anul 2002.
(Ora)
Crima organizata din Politie (I)
Va vom prezenta, in randurile ce urmeaza, o insiruire de fapte grave, savarsite de personaje reale, pe teritoriul Romaniei. Continutul intamplarilor pe care vi le relatam face, in prezent, obiectul unei anchete a Parchetului Militar. Nu o vom lua inaintea procurorilor, deci nu noi vom face rechizitoriul persoanelor implicate. Semnalam, insa, un mod de operare cu totul special, pe care-l definim drept "mafiot", posibil doar prin faptul ca membrii gruparii criminale ocupa pozitii-cheie in institutii ale autoritatii de stat, in special in Politie. Mai semnalam faptul ca, in urma actiunilor gruparii criminale pe care o vom prezenta, statul roman a fost pagubit de milioane de dolari, in mod continuu, pe parcursul a mai multi ani. Acesti bani sunt, in cele din urma, platiti din buzunarul nostru, al tuturora. De aceea, luam pozitie si pretindem ca aceste fapte sa fie anchetate cu cea mai mare severitate, iar prejudiciile sa fie recuperate integral de la cei ce vor fi gasiti vinovati.
Ilegalitatile pe care le dezvaluim au ca loc geometric orasele Constanta, Bucuresti si Giurgiu. Ele nu ar fi posibile fara concurenta functionarilor din Interne, Ministerul Public, Finante. Pana unde poate merge lantul complicitatilor, o va stabili doar ancheta aflata in curs. Asta toamna, printr-un ordin al ministrului de Interne, Constantin Dudu Ionescu, au fost destituiti din functie consilierul ministerial col. Paul Sarbu, generalul Mihai Bogdan (fost sef al Politiei Economice Constanta, ulterior detasat la Corpul de Control al ministrului) si cpt. Grigore Pesterau, ofiter la Politia Economica din Constanta. Masura administrativa a survenit ca urmare a unor memorii ce semnalau grave ilegalitati comise de sus-numitii. Imediat, o echipa de ancheta a Corpului de Control pleaca la Constanta, pe urmele aspectelor sesizate.
Presa a facut, la randul sau, investigatii confirmand, in felul sau, acuzele aduse celor trei ofiteri. Concret, lor li se imputa ca au patronat ilegalitati privind confiscari abuzive de marfuri, au operat retineri si, cu sprijinul anumitor procurori, arestari abuzive, ca intretin relatii stranse cu reprezentanti de frunte ai lumii interlope, ca au obtinut venituri uriase ca urmare a "aranjarii unor licitatii". Parte din acuze au fost confirmate de organele de ancheta, restul ramanand in seama procurorilor militari care, de saptamana trecuta, au in lucru un dosar consistent ce-i priveste pe cei trei.
Modul de operare
Dosarul-mama: "Virgi '97"
Doamna procuror Nicoleta Bulgaru, din cadrul Parchetului Constanta, a intocmit, in urma cu patru ani, un dosar penal pentru "asociere in vederea savarsirii de infractiuni", "abuz in serviciu sub forma calificata", "fals si uz de fals", precum si alte infractiuni, mai multor cetateni romani si straini, oameni de afaceri, dar si lucratori vamali. Pe scurt, acestia au sustras de la vamuire, in iarna anului 1997, mari cantitati de cafea verde si solubila, printr-o stratagema simpla, dar eficienta. Marfa era depozitata intr-o magazie a Agentiei Romtrans si de acolo, cu documente false, era introdusa in tara, luand calea circuitului comercial. Dupa stiinta noastra, toti inculpatii sunt judecati in stare de libertate. La acest dosar, calificat drept "solid si bazat", aveau sa fie atasate "dosare masluite", precum cel cu numarul 988/P/1999.
In ce consta masluirea dosarelor? sefa vamii Port Constanta, pe atunci doamna Zulchefir Safert, inculpata in dosarul "Virgi '97" si, dupa cum ne-au informat sursele noastre judiciare, era inca in functie acum doi ani, desi era judecata pentru coruptie. Dumneaei il informa pe capitanul de politie Pesterau, protejat al colonelului (pe-atunci) Mihai Bogdan, cand veneau in port transporturi de cafea ale unor firme straine, exportatoare, ce avusesera, candva, legaturi comerciale cu rau-famata "Virgi '97".
Indiferent daca aceste marfuri doar tranzitau portul Constanta, avand ca destinatie alte tari, ori ele urmau a fi importate de o firma din Romania, deveneau suspecte. Daca aveau o cat de mica neregula in acte - lucru destul de frecvent cand o marfa pleaca din Brazilia, hartiile trec prin numeroase maini, iar destinatia finala a marfii este adesea schimbata - politistii procedau la indisponibilizare. Urma rapida vanzare a produselor, la licitatie, iar proprietarii marfii erau "agatati" intr-un dosar penal de contrabanda, pentru ca masura confiscarii si a vanzarii marfii sa capete soliditate, iar pagubasilor sa le treaca cheful de reclamatii. Justificarea noului dosar penal suna cam asa: "Urmare a fraudei vamale savarsite de SC Virgi '97, prin relatiile comerciale cu alte societati straine, s-a dispus consemnarea la Vama Port Constanta a societatilor... etc." Iata o stratagema demna de o cauza mai buna: procurorul alipeste la un caz vechi, aflat in instanta, unul nou, cu o justificare bizara si are, astfel, posibilitatea de a dispune de libertatea unor oameni si de bunurile lor. Suntem curiosi ce parere are Parchetul de pe langa Curtea Suprema despre legalitatea unei asemenea tehnici.
Protectorii ofiterilor mentionati si ai procuroarei Bulgaru aveau grija sa reteze si "caile de atac" legale. Ce se intampla cu profiturile obtinute din vanzarea marfurilor mult subevaluate, asta e treaba altora sa afle...
Asa s-a intamplat cu un transport de cafea solubila, sosit la Constanta cu nava olandeza Banjard, de la Santos-Brazilia. Vaporul a venit pe 10 ianuarie 1999. Au fost descarcate 21 containere cu ness. Opt si-au gasit cumparator, au fost vamuite si pace buna. Celelalte 13 au ramas in zona de supraveghere vamala, cateva luni bune. |n fine, abia la inceputul lunii iunie, firma Overseas Trading SRL a cumparat ness-ul si a solicitat tranzitul pana in Zona libera Giurgiu, urmand ca, de acolo, marfa sa fie exportata in Bulgaria.
Pe 8 iunie, in biroul sefei vamii (Zulchefir Safet) apare reprezentantul firmei care urma sa preia cafeaua: Dragos Boranda, de la agentul de marfa Geea International, mandatarul SC Overseas SRL. Se prezinta si capitanul Pesterau, care-i cere originalele documentelor de insotire a marfii. Omul i le da, ofiterul le priveste si afirma: "actele sunt false". Punct. Fara explicatii. Marfa se indisponibilizeaza. E drept, documentele celor 13 containere cu cafea prezentau neconcordante, ce au fost clarificate ulterior. |nsa, e de retinut: marfa nu era destinata a fi comercializata in Romania, iar firma Overseas inca nu apucase sa intocmeasca o declaratie vamala de tranzit a celor 13 containere cu ness. Abia daca s-ar fi intamplat acest lucru, autenticitatea documentelor folosite putea fi pusa in discutie de Politie.
Pe 14 iunie, Pesterau semneaza procesul-verbal de confiscare. A doua zi, containerele cu cafea aflate in zona de supraveghere vamala (deci, dupa lege, aflate inca in afara tarii) sunt incarcate, din ordinul Politiei, si duse cu insotitor, cu girofar, in unele situatii, chiar cu masinile Politiei, intr-un depozit (Hala Traian), unde au fost sigilate. Iata etapa a doua incheiata.
