Există o mulţime de lucruri de vorbit cu privire la o subfamilie a acestor maşinării: dronele. În timp ce aceste avioane pilotate de la distanţă s-au dezvoltat pentru prima oară într-un context militar, nu pare să existe nicio limită privind utilizările lor civile. Această dezvoltare merge mână în mână cu o schimbare radicală în modelele de afaceri, marcată în special de o bruscă scădere a preţurilor şi o varietate tot mai mare de utilizatori. Deci care sunt perspectivele actuale ale acestui posibil business?
Peste tot în lume, UAV, sau vehiculele aeriene fără pilot, se confruntă cu o creştere considerabilă. Aceasta este faza civilă prin care trec dronele, un fenomen care la început fusese doar militar.
Începând cu anii '90, în mod fatal eficient şi extrem de controversat, dintr-o dată, dronele de supraveghere, atac şi transport au jucat roluri principale în războaiele desfăşurate de Statele Unite în Irak, Afganistan şi în alte zone de conflict. Aceste maşini extrem de sofisticate datorează existenţa lor programelor costisitoare care se reflectă în preţ. Celebrul MQ - 1 Predator, de exemplu, care a fost comandat în 1995, costa mai mult de două miliarde de dolari, doar dezvoltarea, costul unitar fiind estimat undeva la 4,5 milioane de dolari.
În timp ce cheltuielile militare ale Statelor Unite sunt în scădere, furnizorii Pentagonului se pregătesc acum pentru a adapta tehnologiile pentru uz civil. În trecut, tranziţii similare din lumea militară către cea civilă au fost de foarte multe ori un succes remarcabil: gândiţi-vă la Internet sau GPS. Un astfel de comutator produce o reducere drastică a costurilor de tehnologii ale căror cheltuieli de dezvoltare au fost amortizate în mare măsură în faza militară. De la începutul anului 2010, costul de componente de calculator şi senzori necesari pentru a construi drone - adică atât hardware pentru zbor, cât şi software-ul care comunică datele - au scăzut brusc şi vor continua să facă acest lucru, notează Urbantimes.co. De asemenea, au apărut şi noi jucători, care au beneficiat de difuzarea anumitor tehnologii. Unii fac parte din aşa-zisa mişcare a "factorilor de decizie": industriaşi juniori care practică economia de colaborare. Fost editor al Wired, Chris Anderson, a declarat într-un interviu publicat în ParisTech Review cum a început compania sa de drone: "Am realizat inovaţii incredibile în domeniile de senzori, GPS, tehnologie wireless, camere video şi de memorie, ceea ce a însemnat că orice smartphone ar fi capabil să fie un pilot automat. Tehnologia dronelor se află chiar acolo, în buzunarele noastre. Un tip de tehnologie care să fie accesibil - de ce să nu poată şi oamenii obişnuiţi să le încerce", astfel s-a creat o comunitate numită DIY Drone, care, în cinci ani de zile, a devenit o companie în valoare de milioane de dolari, cu sedii în San Diego şi Tijuana, Mexic. Deci, pe de-o parte, sunt fanii ingenioşi ai segmentului de bricolaj, care reciclează tehnologie şi fac schimb de soluţii, şi de cealaltă parte se află industria de apărare, bazându-se pe expertize extrem de specializate: jucătorii în această linie de afaceri sunt variaţi, iar acum industria dronelor se află în faza de înfiinţare şi dezvoltare a pieţei. Consolidarea nu este încă pe ordinea de zi, dar este programată să se întâmple mai devreme sau mai târziu. Nu e de mirare că liderii şi observatorii acestei industrii în curs de formare se întreabă multe lucruri cu privire la viitorul său. Cum va fi aceasta şi cine va beneficia de ea? Să încercăm să obţinem o imagine clară.

