Ucraina „are toate motivele să creadă” că Rusia va invada „pe scară largă”

Ucraina are „toate motivele să creadă” că forţele Rusiei de-a lungul graniţei estice şi sudice vor începe în curând o invazie pe scară largă, a precizat Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, Andryi Parubyi.

„Ucraina se confruntă cu ameninţarea unei invazii pe scară largă” din partea armatei ruse aflate la graniţă, ce include peste 80.000 de soldaţi, 270 de tancuri, 180 vehicule blindate, 140 de avioane militare, 90 de elicoptere militare, a adăugat Parubyi.

Chiar dacă guvernul rus a promis să retragă unităţile care au efectuat exerciţii militare la graniţa cu Ucraina, numărul acestora s-a mărit considerabil în ultimele zile. Recent, o patrulă de recunoaştere rusească aflată în misiune a fost captură în regiunea Kherson, din sudul Ucrainei continentale. La 27 februarie, Crimeea era ocupată aproape în totalitate de forţele ruseşti, ce numără peste 20.000 de unităţi.

Agitatorii pro-Rusia din Ucraina sunt „forţe speciale”, membrii „de elită ai armatei ruseşti”, ce conlucrează cu „agitatorii profesionişti” angajaţi să facă actele de sabotaj mai palpabile, precizat Parubyi.

Serviciile ucrainene au capturat marţi un agent rus care ar fi organizat mai multe grupuri de protest „pro-Rusia”, le-a înarmat şi care ar fi orchestrat mai multe atentate cu bombă. Cel mai probabil, provocările vor izbucni în Kherson, Odessa, Luhansk şi Donetsk din cauza apropierii lor cu Transnistria şi Rusia, de unde s-ar putea lansa un atac masiv asupra restului Ucrainei.

Garda Naţională a recrutat aproximativ 20.000 de voluntari, mulţi dintre aceştia membri ai EuroMaidanului, şi va începe exerciţiile militare pe data de 13 martie. Aceasta va participa la protecţia graniţelor, la păstrarea securităţii interne şi la prevenirea activităţilor teroriste.

Tot pe 13 martie, Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare va aplica un act prin care cere parlamentului de la Kiev să mobilizeze forţele armate naţionale. Armata Naţională Ucraineană, cuprinde aproximativ 42.000 de soldaţi, dintre aceştia numai 6.000 fiind pregătiţi de luptă.

Chiar dacă mulţi cred că Ucraina este incapabilă să oprească un atac al Rusiei dinspre graniţa de est, „unităţile ucrainene sunt aranjate într-un asemenea mod încât sunt capabile să respingă un atac din orice direcţie”, a precizat Parubyi.

Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare a amintit Statelor Unite şi Marii Britanii de obligaţiile pe care şi le-au asumat prin Memorandumului de la Budapesta semnat în 1994, când Ucraina a renunţat la arsenalul nuclear.

Occidentul a evitat să intervină militar pentru a opri agresiunile Rusiei din Crimeea. NATO a dispus la graniţa de est, pe teritoriul României şi Poloniei, mai multe avioane de recunoaştere. LINK

Ucrainenii susţin că au interceptat o patrulă de recunoaştere rusă

Serviciile speciale ucrainene au afirmat, miercuri, că au arestat în regiunea Kherson (sud) o „patrulă de recunoaştere a armatei ruse”, venită din Crimeea pentru a căuta informaţii despre unităţile ucrainene prezente în zonă.

Acest anunţ al serviciilor speciale (SBU) are loc în timp ce tensiunile cresc între Kiev şi Moscova, iar oficialii ucraineni se tem că, după alipirea Crimeei, Rusia ar putea încerca să controleze alte regiuni ucrainene vecine de pe litoralul Mării Negre, între care Kherson.

Grupul de recunoaştere, afirmă SBU într-un comunicat, a pătruns în regiune evitând punctele de control de la frontiera administrativă dintre Crimeea şi restul Ucrainei.

Membrii săi, ale căror nume nu sunt precizate, ar încerca să determine cât de pregătiţi sunt militarii din trei unităţi.

Comandantul său este un ofiţer al armatei ruse născut în 1981 şi originar din regiunea Riazan (200 de kilometri sud-est de Moscova), dar care folosea un paşaport ucrainean pe numele Evgheni Arbuzov, născut în 1986, potrivit serviciilor speciale.

