Rezolutiunea Adunarii Nationale de la Alba-Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918


I. Adunarea Nationala a tuturor Romanilor din Transilvania, Banat si tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba-Iulia in ziua de 18 Noiembrie v. 1 Decembrie 1918 n., decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dinsii cu Romania. Adunarea Nationala proclama in deosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul cuprins intre riurile Mures, Tisa si Dunare.

II. Adunarea Nationala rezerva teritoriilor sus indicate autonomie provizorie pina la intrunirea Constituantei aleasa pe baza votului universal.

III. In legatura cu aceasta, ca principii fundamentale la alcatuirea noului Stat Roman, Adunarea Nationala proclama urmatoarele:
1. Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sinul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc.
2. Egala indreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din Stat.
3. infaptuirea desavirsita a unui regim curat democratic pe toate terenele vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional, pentru ambele sexe in virsta de 21 de ani la reprezentarea in comune, judete ori parlament.
4. Desavirsita libertate de presa, asociere si intrunire; libera propaganda a tuturor gindurilor omenesti.
5. Reforma agrara radicala. Se va face conscrierea tuturor proprietatilor, in special a proprietatilor mari. In baza acestei conscrieri, desfiintind fideicomisele si, in temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile, se va da posibilitatea taranului sa-si creeze o proprietate (arator, pasune, padure) cel putin atit cit sa poata munci el si familia lui. Principiul conducator al acestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelarii sociale, pe de alta parte potentarea productiunii.
6. Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantagii, care sint legiferate in cele mai avansate state industriale din apus.

IV. Adunarea Nationala da expresie dorintei sale ca Congresul de pace sa infaptuiasca comuniunea, natiunilor libere in asa chip, ca dreptatea si libertatea sa fie asigurate pentru toate natiunile mari si mici deopotriva, iar in viitor sa se elimineze razboiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internationale.

V. Romanii adunati in aceasta Adunare saluta pe fratii lor din Bucovina, scapati din jugul monarhiei Austro-Ungare si uniti cu tara muma Romania.

VI. Adunarea Nationala saluta cu iubire si entuziasm liberarea popoarelor subjugate pina aci in monarhia Austro-Ungara, anume natiunile: cehoslovaca, austro-germana, jugoslava, polona si ruteana si hotaraste ca acest salut al sau sa se aduca la cunostinta tuturor acelor natiuni.

VII. Adunarea Nationala cu smerenie se inclina inaintea memoriei acelor buni romani, care in acest razboi si-au varsat singele pentru infaptuirea idealului nostru murind pentru libertatea si unitatea natiunii romane.

VIII. Adunarea Nationala da expresiune multumitei si admiratiunei sale tuturor puterilor aliate, care prin stralucitele lupte purtate cu cerbicie impotriva unui dusman pregatit de multe decenii pentru razboi, au scapat civilizatiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor Natiunii Romane din Transilvania, Banat si tara Ungureasca, Adunarea Nationala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Roman, care va avea toata indreptatirea sa reprezinte natiunea romana, oricand si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispoziitiile pe care le afla necesare in interesul natiunii.drapel.png

Dr. Laurentiu Oanea
Notar al Adunarii Nationale
(Stefan C. Pop?)
Vice-Presedinte al Adunarii Nationale