Costă doar câteva sute de dolari şi se bucură de o circulaţie aproape nereglementată, dronele recreative au experimentat cea mai mare creştere, dar ele sunt simple jucării. Cu toate acestea, dincolo de acest fapt, utilizările lor civile au potenţial aproape nelimitat.
Supravegherea este un factor important pe piaţa de desfacere, în ceea ce priveşte instalaţiile de petrol şi gaze, conducte şi linii electrice şi, de ce nu, şi monitorizarea activităţii vulcanice şi a poluării. După dezastrul de la Fukushima în martie 2011, dronele au zburat deasupra centralei nucleare distruse pentru a face fotografii ale clădirilor şi ale ţărmului inundat. Datorită datelor transmise, echipele TEPCO au fost capabile să răcească reactoarele supraîncălzite şi să limiteze daunele.
Abilitatea vehiculelor aeriene fără pilot de a plana şi a observa aceleaşi locuri fără nicio limită de timp le face extrem de valoroase pentru operaţiunile de căutare şi salvare, mai ales în condiţii extreme în care vieţile piloţilor ar fi puse în pericol, iar capacităţile lor ar fi, de asemenea, limitate. Agricultorii sunt, la rândul lor, activi pe această piaţă, pentru răspândirea îngrăşămintelor şi monitorizarea animalelor şi parcelelor mari. Dronele fac fotografii care pot dezvălui probleme, de altfel nedetectabile printr-o simplă vizită pe teren. În Africa, rezervele de animale încep să se bazeze pe drone pentru lupta mai eficientă împotriva braconierilor.

Unele drone pot chiar mapa câmpurile. Cu infraroşii emise de un câmp, acestea pot analiza creşterea vegetaţiei şi pot determina foarte precis, la scara de un metru pătrat, locurile în care unui câmp îi lipsesc tratamente de îngrăşăminte şi pesticide. Astfel de hărţi pot ajuta, de asemenea, la detectarea bolilor la plante sau lipsa de minerale. Drona poate ajuta şi la gestionarea resurselor de apă prin identificarea deficitului de apă. În Japonia, Yamaha a dezvoltat modele de drone de împrăştiere pentru câmpurile de orez şi a vândut 2.400 de unităţi din anul 2000 şi în acelaşi timp s-au format 14.000 de piloţi de la distanţă.
Pentru instituţiile care se ocupă cu aplicarea legii, o dronă poate ajuta la urmărirea unui suspect sau găsirea unui copil pierdut pe un teren accidentat. De asemenea, pot fi folosite de către geologi şi în industria minieră, dronele fiind capabile să colecteze date geomagnetice privind resursele naturale.
Dezvoltatorii de proiecte pot atribui sarcini simple dronelor, în timp ce agenţii imobiliari pot folosi fotografiile făcute de acestea şi le pot folosi în munca lor. În ceea ce priveşte televiziunea şi industria filmului, dronele au fost o parte a echipamentului de câţiva ani.
Cu toate acestea, în 2014, în ciuda costurilor mult mai mici decât omologii lor militari, dronele civile nu sunt încă suficient de competitive.
Informaţiile pe care le oferă sunt încă mult mai costisitoare decât cele pe care le oferă satelitul: câţiva zeci de euro pe hectar, faţă de 6-10 euro pentru sateliţi, care se ocupă şi cu volume mult mai mari. De aceea utilizarea dronelor, în prezent, se fac numai pe culturile de mare valoare, cum ar fi cea de vii. În plus, în stadiul actual de reglementare, nu sunt premise ca dronele să traverseze distanţe mari, lucru care limitează productivitatea lor.
Cum să evaluezi impactul revoluţionar pe care dronele civile îl vor aduce? Acesta a fost, uneori, comparat cu introducerea transportului fără cai la începutul secolului al XX-lea, şi alteori, cu apariţia de PC-uri.

Anticipând costuri mai mici şi o explozie de utilizări, dronele sunt în căutarea unui model de afaceri.
Având în vedere varietatea infinită a utilizării lor, dronele vor avea un impact major asupra economiei. Nu numai că vor reduce în aceste sisteme costurile şi vor permite operaţiuni mai eficiente în mai multe domenii, dar ele, de asemenea, vor permite companiilor să iasă la dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru a alimenta această revoluţie. În 2023, potrivit companiei Teal Group Automation, piaţa globală a dronelor ar putea ajunge la o cifră de afaceri de 89 miliarde de dolari. În 2020, analiştii se aşteaptă la 25.000 de drone care să activeze pe cerul Statelor Unite.