Arestat fiind, el ar fi recunoscut, potrivit aceleiaşi surse, că a căutat informaţii despre barajele de control şi mobilizarea forţelor ucrainene.

Marţi, autorităţile ucrainene au declarat că a fost arestat la Doneţk, în estul rusofon, un „sabotor” rus care formează grupuri armate şi pregătite, potrivit lor, pentru atentate cu materiale explozibile. LINK

Occidentul ar putea abandona Crimeea pe mâna lui Putin, în schimbul apropierii Ucrainei de UE

Criza ucraineană riscă să conducă la o soluţie dureroasă, cu care Occidentul nu este de acord, dar pe care ar putea să fie nevoit să o accepte, şi anume să abandoneze Crimeea pe mâna lui Vladimir Putin pentru a salva independenţa Ucrainei.

Această împărţire între marile puteri necesită ca anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea să satisfacă ambiţia preşedintelui rus de a rămâne în Istorie ca cel care a restaurat puterea Rusiei, afectată de prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice.

O asemenea strategie ar putea să-i aducă critici preşedintelui american Barack Obama şi să displacă foştilor sateliţi ai fostei URSS din Europa de Est, care se tem pentru securitatea lor.

Niciuna dintre marile puteri nu pare pregătită să înfrunte Rusia pentru a apăra Crimeea, o regiune pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a desprins-o din Rusia în 1954 şi a „dat-o” Ucrainei, în cadrul URSS.

În acelaşi timp, occidentalii ar vrea să vadă Ucraina ieşind din zona de influenţă a Moscovei, având astfel o ţară prietenă la frontiera cu Rusia.

„Occidentul poate să decidă să se uite în altă parte şi să se facă că nu vede ocuparea (Crimeei), dar doar dacă Putin recunoaşte Guvernul ucrainean actual”, apreciază profesorul Alexander Motyl de la Universitatea Rutgers din Newark, în New Jersey.

„El ar trebui să furnizeze garanţii foarte explicite Occidentului”, adaugă acest expert în Ucraina.

„Din nefericire, nimic din discursul sau acţiunea lui Putin nu permite să ne gândim că se va opri la Crimeea”, a adăugat el.

James Nixey, un expert de la Chatham House din Londra, a apreciat, din contră, că stăpânul Kremlinului nu vrea să meargă mai departe. Preşedintele rus „şi-a atins deja obiectivul pe care-l viza”, iar „Crimeea este pierdută”.

„Retrasarea hărţii”

Pentru moment, ideea unui compromis nu este deloc opinia oficială a Occidentului. „Dacă Crimeea va fi anexată, nu vom recunoaşte un referendum care să treacă Crimeea de la Ucraina la Rusia”, asigură adunctul consilierului american pentru Securitate Naţională Tony Blinken.

Cancelarul german Angela Merkel, de obicei prudentă cu privire la Moscova, i-a spus în mod ferm lui Putin că referendumul de la 16 martie privind anexarea Crimeei la Rusia este „illegal”. Ea a subliniat asupra unei „anexări”, potrivit unui parlamentar german.

Statele baltice, ocupate şi anexate de către fosta Uniune Sovietică la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, sunt deosebit de îngrijorate.

Preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite i-a îndemnat pe liderii europeni să „conştientizeze faptul că Rusia încearcă să redeseneze harta frontierelor Europei postbelice”.

Cu toate acetea, în opinia unor analişti Putin caută doar să-i „pedepsească” pe noii lideri ucraineni, păstrând aparenţa unei relaţii de lucru cu Occidentul.

„Pentru Rusia, pierderea influenţei asupra Ucrainei este un lucru, dar să-şi slăbească strânsoarea în care ţine Crimeea şi, deci, accesul la una dintre principalele două flote ale Marinei sale este altceva, este mult mai important şi ar fi foarte greu de îngiţit”, afirmă Erik Nielsen de la grupul bancar italian UniCredit.

Analistul apreciază că Putin vrea să „pedepsească Ucraina ca ţară pentru înclinaţiile sale occidentale”, dar nu vrea ca „tensiuni inevitabile cu Occidentul să depăşească niveluri acceptabile pe plan politic şi economic”.

De ce s-ar opri Putin?

Moscova a oferit locuitorilor Crimeei prestaţii sociale mai mari decât cele plătite de către Kiev, ceea ce face probabil un vot masiv în favoarea alipirii peninsulei la Rusia, duminică.