A treia etapa este valorificarea. Pentru valorificarea rapida, este obtinut un certificat care sa ateste ca marfa e perisabila. Se trimite o mostra la laboratorul LAREX, care emite un buletin de analiza a carui valabilitate este, potrivit normelor in vigoare, de trei luni. Acest document e trimis de Politie la Directia Financiara Constanta, care emite un certificat ce atesta ca marfa are valabilitate trei luni. Iata deci, unda verde pentru scoaterea marfii la licitatie. |n scurt timp, marfa era vanduta. Licitatia le-a mirosit urat unor ofiteri, care au descoperit ca cele patru firme participante erau in legatura. Fiecare dintre ele depunea 10% din valoarea estimata, una singura castiga, iar celelalte trei ii cedau cate 10% din valoare, iar restul de 60% era platit in numerar.
Ce fac pagubasii, carora li se intocmise deja dosar penal si s-au trezit, peste noapte, infractori? Fac plangeri impotriva politistilor, iar plangerile sunt trimise, de la minister, inapoi la Constanta, sa le rezolve Mihai Bogdan si Grigore Pesterau. De asta a avut grija "pila" lor de la Bucuresti, Paul Sarbu, consilierul secretarului de stat Liviu Popescu. |n momentul in care pagubasii-infractori au mers mai departe, cu plangeri la Parchetul Militar, au avut de-a face personal cu Paul Sarbu, care a condus ancheta impotriva lor. Dar despre toate acestea, la timpul potrivit.
Trei persoane au fost arestate in aceasta afacere, incepand cu 21 octombrie 1999: Ion Mircica (pentru sase luni jumatate), Dragos Boranda (trei luni), ambii reprezentanti ai agentului de marfa Geea International si Sherif Abdala, reprezentant al Overseas Trading (timp de sapte luni). Procesul lor se apropie de final, la Judecatoria Constanta. Cu totii sunt decisi sa pretinda statului roman despagubiri consistente, in cazul in care instanta ii va considera nevinovati.
Hibele rechizitoriului
Cum spuneam la inceput, la rechizitoriul-mama Virgi '97, procurorul Nicoleta Bulgaru a adaugat puiul Overseas Trading, pe baza documentatiei furnizate de capitanul Pesterau. Si in rechizitoriu scrie ca documentele insotitoare ale celor 21 de containere cu ness din Brazilia erau false (desi opt dintre ele au fost comercializate in deplina legalitate, in Romania). Poftim de mai contrazice rechizitoriul cata vreme - fapt de gravitate impardonabila - de la dosar au disparut conosamentele originale ale marfii. Cine raspunde pentru aceasta disparitie suspecta? Deocamdata, nimeni.
Se face, apoi, referire, la intentia de a frauda statul roman. Aici e o mare problema. O frauda presupune, nu-i asa, existenta unui prejudiciu. Or, retineti fapt scandalos, pana la ora actuala (si au trecut doi ani), nu a fost reclamat nici un prejudiciu. Potrivit legii, art. 147, alin. 3 din Codul Vamal, "in cazul infractiunilor vamale, datoria vamala serveste la determinarea temeiului de pornire a urmaririi penale si a pedepselor penale". Or, in cazul de fata, nu exista nici o datorie vamala. La solicitarea Judecatoriei Constanta, Directia Generala a Vamilor comunica in acest sens: "pana la aceasta data (n.r. - 06.09.2000), nu s-a primit de la organele de urmarire penala documente din care sa rezulte ca faptele constatate constituie contraventii vamale". Deci, nici macar contraventii, necum infractiuni.
Cum se va derula acum procesul, e greu de anticipat, cata vreme administratorii firmei Overseas Trading au adus instantei documentele, legalizate prin Ministerul Afacerilor Externe din Cipru si Ambasada Romaniei din Cipru, care atesta ca toate documentele au fost legale, conform legislatiei internationale maritime.
Carcotasi de felul nostru, am presupune ca si in acest caz, ca in mai toate celelalte de acest gen, adevarul e pe undeva pe la mijloc. Citind rechizitoriul intocmit de procurorul Nicoleta Bulgaru, precum si documentele de urmarire penala intocmite de capitanul Pesterau (subalternul generalului Bogdan), observam ca reprezentantii autoritatilor se feresc ca dracu' de tamaie sa specifice normele interne si internationale care, in opinia lor, au fost incalcate de cei acuzati de ei. Este incalificabila formula "au incalcat dispozitiile legii", intr-un document de acuratetea caruia atarna libertatea oamenilor.
Urmarile
Ce se intampla acum? Procesul "contrabandistilor" e pe rol, ca si ancheta procurorilor militari indreptata impotriva anchetatorilor. Marfa a fost vanduta, cum spuneam, la licitatie, la un pret mult mai mic decat valoarea reala. Banii obtinuti, astfel, de statul roman, sunt indisponibilizati la CEC, din ordinul Judecatoriei, pana la clarificarea procesului. Numai ca, vanzarea cantitatii de ness la licitatie poate fi considerata, de pe-acum, o evaziune fiscala savarsita cu complicitatea Politiei. Aceasta, intrucat nu a fost varsata la buget contravaloarea taxelor vamale, a accizelor si a TVA estimata la 1.123.000 USD. Prima paguba certa.
A doua, ce va produce efecte in lunile ce vor urma, este conditionata de evolutia procesului. Proprietarii marfii, Overseas Trading, pot primi intreaga suma provenita din vanzarea cafelei confiscate, cu dobanzile corespunzatoare. Ca asa vor sta lucrurile, o arata evolutia altor cazuri similare, avand ca protagonisti aceiasi ofiteri si pe complicii lor. Vom relata, intr-unul din numerele viitoare, cum a ajuns statul roman sa plateasca unei firme bulgaresti daune substantiale, ca urmare a abuzurilor acelorasi politisti.
(Jurnalul National)
Crima organizata din politie (II)
Politia si Finantele au vandut marfa confiscata unei firme fantoma
La Constanta exista o politie paralela, ca in Chicago deceniului trei, ca in Basarabia si Rusia zilelor noastre. In ziarul de ieri, va aratam cam care este structura organizatiei criminale "interne", precum si cateva dintre modalitatile de strangere a fondurilor. Va numeam si doi protectori notorii: Dragos Constantinescu si Dorin Marian. Acum, la Constanta este o echipa a Grupului de Control al ministrului Dudu Ionescu. Ofiterii ancheteaza relatiile dintre generalul Bogdan, consilierul Sarbu si capitanul Pesterau (suspendati din functii de ministru) si lumea interlopa.
In sprijinul acestei anchete, noi am prezentat nume, date si fapte culese din investigatiile jurnalistice. In continuare, va vom relata succint un caz clasic de inalta coruptie - organizata dupa reguli militare - care dovedeste fara putinta de tagada ce se intampla atunci cand o institutie puternica si respectabila, precum Politia, este folosita fatis de lumea interlopa. Acest caz se afla inca din ziua de 11 ianuarie 2000 in atentia generalului Dan Voinea, seful Sectiei Parchetelor Militare. Nici pana azi, Parchetul Militar nu a terminat cercetarile, desi probatoriul este relativ simplu si evident.
