Rusia intenţionează să destabilizeze situaţia din Republica Moldova, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă la Kiev, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, Andrii Lâsenko. „Pe teritoriul Republicii Moldova sunt prezenţi aşa-numiţii «omuleţi verzi» ce racolează tineri şi îi iniţiază în tehnici de dezinformare, cum să acţionize în situaţii excepţionale şi să utilizeze arme de calibru mic”, a afirmat Lâsenko, făcând referire la o declaraţie făcută de fostul ministru adjunct de interne moldovean Ghenadie Cosovan.

Potrivit acestuia, mai mult de 500 de personae au fost recrutate în sudul Republicii Moldova, fiind ulterior instruite la Rostov, Moscova, în Transnistria şi Bălţi, a indicat Lâsenko.

La 21 august, autorităţile din Transnistria au declarat mobilizarea rezerviştilor pentru exerciţii pe o perioadă de o lună de zile.

„Omuleţii verzi” au fost etichetaţi militarii ruşi care au apărut în uniforme fără însemne în Crimeea, cu o lună înainte de anexarea oficială a peninsulei ucrainene la Rusia. Moscova a negat prezenţa trupelor sale în peninsula din sudul Ucrainei, indicând că în teren a acţionat doar aşanumita forţă de autoapărare locală. Ulterior, însuşi preşedintele rus Vladimir Putin i-a decorat pe militarii care au participat la evenimentele ce au dus la anexarea Crimeii la Federaţia Rusă în luna martie.

Ruşii, mai optimişti după summit-ul NATO

Deciziile adoptate de liderii NATO la summitul de joi şi vineri din Ţara Galilor nu reprezintă nici un pericol pentru securitatea Rusiei, au apreciat experţi ruşi, citaţi de cotidianul „Vedomosti”.

La finalul summitului a fost semnat un Plan de reacţie care prevede crearea unui grup operaţional avansat. Conform preşedintelui polonez Bronislaw Komorowski, 5.000 de militari ar urma să fie desfăşuraţi în Polonia, România şi ţările baltice, dacă securitatea lor ar fi în pericol.

Statele NATO au susţinut de asemenea iniţiativa britanică de înfiinţare a unui corp de expediţie al forţelor terestre, navale şi aeriene, compus din aproximativ 10.000 de militari. Statele baltice, Danemarca, Olanda şi Norvegia vor participa la formarea acestuia.

„Chiar dacă discursurile au fost ferme, în final, numai acest corp de reacţie rapidă a fost format - o măsură mai degrabă simbolică”, apreciază Aleksei Arbatov, directorul Centrului de securitate internaţională al Institutului de economie mondială şi relaţii internaţionale din Moscova.

În opinia lui Arbatov, această nouă forţă nu implică nici un pericol pentru securitatea Rusiei. De altfel, nici o altă decizie politică majoră nu a fost luată, nu a fost semnat, de exemplu, nici un acord cu Finlanda şi Suedia, ţări în mod tradiţional neutre. Nu a existat, prin urmare, „nici o creştere reală a puterii militare la graniţele Rusiei”, a conchis expertul rus.

Directorul Centrului eurasiatic de comunicare, Aleksei Pilko, consideră de asemenea că „nici o decizie care să reprezinte o ameninţare pentru securitatea rusă nu a fost adoptată la summit”, dar că „ambianţa şi intenţiile NATO de a mobiliza forţe de reacţie rapidă aduc atingere intereselor Rusiei”. „Este important de notat iminenţa exerciţiilor NATO în vestul Ucrainei, la sfârşitul lui septembrie. De fapt, este vorba despre intrarea pe teritoriul ucrainean a o mie de soldaţi”, aminteşte expertul. Principala sarcină a Rusiei în aceste condiţii este să încheie acorduri cu caracter juridic coercitiv în domeniul securităţii, deoarece actul fondator NATO-Rusia este un acord de intenţie, nu un tratat internaţional. La finalul summitului, nu se ştie dacă Alianţa îl va mai respecta, a subliniat Pilko.

Potrivit directorului Centrului de studii sociopolitice, Vladimir Evseev, summitul a acordat mai multă atenţie „ameninţării ruse” deoarece statele NATO nu sunt pregătite să se implice în criza irakiană. „Pentru moment, ţările din Europa şi Statele Unite nu ştiu ce să facă cu gruparea teroristă Statul Islamic”, a apreciat expertul rus.