Însă majoritatea analiştilor apreciază că Occidentul nu va recunoaşte niciodată această alipire, chiar dacă o ca accepta în mod tacit, ca pe un fapt împlinit.

Steven Pifer, un cercetător la Brookings Institution din Washington, susţine că absenţa unei condamnări ferme generale şi anexarea nu va face altceva decât să-l încurajeze pe Putin să intervină şi mai mult în afacerile Ucrainei şi altor foste ţări membre ale Uniunii Sovietice.

„Ar fi o eroare ca Occidentul să «accepte» anexarea Crimeei în speranţa că Putin va lăsa în pace restul Ucrainei”, subliniază fostul ambasador american la Kiev.

Statele Unite speră în continuare că promisiunea unei autonomii mai mari în relaţiile cu Kievul - cealaltă opţiune oferită participanţilor la referendumul prevăzut în Crimeea - va salva integritatea teritoriului Ucrainei şi va conduce la un eşec al planurilor expansioniste ruse.

„Am fost încurajat de declaraţiile premierului (Arseni) Iaţeniuk şi ale altor reprezentanţi, potrivit cărora Guvernul ucrainean este deschis acordării unei autonomii mai mari locuitorilor din Crimeea”, le-a declarat actualul ambasador al Statelor Unite la Kiev, Geoffrey Pyatt, unor jurnalişti.

„Însă este un lucru pe care ucrainenii este necesar să îl decidă în cadrul constituţional, iar acest lucru nu poate avea loc sub ameninţarea puştii”, a adăugat el. LINK

Guvernul pro-rus al Crimeii va naționaliza întreprinderile de stat ucrainene din peninsulă

Guvernul republicii autonome Crimeea (sudul Ucrainei) prevede naționalizarea, cât mai repede posibil, a întreprinderilor de stat ucrainene de pe teritoriul peninsulei, a anunțat vicepremierul Rustam Temirgaliev, citat de Efe.

„Activele companiilor de stat, inclusiv cele ale societății de exploatare a resurselor minerale Cernomorneftegaz, precum și unele centre de sănătate publică de stat vor trece în curând în proprietatea republicii Crimeea”, a declarat agenției de presă Interfax numărul doi în executivul de la Simferopol (capitala Crimeii), dar a cărui legitimitate este negată de noile autorități de la Kiev.

Temirgaliev a dat asigurări că societățile ucrainene private înregistrate legal în Crimeea nu vor avea nicio problemă și „pot cotinua să activeze ca înainte”.

Cu privire la situația sistemului bancar din republica autonomă, el a explicat că băncile rusești au început deja sa intre pe teritoriul Crimeii și că mai multe dintre ele intenționează să-și deschidă reprezentanțe aici.

Parlamentul Crimeii a adoptat marți o declarație de independență față de Ucraina, reiterând dorința de a adera la Federația Rusă. Declarația precizează că independența Crimeii urmează să fie aprobată în urma unui referendum, programat să aibă loc duminică și care a fost deja declarat ilegal de către guvernul central al Ucrainei.

Locuitorii Crimeii vor fi convocați la urne pentru a răspunde dacă preferă reunificarea Crimeii cu Rusia, ca subiect al Federației Ruse, sau dacă susțin o revenire la Constituția Crimeii din 1992 și statutul de parte a Ucrainei, cu mai multă autonomie.

Populația peninsulei Crimeea este formată din 60% ruși, 25% ucraineni și 12% tătari. LINK

Oleksandr Turcinov: Referendumul din Crimeea este o „farsă” decisă în birourile Kremlinului. Kievul nu se va angaja într-o operaţiune militară în Crimeea. Ucraina are nevoie de un ajutor tehnico-militar

Referendumul pentru alipirea la Rusia care va avea loc duminică în peninsula ucraineană Crimeea este o „farsă” decisă în „birourile Kremlinului”, a apreciat marţi preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov. El a adăugat că Ucraina nu se va angaja într-o operaţiune militară în Crimeea.

Oleksandr Turcinov: Ucraina nu se va angaja într-o operaţiune militară în Crimeea

Ucraina refuză să urmeze „scenariul scris de Kremlin” pentru alipirea Crimeei la Rusia şi nu va interveni militar în această peninsulă rusofonă, pentru că preferă să-şi protejeze graniţa de est, a declarat marţi pentru AFP preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov.