Aurel Dragoman, fostul director adjunct al Vamii Constanta, a fost pus sub invinuire in dosarul penal 1296/P/99, pentru abuz in serviciu. Arestarea sa a starnit la acea vreme strasnice controverse si suspiciuni, exploatate de presa, privind corectitudinea anchetei. Departe de ne pronunta asupra vinovatiei sau nevinovatiei lui Dragoman, nu putem evita ilegalitati flagrante comise in aceasta speta. Potrivit datelor aflate si in posesia procurorilor militari, un lucru e cert: politisti din Constanta au furat patru containere cu tigari si, incalcand toate legile si regulamentele in vigoare, le-au vandut, la licitatie, unei firme-fantoma. Cu bani-pesin, platiti pe loc. Iar firma pagubasa se plange in zadar statului roman, cerand restituirea marfii care... a fost papata.
Alo, Parchetul Mlitar, se aude?
Dragoman reclama ca, in repetate randuri, capitanul Grigore Pesterau (sofer facut cu pile ofiter de economic) i-a cerut sa-l ajute sa scoata din vama marfa indisponibilizata. Ofiterul i-a explicat vamesului ca este protejat de (pe atunci) colonelul Bogdan, protejat, la randul sau, al fiului presedintelui Constantinescu. Cum erau notorii chefurile lui Bogdan cu Dragos Constantinescu si Dorin Marian, iar colonelul primea misiuni direct de la Cotroceni, explicatia era plauzibila. Dragoman n-a cedat, insa, presiunilor, motiv pentru care Pesterau si Bogdan i-au inscenat un dosar penal, sub acuzatia ca ar fi acceptat cu buna stiinta documente vamale false pentru reexportarea a patru containere cu tigari din import.
In realitate, cele patru containere se aflau in tranzit, de la Fabrica de tutun Reemtsma (Ukraina) catre firma H.F. & Ph.F (Germania), cu tranzit prin Portul Constanta si destinatie finala Burgas - Bulgaria. Conosamentul de serviciu, ce insotea marfa la transbordare, a fost completat gresit la plecare dar, intre timp, eroarea a fost remediata. A fost emis un nou conosament (greseala nefiind grava, insa destul de frecventa in practica comerciala), insa, intre timp, marfa descarcata a fost retinuta, pe 01.03.1999, de Politia Constanta, mai exact de Pesterau. Sarcina politiei era ca preia in custodie marfa, pana cand instanta de judecata stabileste care-i va fi soarta, dupa ce proprietarul marfii rectifica eroarea si i se stabileste - sau nu - buna credinta. Dar ce face Pesterau? Pe 1 martie, marfa este incarcata in camionul 6-CT-3512 (la ridicare, in rubrica "agent economic" figureaza... Politia Constanta) si depusa, o zi mai tarziu, la firma SC Traian SA Constanta.
Directia Generala a Vamilor, prin adresa 5981 din 2 martie 1999, sesizeaza Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta ca marfurile au fost ridicate "fara intocmirea documentelor cerute de lege". DGV cere "a se verifica legalitatea actiunii IJP Constanta". Nici un raspuns de la Parchet, iar marfa e vanduta, prin licitatie, firmei SC Queen Monaco Group SRL, despre care surse din interiorul comunitatii de informatii (confirmate de datele de la Registrul Comertului) afirma ca este o firma fantoma. Atentie! Politia Constanta si Directia Generala a Finantelor Publice Constanta au vandut marfa indisponibilizata de statul roman unei firme fantoma, la licitatie. Iar banii au fost adusi, fara exagerare, in doua geamantane. Iar pretul stabilit pentru un pachet de tigari era de 1.800 lei. Statul a incasat opt miliarde, cand valoarea reala a tigarilor pe piata era de 26 miliarde! Puscaria, domnilor, in spatele acestei afaceri se intrevad catusele si gratiile! O perioada, Dragoman a stat arestat, in baza unui mandat atacabil procedural, eliberat de procuroarea Nicoleta Bulgaru, despre care toata Constanta stie ca intretine cu Pesterau "relatii neprincipiale", asa cum le numeste, in sesizarea penala, fostul vames. El inca asteapta rezultatul plangerii formulate prin aparatorul ales, general (r) Tudor Amza. Apoi, poate, va vorbi mai multe. In numarul de maine al ziarului nostru, noi amanunte despre "politia paralela" de la Constanta.
Fierbe Constanta
Dezvaluirile despre politia paralela care s-a dezvoltat in jurul Inspectoratului Judetean, sub ocrotirea generalului Bogdan, a consilierului ministerial Sarbu si a capitanului Pesterau, au dat curaj ofiterilor care abia asteapta ca anchetatorii Grupului de Control sa le asculte pasurile. Prin grija ofiterilor cinstiti, am aflat de un dosar penal interesant, aflat in parohia generalului Dan Voinea, seful Parchetelor Militare.
Acest dosar a avut ca punct de pornire plangerea penala a lui Aurel Dragoman, fostul sef-adjunct al Vamii Port Constanta. Acestuia, capitanul Pesterau, cu sprijinul procuroarei Nicoleta Bulgaru si a unor subordonati i-a inscenat un dosar de abuz in serviciu, in anul 1999. In replica, la inceputul anului acesta, fostul vames a dezvaluit procurorilor militari maniera oneroasa prin care politistii faceau cadou, prin licitatii contestabile, cantitati uriase de marfuri unor firme-fantoma.
El a relatat cazul celor patru containere de tigari vandute, prin Directia Financiara Constanta, firmei fantoma Queen Monaco Group, din Bucuresti. Aceasta firma nici nu e inscrisa la Registrul Comertului, dar a cumparat cu 8 miliarde lei tigari ce valorau pe piata 26 miliarde. Tranzactia a fost efectuata cu bani-pesin, adusi cu geamantanele. Sesizarea Directiei Generale a Vamilor catre Parchetul Curtii de Apel Constanta a ramas fara raspuns. Acum, o echipa de anchetatori trimisa de ministrul de interne incearca sa faca lumina in problema politiei paralele creata cu sprijin politic la Constanta. Pe de alta parte, seful procurorilor militari, generalul Dan Voinea, are datoria de a se interesa de lucrarea penala aflata, impreuna cu altle de acest gen, in sertarele subordonatilor sai.
(Adevarul)
Un vames a fost condamnat pentru o neglijenta in serviciu comisa in timp ce era in concediu
La sfarsitul lunii noiembrie a anului trecut, un complet al Judecatoriei Constanta, prezidat de judecatoarea Monica Tanase, a emis sentinta penala nr. 2282/28.11.2002, prin care patru vamesi angajati ai Vamii Port Constanta au fost condamnati la patru ani de inchisoare cu suspendare pentru neglijenta in serviciu. Sentinta judecatoarei constantene a fost data in baza rechizitoriului intocmit de procuroarea Nicoleta Bulgaru de la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta. In acelasi dosar au mai fost condamnati alti doi inculpati, oameni de afaceri, dar de aceasta data la inchisoare cu executare. Distractia este ca, pe parcursul judecatii, altii trei inculpati, care au fost arestati preventiv, in final au fost achitati de instanta constanteana. Latura kafkiana a intregii afaceri ne este insa relevata de povestea unuia dintre vamesii condamnati la patru ani de inchisoare cu suspendare, Nicolae Naziru, care, in ziua in care a avut loc infractiunea, era in concediu de odihna. De acest aspect nu au tinut cont insa nici judecatoarea, nici procuroarea si nici ofiterul care a avut dosarul in lucru la politie, mai vechea noastra cunostinta, capitanul Grigore Pesterau. Explicatia acestei "omisiuni" este destul de limpede, cel care il inlocuise pe vamesul plecat in concediu si in al carui serviciu se petrecuse contrabanda era nimeni altul decat Mihai Stanciu, fratele Anisoarei Carutasu, fosta directoare a Directiei Regionale Vamale Port Constanta.
