Izolata regiune a Basarabiei ucrainene, cunoscută şi sub numele de Bugeac, a devenit un punct de îngrijorare pentru cei care urmăresc situaţia din Ucraina, scrie The Economist, într-un articol intitulat „Basarabia ucraineană – spre regiunea necunoscută”.

Mulţi dintre locuitori se tem de o extindere a războiului din estul Ucrainei. Geografia acordă regiunii o importanţă strategică, mai ales în cazul în care ruşii ar fi tentaţi să creeze un coridor terestru între Crimeea-Odessa şi graniţa cu România, scrie The Economist.

„Basarabia ucraineană este delimitată de Marea Neagră, Dunăre şi Moldova. Regiunea separatistă Transnistria se află la nord. Nu sunt drumuri, poduri sau feriboturi peste Dunăre către România şi numai două drumuri conectează regiunea de restul Ucrainei. Dacă podurile peste Nistru ar fi aruncate în aer, s-ar trezi total izolată”, se arată în articol.

Mai puţin de jumătate dintre cei 570.000 de locuitori ai regiunii sunt ucraineni. Restul sunt bulgari, ruşi, moldoveni, găgăuzi sau albanezi. Mulţi din ei au o părere bună despre Rusia, care le-a dat strămoşilor lor, în urmă cu 200 de ani, pământ şi libertate. Aproape toată lumea vorbeşte limba rusă şi mulţi se plâng că Ucraina a făcut prea puţin pentru ei.

Puţini au încredere în guvernul de la Kiev şi speră că „Putin le va rezolva problemele”. Cu toate acestea, în mod paradoxal, deşi mulţi simpatizează cu Rusia, sunt în favoarea menţinerii unităţii Ucrainei. Serghei Dibrov, un jurnalist la Odesa, citat de The Economist, spune că, dată fiind eterogenitatea etnică a regiunii, orice declarare a independenţei ar duce la fărâmiţarea ei în bucăţi.

În această toamnă, au existat zvonuri că se pregăteşte proclamarea unei Republici Populare Basarabene, proruse, după modelul republicilor separatiste din regiunea Donbas. Posibilii lideri ar fi fost ofiţeri din armata sovietică din Bolgrad, majoritatea etnici bulgari. Cu toate acestea, războiul din Est a temperat entuziasmul pentru separatism. Tragicul incident din luna mai, de la Odessa, când au murit zeci de activişti proruşi, a calmat pornirile de revoltă împotriva Kievului. Liderii proruşi s-au refugiat, iar politicienii oportunişti au început să sprijine unitatea Ucrainei.

Autorul articolului se întreabă „ce vrea Rusia?”. În numai 200 de ani, în Basarabia s-a schimbat de nouă ori puterea de stat. Localnicii spun că văd drone, unele probabil din Transnistria, altele poate manevrate de la bordul navelor ruseşti ale Flotei Mării Negre, cu baza la Sevastopol. Chiar şi aşa, drapelul ucrainean probabil va mai rămâne să fluture în Basarabia pentru ceva timp, conchide The Economist.