„Nu ne putem angaja într-o operaţiune militară în Crimeea, deoarece am lăsa expusă graniţa de est şi Ucraina nu va fi protejată”, a spus Turcinov într-un interviu acordat în exclusivitate pentru AFP după o reuniune a Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare.

„Importante unităţi blindate sunt concentrate la graniţa de est a Ucrainei”, a adăugat el.

În acest climat de tensiune, mai multe manifestaţii separatiste au avut loc săptămâna trecută la Doneţk şi la Lugansk, două oraşe din estul rusofon în care manifestanţii au preluat temporar controlul asupra administraţiilor regionale şi au arborat drapelul rus. Manifestaţii similare s-au soldat cu ocuparea Crimeii.

Turcinov a fost desemnat preşedinte interimar la sfârşitul lunii februarie, după destituirea şi fuga în Rusia a lui Viktor Ianukovici, la capătul a trei luni de proteste faţă de regimul său, care s-au soldat cu o baie de sânge în centrul Kievului ce a provocat moartea a peste o sută de persoane.

Turcinov a afirmat că Ucraina, care „va începe în curând o mobilizare parţială a rezerviştilor”, nu va rămâne „impasibilă în faţa continuării agresiunii”. Ruşii „pot să ne atace unităţile militare din Crimeea, (pot) să-şi extindă agresiunea pe continent. Armata va reacţiona”, a spus el.

Oleksandr Turcinov: Referendumul din Crimeea este o „farsă” decisă în birourile Kremlinului

Întrebat în legătură cu scrutinul care va avea loc în peninsula din sud-estul Ucrainei ocupată de la sfârşitul lunii februarie de forţe ruse, Oleksandr Turcinov a apreciat că „referendumul nu se va desfăşura în Crimeea, ci în birourile Kremlinului”.

„Este o farsă. Majoritatea locuitorilor din Crimeea vor boicota această provocare”, a afirmat şeful de stat, care va părăsi postul după alegerile prezidenţiale din 25 mai.

„Militarii nu au intenţia să organizeze referendumul, ei vor doar să pună date false în procesele verbale”, a adăugat el.

El a mai declarat că Parchetul i-a atenţionat pe reprezentanţii puterii executive din Crimeea să nu participe la referendumul „anticonstituţional”, în caz contrar fiind pasibili de deschiderea unor anchete penale.

Turcinov: Moscova refuză orice contact cu Kievul pentru a găsi o soluţie diplomatică

Turcinov, care nu este recunoscut de Kremlin, a deplâns absenţa contactelor cu oficiali guvernamentali ruşi. „Din păcate, pentru moment, Rusia renunţă la o soluţionare diplomatică a conflictului”, a criticat Turcinov.

„Ruşii renunţă la orice contact la nivel de Ministere de Externe şi de lideri”, deşi comunitatea internaţională „solicită Rusiei să deschidă negocieri de pace”, a subliniat preşedintele interimar ucrainean.

În contextul unei vizite a premierului ucrainean Arseni Iaţeniuk în Statele Unite, unde se va întâlni miercuri cu preşedintele american Barack Obama, Oleksandr Turcinov a spus că se bazează pe sprijinul occidentalilor „pentru oprirea agresiunii ruse”.

Rusia „se comportă ca un agresor, în loc să îşi îndeplinească angajamentele”, a declarat preşedintele interimar ucrainean, făcând referire la „memorandumul de la Budapesta”, semnat în 1994 de Rusia, Statele Unite şi Marea Britanie, în cadrul unei aderări a Ucrainei la Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP). Acest memorandum garantează integritatea teritorială a Ucrainei.

Ucraina are nevoie de ajutor tehnico-militar

„Statele Unite şi UE trebuie să forţeze Rusia să oprească agresiunea militară şi provocările împotriva Ucrainei”, a subliniat el.

„Ucraina are nevoie de un ajutor important, nu doar economic, ci şi tehnico-militar”, a spus el, fără să ofere mai multe detalii.

Turcinov a încercat să ofere asigurări în problema limbii, care a divizat ţara şi care a justificat, potrivit Rusiei, intervenţia în Ucraina.

„Speculaţiile ruse cu privire la discriminarea rusofonilor sunt de domeniul delirului”, a spus el, amintind că o comisie parlamentară alcătuită din reprezentanţi ai regiunilor rusofone şi ucrainofone au fost creată cu scopul de a se ajunge la un compromis. LINK