De-a v-ati-ascunselea printre containere
Insa acesta nu este singurul lucru straniu din rechizitoriul intocmit de procuroarea Nicoleta Bulgaru, in urma cercetarilor efectuate de capitanul Pesterau. Dar sa urmarim filmul actiunii. De fapt, contrabanda a constat in introducerea pe teritoriul romanesc a unui transport de cafea verde si cafea solubila in baza unor documente cu care mai fusesera introduse legal alte containere apartinand unei firme constantene. Astfel, pe 9 februarie 1998, au fost scoase din portul Constanta, pe la Poarta nr. 6, doua containere, in rechizitoriu procuroarea Bulgaru retinand faptul ca operatiunea a fost efectuata de lucratorul vamal Nicolae Naziru, fara sa tina cont ca, la acea data, vamesul nostru era in concediu de odihna. Totul a fost evidentiat si in Registrul de evidenta a mijloacelor de transport. Actele aratau clar ca marfurile care faceau obiectul declaratiei vamale iesisera de fapt din port cu alte containere decat cele mentionate si alta data, avand acelasi tip de marfa (ness Amigo) si aceeasi cantitate cu cele sustrase de la vamuire pe 9 februarie '98.
Dupa inceperea cercetarilor, Naziru da doua declaratii. Una doar in fata procurorului, iar cea de-a doua in prezenta avocatului sau si a capitanului Pesterau. In mod ciudat, la dosar apare doar o singura declaratie, cea de-a doua. In declaratiile, sale Naziru a facut referire la trei containere care au iesit cu documente de tranzit in regula pe 10 ianuarie 1998 si, respectiv, pe 12 ianuarie 1998, mentionand ca documentele prezentate de declarantul vamal la control au fost in concordanta cu marfa din containere. In acest sens, Nicolae Naziru a adus si o copie din Registrul de evidenta a mijloacelor auto din care reiesea clar adevarul. In schimb, in rechizitoriu, Nicoleta Bulgaru retine ca vamesul a dat liber unui alt container cu cafea solubila. Confuzie sau rea-credinta? De fapt, acelasi container cu cafea solubila se regaseste si mai incolo in rechizitoriu, procurorul afirmand ca acesta a iesit si pe 9 februarie, prin acelasi punct vamal (n.r. - Poarta 6), fiind controlat tot de Naziru, care, asa cum am aratat, nu era la munca, ci in concediu de odihna, la acea data fiind de serviciu Mihai Stanciu fratele fostei sefe a DRV Constanta. Bulibaseala totala.
Daca tot l-am bagat, barem sa-l bagam de tot!
Ca sa-l bage la apa de tot, lui Naziru i se mai imputa si faptul ca, pe 9 ianuarie 1998, au fost sustrase de la vamuire alte doua containere cu cafea verde evidentiate la pozitiile 2275 si 2276 pe 12 februarie 1998 (n.r. - un an mai tarziu!) in Registrul de evidenta a mijloacelor de transport. Pe scurt, i se imputa lui Naziru ca aceleasi containere, cu aceleasi declaratii vamale, au parasit postul cu o luna inainte, dar fara sa se specifice pe la ce punct vamal, Poarta 5 sau Poarta 6, aspect important pentru ca inculpatul nostru a fost de serviciu intr-un singur loc. La dosar exista si in prezent copii ale DVI si copii dupa Registrul de evidenta a mijloacelor de transport din care rezulta ca Naziru a permis iesirea numai pe la Poarta 5 a containerelor mentionate. Ciudat.
Prestatorii de "servicii" penale
In concluzie, Nicolae Naziru a fost condamnat pe nedrept in baza unui rechizitoriu partinitor si aberant. Elementele esentiale si imprejurarile concrete care puteau conduce la retinerea infractiunii de neglijenta in serviciu au fost omise de politistul si procurorul care au condus ancheta. De altfel, ambii au fost cercetati de superiorii lor ierarhici pentru aceasta afacere si au fost schimbati din functii. Capitanul Grigore Pesterau (n.r. - fost subofiter si sofer al colonelului ajuns intre timp general, Mihai Bogdan) a fost mutat de la Serviciul pentru combaterea criminalitatii economico-financiare la Serviciul de Paza si Ordine Publica, iar Nicoleta Bulgaru a ajuns simplu procuror de sedinta. Din ancheta si rechizitoriu nu reiese la care fisa a postului se face referire pentru concretizarea atributiunilor de serviciu nesocotite de condamnat. In alta ordine de idei, capitanul Pesterau, care ne-a declarat ca a fost un simplu... "prestator de servicii", cunostea faptul ca la data de 9 februarie 1998 a fost de serviciu Mihai Stanciu, si nu Nicolae Naziru. Mai mult, acesta a recunoscut si in scris ca el a fost de serviciu la acea data la Poarta 6. Cu toate acestea, Pesterau si cu Bulgaru l-au incadrat pe fratele fostei sefe a SRV Constanta ca martor! Iar pentru ca ancheta sa para cat de cat argumentata s-a invocat si Ordinul 4437/27.03.1998 pentru imbunatatirea activitatii de supraveghere vamala la portile de acces ale portului, care prevede inscrierea in coltul din dreapta sus, pe originalul declaratiei vamale a mentiunii "iesit" ori "intrat" sub semnatura si stampila, care exclude folosirea documentelor de mai multe ori. Ceea ce nu se mentioneaza este faptul ca acest ordin a fost emis la doua luni dupa producerea faptelor, deci nu poate fi vorba de neglijenta.
Am incercat sa purtam, pe rand, un dialog si cu cei doi anchetatori. Capitanul Pesterau, ironic si plin de sine, ne-a flituit pe un ton arogant, aruncand pisica in gradina ofiterului care a semnat referatul de terminare a urmaririi penale, pe care de fapt el l-a "construit" cu migala.
In ceea ce o priveste pe procuroarea Nicoleta Bulgaru, aceasta se ascunde in spatele unui ordin al Ministerului Justitiei care prevede ca procurorii nu sunt abilitati sa dea personal declaratii presei. Jenant. Suntem curiosi cum va evolua procesul in continuare, intrucat inculpatul Nicolae Naziru a facut deja apel.
Pentru a pune bomboana pe coliva, va invitam sa cititi sentinta penala nr. 1471/27.11.2006, pronuntata in dosarul nr. 22936/3/2006, prin care Tribunalul Bucuresti, Sectia I Penala, mai ca n-o face direct pe madam Marioneta infractoare cu acte in regula. Si acest document se gaseste in arhiva OMNIS din sectiunea Download-uri.
Tovarasi Tariceanu, David, Kovesi, Morar si ceilati, stim ca aveti treburi mai importante decit mafia din aria voastra de responsabilitate, dar poate va gasiti timp si pentru acest subiect. Inainte de a vi-l baga noi pe git prin intermediul forurilor europene.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.380 )
(Category: Proiect SEMPER FIDELIS)
Posted by colonelul
Monday 10 September 2007 - 14:29:52
Toma Zaharia e un personaj binecunoscut in regiunile de noroaie fetide, crescute din ploile de infractionalitate peste pamintul legalitatii si populate de mutanti politisto-mafioti. Nu i-au venit de hac nici heroina si nici traficul de masini furate, fiindca erau prea multe alte personaje implicate, dar MAI s-a decotorosit de el in urma scandalului cu EADS si Bearing Point (securizarea frontierelor). Pe numele generalului T-Zeu si al altor trei fosti sefi in MAI exista, la ora actuala, o plingere penala pentru abuz in serviciu, semnata chiar de ministerul care i-a facut mari si tari.
Toma Zaharia a iesit la pensie si s-a retras frumusel la mosia sa, dar si-a lasat in urma protejatii, nu numai in MAI, dar si prin parchete. Inclusiv pe Nicoleta Marioneta.
In noua noastra sectiune de download-uri veti gasi toate documentele publicate pina acum, inclusiv cele din 2006 (pe care nu le-am putut prezenta in format imagine, direct in stire, din cauza numarului mare de fisiere). Desigur, vor mai urma si altele, la fel de interesante.
Iar pentru a completa profilul procuroarei Marioneta, va reamintim doua articole edificatoare, aparute in anul 2000 sub semnatura lui Valentin ZASCHIEVICI, in Ora si in Jurnalul National, precum si un alt articol publicat in Adevarul in anul 2002.
(Ora)
Crima organizata din Politie (I)
Va vom prezenta, in randurile ce urmeaza, o insiruire de fapte grave, savarsite de personaje reale, pe teritoriul Romaniei. Continutul intamplarilor pe care vi le relatam face, in prezent, obiectul unei anchete a Parchetului Militar. Nu o vom lua inaintea procurorilor, deci nu noi vom face rechizitoriul persoanelor implicate. Semnalam, insa, un mod de operare cu totul special, pe care-l definim drept "mafiot", posibil doar prin faptul ca membrii gruparii criminale ocupa pozitii-cheie in institutii ale autoritatii de stat, in special in Politie. Mai semnalam faptul ca, in urma actiunilor gruparii criminale pe care o vom prezenta, statul roman a fost pagubit de milioane de dolari, in mod continuu, pe parcursul a mai multi ani. Acesti bani sunt, in cele din urma, platiti din buzunarul nostru, al tuturora. De aceea, luam pozitie si pretindem ca aceste fapte sa fie anchetate cu cea mai mare severitate, iar prejudiciile sa fie recuperate integral de la cei ce vor fi gasiti vinovati.
Ilegalitatile pe care le dezvaluim au ca loc geometric orasele Constanta, Bucuresti si Giurgiu. Ele nu ar fi posibile fara concurenta functionarilor din Interne, Ministerul Public, Finante. Pana unde poate merge lantul complicitatilor, o va stabili doar ancheta aflata in curs. Asta toamna, printr-un ordin al ministrului de Interne, Constantin Dudu Ionescu, au fost destituiti din functie consilierul ministerial col. Paul Sarbu, generalul Mihai Bogdan (fost sef al Politiei Economice Constanta, ulterior detasat la Corpul de Control al ministrului) si cpt. Grigore Pesterau, ofiter la Politia Economica din Constanta. Masura administrativa a survenit ca urmare a unor memorii ce semnalau grave ilegalitati comise de sus-numitii. Imediat, o echipa de ancheta a Corpului de Control pleaca la Constanta, pe urmele aspectelor sesizate.
Presa a facut, la randul sau, investigatii confirmand, in felul sau, acuzele aduse celor trei ofiteri. Concret, lor li se imputa ca au patronat ilegalitati privind confiscari abuzive de marfuri, au operat retineri si, cu sprijinul anumitor procurori, arestari abuzive, ca intretin relatii stranse cu reprezentanti de frunte ai lumii interlope, ca au obtinut venituri uriase ca urmare a "aranjarii unor licitatii". Parte din acuze au fost confirmate de organele de ancheta, restul ramanand in seama procurorilor militari care, de saptamana trecuta, au in lucru un dosar consistent ce-i priveste pe cei trei.
Modul de operare
Dosarul-mama: "Virgi '97"
Doamna procuror Nicoleta Bulgaru, din cadrul Parchetului Constanta, a intocmit, in urma cu patru ani, un dosar penal pentru "asociere in vederea savarsirii de infractiuni", "abuz in serviciu sub forma calificata", "fals si uz de fals", precum si alte infractiuni, mai multor cetateni romani si straini, oameni de afaceri, dar si lucratori vamali. Pe scurt, acestia au sustras de la vamuire, in iarna anului 1997, mari cantitati de cafea verde si solubila, printr-o stratagema simpla, dar eficienta. Marfa era depozitata intr-o magazie a Agentiei Romtrans si de acolo, cu documente false, era introdusa in tara, luand calea circuitului comercial. Dupa stiinta noastra, toti inculpatii sunt judecati in stare de libertate. La acest dosar, calificat drept "solid si bazat", aveau sa fie atasate "dosare masluite", precum cel cu numarul 988/P/1999.
In ce consta masluirea dosarelor? sefa vamii Port Constanta, pe atunci doamna Zulchefir Safert, inculpata in dosarul "Virgi '97" si, dupa cum ne-au informat sursele noastre judiciare, era inca in functie acum doi ani, desi era judecata pentru coruptie. Dumneaei il informa pe capitanul de politie Pesterau, protejat al colonelului (pe-atunci) Mihai Bogdan, cand veneau in port transporturi de cafea ale unor firme straine, exportatoare, ce avusesera, candva, legaturi comerciale cu rau-famata "Virgi '97".
Indiferent daca aceste marfuri doar tranzitau portul Constanta, avand ca destinatie alte tari, ori ele urmau a fi importate de o firma din Romania, deveneau suspecte. Daca aveau o cat de mica neregula in acte - lucru destul de frecvent cand o marfa pleaca din Brazilia, hartiile trec prin numeroase maini, iar destinatia finala a marfii este adesea schimbata - politistii procedau la indisponibilizare. Urma rapida vanzare a produselor, la licitatie, iar proprietarii marfii erau "agatati" intr-un dosar penal de contrabanda, pentru ca masura confiscarii si a vanzarii marfii sa capete soliditate, iar pagubasilor sa le treaca cheful de reclamatii. Justificarea noului dosar penal suna cam asa: "Urmare a fraudei vamale savarsite de SC Virgi '97, prin relatiile comerciale cu alte societati straine, s-a dispus consemnarea la Vama Port Constanta a societatilor... etc." Iata o stratagema demna de o cauza mai buna: procurorul alipeste la un caz vechi, aflat in instanta, unul nou, cu o justificare bizara si are, astfel, posibilitatea de a dispune de libertatea unor oameni si de bunurile lor. Suntem curiosi ce parere are Parchetul de pe langa Curtea Suprema despre legalitatea unei asemenea tehnici.
Protectorii ofiterilor mentionati si ai procuroarei Bulgaru aveau grija sa reteze si "caile de atac" legale. Ce se intampla cu profiturile obtinute din vanzarea marfurilor mult subevaluate, asta e treaba altora sa afle...
Asa s-a intamplat cu un transport de cafea solubila, sosit la Constanta cu nava olandeza Banjard, de la Santos-Brazilia. Vaporul a venit pe 10 ianuarie 1999. Au fost descarcate 21 containere cu ness. Opt si-au gasit cumparator, au fost vamuite si pace buna. Celelalte 13 au ramas in zona de supraveghere vamala, cateva luni bune. |n fine, abia la inceputul lunii iunie, firma Overseas Trading SRL a cumparat ness-ul si a solicitat tranzitul pana in Zona libera Giurgiu, urmand ca, de acolo, marfa sa fie exportata in Bulgaria.
Pe 8 iunie, in biroul sefei vamii (Zulchefir Safet) apare reprezentantul firmei care urma sa preia cafeaua: Dragos Boranda, de la agentul de marfa Geea International, mandatarul SC Overseas SRL. Se prezinta si capitanul Pesterau, care-i cere originalele documentelor de insotire a marfii. Omul i le da, ofiterul le priveste si afirma: "actele sunt false". Punct. Fara explicatii. Marfa se indisponibilizeaza. E drept, documentele celor 13 containere cu cafea prezentau neconcordante, ce au fost clarificate ulterior. |nsa, e de retinut: marfa nu era destinata a fi comercializata in Romania, iar firma Overseas inca nu apucase sa intocmeasca o declaratie vamala de tranzit a celor 13 containere cu ness. Abia daca s-ar fi intamplat acest lucru, autenticitatea documentelor folosite putea fi pusa in discutie de Politie.
Pe 14 iunie, Pesterau semneaza procesul-verbal de confiscare. A doua zi, containerele cu cafea aflate in zona de supraveghere vamala (deci, dupa lege, aflate inca in afara tarii) sunt incarcate, din ordinul Politiei, si duse cu insotitor, cu girofar, in unele situatii, chiar cu masinile Politiei, intr-un depozit (Hala Traian), unde au fost sigilate. Iata etapa a doua incheiata.
A treia etapa este valorificarea. Pentru valorificarea rapida, este obtinut un certificat care sa ateste ca marfa e perisabila. Se trimite o mostra la laboratorul LAREX, care emite un buletin de analiza a carui valabilitate este, potrivit normelor in vigoare, de trei luni. Acest document e trimis de Politie la Directia Financiara Constanta, care emite un certificat ce atesta ca marfa are valabilitate trei luni. Iata deci, unda verde pentru scoaterea marfii la licitatie. |n scurt timp, marfa era vanduta. Licitatia le-a mirosit urat unor ofiteri, care au descoperit ca cele patru firme participante erau in legatura. Fiecare dintre ele depunea 10% din valoarea estimata, una singura castiga, iar celelalte trei ii cedau cate 10% din valoare, iar restul de 60% era platit in numerar.
Ce fac pagubasii, carora li se intocmise deja dosar penal si s-au trezit, peste noapte, infractori? Fac plangeri impotriva politistilor, iar plangerile sunt trimise, de la minister, inapoi la Constanta, sa le rezolve Mihai Bogdan si Grigore Pesterau. De asta a avut grija "pila" lor de la Bucuresti, Paul Sarbu, consilierul secretarului de stat Liviu Popescu. |n momentul in care pagubasii-infractori au mers mai departe, cu plangeri la Parchetul Militar, au avut de-a face personal cu Paul Sarbu, care a condus ancheta impotriva lor. Dar despre toate acestea, la timpul potrivit.
Trei persoane au fost arestate in aceasta afacere, incepand cu 21 octombrie 1999: Ion Mircica (pentru sase luni jumatate), Dragos Boranda (trei luni), ambii reprezentanti ai agentului de marfa Geea International si Sherif Abdala, reprezentant al Overseas Trading (timp de sapte luni). Procesul lor se apropie de final, la Judecatoria Constanta. Cu totii sunt decisi sa pretinda statului roman despagubiri consistente, in cazul in care instanta ii va considera nevinovati.
Hibele rechizitoriului
Cum spuneam la inceput, la rechizitoriul-mama Virgi '97, procurorul Nicoleta Bulgaru a adaugat puiul Overseas Trading, pe baza documentatiei furnizate de capitanul Pesterau. Si in rechizitoriu scrie ca documentele insotitoare ale celor 21 de containere cu ness din Brazilia erau false (desi opt dintre ele au fost comercializate in deplina legalitate, in Romania). Poftim de mai contrazice rechizitoriul cata vreme - fapt de gravitate impardonabila - de la dosar au disparut conosamentele originale ale marfii. Cine raspunde pentru aceasta disparitie suspecta? Deocamdata, nimeni.
Se face, apoi, referire, la intentia de a frauda statul roman. Aici e o mare problema. O frauda presupune, nu-i asa, existenta unui prejudiciu. Or, retineti fapt scandalos, pana la ora actuala (si au trecut doi ani), nu a fost reclamat nici un prejudiciu. Potrivit legii, art. 147, alin. 3 din Codul Vamal, "in cazul infractiunilor vamale, datoria vamala serveste la determinarea temeiului de pornire a urmaririi penale si a pedepselor penale". Or, in cazul de fata, nu exista nici o datorie vamala. La solicitarea Judecatoriei Constanta, Directia Generala a Vamilor comunica in acest sens: "pana la aceasta data (n.r. - 06.09.2000), nu s-a primit de la organele de urmarire penala documente din care sa rezulte ca faptele constatate constituie contraventii vamale". Deci, nici macar contraventii, necum infractiuni.
Cum se va derula acum procesul, e greu de anticipat, cata vreme administratorii firmei Overseas Trading au adus instantei documentele, legalizate prin Ministerul Afacerilor Externe din Cipru si Ambasada Romaniei din Cipru, care atesta ca toate documentele au fost legale, conform legislatiei internationale maritime.
Carcotasi de felul nostru, am presupune ca si in acest caz, ca in mai toate celelalte de acest gen, adevarul e pe undeva pe la mijloc. Citind rechizitoriul intocmit de procurorul Nicoleta Bulgaru, precum si documentele de urmarire penala intocmite de capitanul Pesterau (subalternul generalului Bogdan), observam ca reprezentantii autoritatilor se feresc ca dracu' de tamaie sa specifice normele interne si internationale care, in opinia lor, au fost incalcate de cei acuzati de ei. Este incalificabila formula "au incalcat dispozitiile legii", intr-un document de acuratetea caruia atarna libertatea oamenilor.
Urmarile
Ce se intampla acum? Procesul "contrabandistilor" e pe rol, ca si ancheta procurorilor militari indreptata impotriva anchetatorilor. Marfa a fost vanduta, cum spuneam, la licitatie, la un pret mult mai mic decat valoarea reala. Banii obtinuti, astfel, de statul roman, sunt indisponibilizati la CEC, din ordinul Judecatoriei, pana la clarificarea procesului. Numai ca, vanzarea cantitatii de ness la licitatie poate fi considerata, de pe-acum, o evaziune fiscala savarsita cu complicitatea Politiei. Aceasta, intrucat nu a fost varsata la buget contravaloarea taxelor vamale, a accizelor si a TVA estimata la 1.123.000 USD. Prima paguba certa.
A doua, ce va produce efecte in lunile ce vor urma, este conditionata de evolutia procesului. Proprietarii marfii, Overseas Trading, pot primi intreaga suma provenita din vanzarea cafelei confiscate, cu dobanzile corespunzatoare. Ca asa vor sta lucrurile, o arata evolutia altor cazuri similare, avand ca protagonisti aceiasi ofiteri si pe complicii lor. Vom relata, intr-unul din numerele viitoare, cum a ajuns statul roman sa plateasca unei firme bulgaresti daune substantiale, ca urmare a abuzurilor acelorasi politisti.
(Jurnalul National)
Crima organizata din politie (II)
Politia si Finantele au vandut marfa confiscata unei firme fantoma
La Constanta exista o politie paralela, ca in Chicago deceniului trei, ca in Basarabia si Rusia zilelor noastre. In ziarul de ieri, va aratam cam care este structura organizatiei criminale "interne", precum si cateva dintre modalitatile de strangere a fondurilor. Va numeam si doi protectori notorii: Dragos Constantinescu si Dorin Marian. Acum, la Constanta este o echipa a Grupului de Control al ministrului Dudu Ionescu. Ofiterii ancheteaza relatiile dintre generalul Bogdan, consilierul Sarbu si capitanul Pesterau (suspendati din functii de ministru) si lumea interlopa.
In sprijinul acestei anchete, noi am prezentat nume, date si fapte culese din investigatiile jurnalistice. In continuare, va vom relata succint un caz clasic de inalta coruptie - organizata dupa reguli militare - care dovedeste fara putinta de tagada ce se intampla atunci cand o institutie puternica si respectabila, precum Politia, este folosita fatis de lumea interlopa. Acest caz se afla inca din ziua de 11 ianuarie 2000 in atentia generalului Dan Voinea, seful Sectiei Parchetelor Militare. Nici pana azi, Parchetul Militar nu a terminat cercetarile, desi probatoriul este relativ simplu si evident.
Aurel Dragoman, fostul director adjunct al Vamii Constanta, a fost pus sub invinuire in dosarul penal 1296/P/99, pentru abuz in serviciu. Arestarea sa a starnit la acea vreme strasnice controverse si suspiciuni, exploatate de presa, privind corectitudinea anchetei. Departe de ne pronunta asupra vinovatiei sau nevinovatiei lui Dragoman, nu putem evita ilegalitati flagrante comise in aceasta speta. Potrivit datelor aflate si in posesia procurorilor militari, un lucru e cert: politisti din Constanta au furat patru containere cu tigari si, incalcand toate legile si regulamentele in vigoare, le-au vandut, la licitatie, unei firme-fantoma. Cu bani-pesin, platiti pe loc. Iar firma pagubasa se plange in zadar statului roman, cerand restituirea marfii care... a fost papata.
Alo, Parchetul Mlitar, se aude?
Dragoman reclama ca, in repetate randuri, capitanul Grigore Pesterau (sofer facut cu pile ofiter de economic) i-a cerut sa-l ajute sa scoata din vama marfa indisponibilizata. Ofiterul i-a explicat vamesului ca este protejat de (pe atunci) colonelul Bogdan, protejat, la randul sau, al fiului presedintelui Constantinescu. Cum erau notorii chefurile lui Bogdan cu Dragos Constantinescu si Dorin Marian, iar colonelul primea misiuni direct de la Cotroceni, explicatia era plauzibila. Dragoman n-a cedat, insa, presiunilor, motiv pentru care Pesterau si Bogdan i-au inscenat un dosar penal, sub acuzatia ca ar fi acceptat cu buna stiinta documente vamale false pentru reexportarea a patru containere cu tigari din import.
In realitate, cele patru containere se aflau in tranzit, de la Fabrica de tutun Reemtsma (Ukraina) catre firma H.F. & Ph.F (Germania), cu tranzit prin Portul Constanta si destinatie finala Burgas - Bulgaria. Conosamentul de serviciu, ce insotea marfa la transbordare, a fost completat gresit la plecare dar, intre timp, eroarea a fost remediata. A fost emis un nou conosament (greseala nefiind grava, insa destul de frecventa in practica comerciala), insa, intre timp, marfa descarcata a fost retinuta, pe 01.03.1999, de Politia Constanta, mai exact de Pesterau. Sarcina politiei era ca preia in custodie marfa, pana cand instanta de judecata stabileste care-i va fi soarta, dupa ce proprietarul marfii rectifica eroarea si i se stabileste - sau nu - buna credinta. Dar ce face Pesterau? Pe 1 martie, marfa este incarcata in camionul 6-CT-3512 (la ridicare, in rubrica "agent economic" figureaza... Politia Constanta) si depusa, o zi mai tarziu, la firma SC Traian SA Constanta.
Directia Generala a Vamilor, prin adresa 5981 din 2 martie 1999, sesizeaza Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta ca marfurile au fost ridicate "fara intocmirea documentelor cerute de lege". DGV cere "a se verifica legalitatea actiunii IJP Constanta". Nici un raspuns de la Parchet, iar marfa e vanduta, prin licitatie, firmei SC Queen Monaco Group SRL, despre care surse din interiorul comunitatii de informatii (confirmate de datele de la Registrul Comertului) afirma ca este o firma fantoma. Atentie! Politia Constanta si Directia Generala a Finantelor Publice Constanta au vandut marfa indisponibilizata de statul roman unei firme fantoma, la licitatie. Iar banii au fost adusi, fara exagerare, in doua geamantane. Iar pretul stabilit pentru un pachet de tigari era de 1.800 lei. Statul a incasat opt miliarde, cand valoarea reala a tigarilor pe piata era de 26 miliarde! Puscaria, domnilor, in spatele acestei afaceri se intrevad catusele si gratiile! O perioada, Dragoman a stat arestat, in baza unui mandat atacabil procedural, eliberat de procuroarea Nicoleta Bulgaru, despre care toata Constanta stie ca intretine cu Pesterau "relatii neprincipiale", asa cum le numeste, in sesizarea penala, fostul vames. El inca asteapta rezultatul plangerii formulate prin aparatorul ales, general (r) Tudor Amza. Apoi, poate, va vorbi mai multe. In numarul de maine al ziarului nostru, noi amanunte despre "politia paralela" de la Constanta.
Fierbe Constanta
Dezvaluirile despre politia paralela care s-a dezvoltat in jurul Inspectoratului Judetean, sub ocrotirea generalului Bogdan, a consilierului ministerial Sarbu si a capitanului Pesterau, au dat curaj ofiterilor care abia asteapta ca anchetatorii Grupului de Control sa le asculte pasurile. Prin grija ofiterilor cinstiti, am aflat de un dosar penal interesant, aflat in parohia generalului Dan Voinea, seful Parchetelor Militare.
Acest dosar a avut ca punct de pornire plangerea penala a lui Aurel Dragoman, fostul sef-adjunct al Vamii Port Constanta. Acestuia, capitanul Pesterau, cu sprijinul procuroarei Nicoleta Bulgaru si a unor subordonati i-a inscenat un dosar de abuz in serviciu, in anul 1999. In replica, la inceputul anului acesta, fostul vames a dezvaluit procurorilor militari maniera oneroasa prin care politistii faceau cadou, prin licitatii contestabile, cantitati uriase de marfuri unor firme-fantoma.
El a relatat cazul celor patru containere de tigari vandute, prin Directia Financiara Constanta, firmei fantoma Queen Monaco Group, din Bucuresti. Aceasta firma nici nu e inscrisa la Registrul Comertului, dar a cumparat cu 8 miliarde lei tigari ce valorau pe piata 26 miliarde. Tranzactia a fost efectuata cu bani-pesin, adusi cu geamantanele. Sesizarea Directiei Generale a Vamilor catre Parchetul Curtii de Apel Constanta a ramas fara raspuns. Acum, o echipa de anchetatori trimisa de ministrul de interne incearca sa faca lumina in problema politiei paralele creata cu sprijin politic la Constanta. Pe de alta parte, seful procurorilor militari, generalul Dan Voinea, are datoria de a se interesa de lucrarea penala aflata, impreuna cu altle de acest gen, in sertarele subordonatilor sai.
(Adevarul)
Un vames a fost condamnat pentru o neglijenta in serviciu comisa in timp ce era in concediu
La sfarsitul lunii noiembrie a anului trecut, un complet al Judecatoriei Constanta, prezidat de judecatoarea Monica Tanase, a emis sentinta penala nr. 2282/28.11.2002, prin care patru vamesi angajati ai Vamii Port Constanta au fost condamnati la patru ani de inchisoare cu suspendare pentru neglijenta in serviciu. Sentinta judecatoarei constantene a fost data in baza rechizitoriului intocmit de procuroarea Nicoleta Bulgaru de la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta. In acelasi dosar au mai fost condamnati alti doi inculpati, oameni de afaceri, dar de aceasta data la inchisoare cu executare. Distractia este ca, pe parcursul judecatii, altii trei inculpati, care au fost arestati preventiv, in final au fost achitati de instanta constanteana. Latura kafkiana a intregii afaceri ne este insa relevata de povestea unuia dintre vamesii condamnati la patru ani de inchisoare cu suspendare, Nicolae Naziru, care, in ziua in care a avut loc infractiunea, era in concediu de odihna. De acest aspect nu au tinut cont insa nici judecatoarea, nici procuroarea si nici ofiterul care a avut dosarul in lucru la politie, mai vechea noastra cunostinta, capitanul Grigore Pesterau. Explicatia acestei "omisiuni" este destul de limpede, cel care il inlocuise pe vamesul plecat in concediu si in al carui serviciu se petrecuse contrabanda era nimeni altul decat Mihai Stanciu, fratele Anisoarei Carutasu, fosta directoare a Directiei Regionale Vamale Port Constanta.
De-a v-ati-ascunselea printre containere
Insa acesta nu este singurul lucru straniu din rechizitoriul intocmit de procuroarea Nicoleta Bulgaru, in urma cercetarilor efectuate de capitanul Pesterau. Dar sa urmarim filmul actiunii. De fapt, contrabanda a constat in introducerea pe teritoriul romanesc a unui transport de cafea verde si cafea solubila in baza unor documente cu care mai fusesera introduse legal alte containere apartinand unei firme constantene. Astfel, pe 9 februarie 1998, au fost scoase din portul Constanta, pe la Poarta nr. 6, doua containere, in rechizitoriu procuroarea Bulgaru retinand faptul ca operatiunea a fost efectuata de lucratorul vamal Nicolae Naziru, fara sa tina cont ca, la acea data, vamesul nostru era in concediu de odihna. Totul a fost evidentiat si in Registrul de evidenta a mijloacelor de transport. Actele aratau clar ca marfurile care faceau obiectul declaratiei vamale iesisera de fapt din port cu alte containere decat cele mentionate si alta data, avand acelasi tip de marfa (ness Amigo) si aceeasi cantitate cu cele sustrase de la vamuire pe 9 februarie '98.
Dupa inceperea cercetarilor, Naziru da doua declaratii. Una doar in fata procurorului, iar cea de-a doua in prezenta avocatului sau si a capitanului Pesterau. In mod ciudat, la dosar apare doar o singura declaratie, cea de-a doua. In declaratiile, sale Naziru a facut referire la trei containere care au iesit cu documente de tranzit in regula pe 10 ianuarie 1998 si, respectiv, pe 12 ianuarie 1998, mentionand ca documentele prezentate de declarantul vamal la control au fost in concordanta cu marfa din containere. In acest sens, Nicolae Naziru a adus si o copie din Registrul de evidenta a mijloacelor auto din care reiesea clar adevarul. In schimb, in rechizitoriu, Nicoleta Bulgaru retine ca vamesul a dat liber unui alt container cu cafea solubila. Confuzie sau rea-credinta? De fapt, acelasi container cu cafea solubila se regaseste si mai incolo in rechizitoriu, procurorul afirmand ca acesta a iesit si pe 9 februarie, prin acelasi punct vamal (n.r. - Poarta 6), fiind controlat tot de Naziru, care, asa cum am aratat, nu era la munca, ci in concediu de odihna, la acea data fiind de serviciu Mihai Stanciu fratele fostei sefe a DRV Constanta. Bulibaseala totala.
Daca tot l-am bagat, barem sa-l bagam de tot!
Ca sa-l bage la apa de tot, lui Naziru i se mai imputa si faptul ca, pe 9 ianuarie 1998, au fost sustrase de la vamuire alte doua containere cu cafea verde evidentiate la pozitiile 2275 si 2276 pe 12 februarie 1998 (n.r. - un an mai tarziu!) in Registrul de evidenta a mijloacelor de transport. Pe scurt, i se imputa lui Naziru ca aceleasi containere, cu aceleasi declaratii vamale, au parasit postul cu o luna inainte, dar fara sa se specifice pe la ce punct vamal, Poarta 5 sau Poarta 6, aspect important pentru ca inculpatul nostru a fost de serviciu intr-un singur loc. La dosar exista si in prezent copii ale DVI si copii dupa Registrul de evidenta a mijloacelor de transport din care rezulta ca Naziru a permis iesirea numai pe la Poarta 5 a containerelor mentionate. Ciudat.
Prestatorii de "servicii" penale
In concluzie, Nicolae Naziru a fost condamnat pe nedrept in baza unui rechizitoriu partinitor si aberant. Elementele esentiale si imprejurarile concrete care puteau conduce la retinerea infractiunii de neglijenta in serviciu au fost omise de politistul si procurorul care au condus ancheta. De altfel, ambii au fost cercetati de superiorii lor ierarhici pentru aceasta afacere si au fost schimbati din functii. Capitanul Grigore Pesterau (n.r. - fost subofiter si sofer al colonelului ajuns intre timp general, Mihai Bogdan) a fost mutat de la Serviciul pentru combaterea criminalitatii economico-financiare la Serviciul de Paza si Ordine Publica, iar Nicoleta Bulgaru a ajuns simplu procuror de sedinta. Din ancheta si rechizitoriu nu reiese la care fisa a postului se face referire pentru concretizarea atributiunilor de serviciu nesocotite de condamnat. In alta ordine de idei, capitanul Pesterau, care ne-a declarat ca a fost un simplu... "prestator de servicii", cunostea faptul ca la data de 9 februarie 1998 a fost de serviciu Mihai Stanciu, si nu Nicolae Naziru. Mai mult, acesta a recunoscut si in scris ca el a fost de serviciu la acea data la Poarta 6. Cu toate acestea, Pesterau si cu Bulgaru l-au incadrat pe fratele fostei sefe a SRV Constanta ca martor! Iar pentru ca ancheta sa para cat de cat argumentata s-a invocat si Ordinul 4437/27.03.1998 pentru imbunatatirea activitatii de supraveghere vamala la portile de acces ale portului, care prevede inscrierea in coltul din dreapta sus, pe originalul declaratiei vamale a mentiunii "iesit" ori "intrat" sub semnatura si stampila, care exclude folosirea documentelor de mai multe ori. Ceea ce nu se mentioneaza este faptul ca acest ordin a fost emis la doua luni dupa producerea faptelor, deci nu poate fi vorba de neglijenta.
Am incercat sa purtam, pe rand, un dialog si cu cei doi anchetatori. Capitanul Pesterau, ironic si plin de sine, ne-a flituit pe un ton arogant, aruncand pisica in gradina ofiterului care a semnat referatul de terminare a urmaririi penale, pe care de fapt el l-a "construit" cu migala.
In ceea ce o priveste pe procuroarea Nicoleta Bulgaru, aceasta se ascunde in spatele unui ordin al Ministerului Justitiei care prevede ca procurorii nu sunt abilitati sa dea personal declaratii presei. Jenant. Suntem curiosi cum va evolua procesul in continuare, intrucat inculpatul Nicolae Naziru a facut deja apel.
Pentru a pune bomboana pe coliva, va invitam sa cititi sentinta penala nr. 1471/27.11.2006, pronuntata in dosarul nr. 22936/3/2006, prin care Tribunalul Bucuresti, Sectia I Penala, mai ca n-o face direct pe madam Marioneta infractoare cu acte in regula. Si acest document se gaseste in arhiva OMNIS din sectiunea Download-uri.
Tovarasi Tariceanu, David, Kovesi, Morar si ceilati, stim ca aveti treburi mai importante decit mafia din aria voastra de responsabilitate, dar poate va gasiti timp si pentru acest subiect. Inainte de a vi-l baga noi pe git prin intermediul forurilor europene.
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://semperfidelis.ro/news.php?extend.380 )