David Rodski, expert FBI, vorbeşte într-un interviu pentru AGERPRES despre faptul că statele sunt din ce în ce mai pregătite în lupta împotriva terorismului, fenomen care s-a amplificat în ultimii ani, însă admite că forţa de reacţie este cu mult în urmă. Dincolo de intervenţia militară, spune expertul, blocarea activităţilor teroriste are succes şi datorită parteneriatelor cu comunităţile şi organizaţiile publice.

El subliniază că SUA şi România au un parteneriat bun, în toate domeniile, şi că Washingtonul şi-ar dori să aibă şi cu alte ţări o relaţie la fel de bună.

Potrivit lui, globalizarea economiei a avut impact asupra terorismului, care a devenit o problemă pe termen lung şi cu care ne vom confrunta „timp de generaţii”.

AGERPRES: Terorismul s-a amplificat rapid în ultimii ani, determinat şi de creşterea resurselor de care dispun organizaţiile, combinate cu accesul la tehnologii moderne. Sunt organismele militare ale statelor lumii pregătite pentru a combate şi contracara ameninţarea noilor acţiuni teroriste?
David Rodski: Suntem bine pregătiţi şi ne perfecţionăm continuu. Cu toate acestea, suntem în continuare cu mult în urmă. Aşa cum şi infractorii îşi perfecţionează tehnicile, şi noi ne perfecţionăm. Într-adevăr, activităţile teroriste s-au amplificat. Cea mai mare temere a mea este că foarte puţini oameni îşi dau seama de acest lucru. Oamenii se satură să urmărească ştirile în fiecare zi şi, exceptând cazul în care se întâmplă ceva, aşa cum s-a întâmplat la Paris, sau cazul în care sunt blocate atacuri, cum s-a întâmplat la Copenhaga, sau în Germania, dacă astfel de lucruri nu se întâmplă în apropierea lor, nu sunt interesaţi. Răspunsul scurt este: suntem mai bine pregătiţi, dar suntem în continuare cu mult în urmă.

AGERPRES: Modul de acţiune al organizaţiilor teroriste, nerespectarea niciunui fel de reguli sau norme de drept ale conflictelor armate micşorează gradul de predictibilitate al acestora şi le măreşte eficienţa. Cum vedeţi în acest sens decizia mai multor state de a aloca fonduri suplimentare combaterii acestui fenomen?
David Rodski: Cred că este întotdeauna bine când se întâmplă acest lucru. În multe cazuri, astfel de măsuri se iau ulterior şi de multe ori mi-aş dori ca aceşti bani să se aloce de la bun început. De exemplu, la FBI am înţeles după atacurile de la 11 septembrie 2001 că multe dintre programele şi capacităţile de intervenţie în ce priveşte nu doar activitatea FBI, ci şi gestionarea materialelor periculoase, centrul de informaţii, schimbul de informaţii, fondurile nu s-au alocat adecvat. În general, fondurile se alocă după ce s-a întâmplat ceva. Aţi menţionat mai multe ţări, nu ştiu la care vă referiţi, este întotdeauna bine când se întâmplă acest lucru. Oamenii nu ştiu că nu sunt pregătiţi pentru o situaţie până când nu se întâmplă ceva negativ, fie accident de maşină sau o urgenţă medicală. Acest lucru este valabil şi în ce priveşte terorismul.

AGERPRES: Terorismul contemporan se axează îndeosebi pe extremismul religios violent şi pe extremismul politic. Poate fi combătut fenomenul şi care ar putea fi soluţiile?
David Rodski: Aş spune că există mai multe tipuri de terorism. SUA au identificat 59 de grupuri pe care le consideră teroriste, fiecare cu o motivaţie diferită. Unele grupuri sunt separatiste, îşi doresc independenţă, altele au motivaţii religioase. Fiind atât de multe grupuri teroriste, e foarte dificil să le combaţi. Este un alt domeniu în care avem de recuperat pentru că FBI-ul nu este implicat în aceste eforturi. Într-o măsură implică politici publice şi politică externă. Eu locuiesc în Baltimore, Maryland. Recent, am învăţat câteva lecţii dure despre liderii locali ai forţelor de poliţie şi comunitate. Acest lucru se întâmplă la toate nivelurile. Aţi folosit cuvântul „combatere”. Este un cuvânt interesant. Cândva foloseam sintagmele: „războiul împotriva terorismului”, „lupta împotriva terorismului”. Unul dintre principalii termeni folosiţi este „întreruperea activităţilor teroriste”. Însă scopul nostru final este ca oamenii să fie în siguranţă. Nu este o întrebare uşoară. Cel mai important lucru pentru mine, atunci când merg să discut cu membrii poliţiei locale în calitate de agent FBI, este să încerc să învăţ cuvinte simple folosite, de exemplu „As-Salaam-Alaikum” („Pacea fie asupra voastră”), un termen islamic, în timp ce „Marhaba” înseamnă „Bună ziua!”, în limba arabă. M-am străduit să învăţ să spun „Bună ziua!” în limba română. E atât de uşor să se facă o greşeală, nu doar dacă un lider religios din SUA arde un exemplar al Coranului sau dacă cineva îl desenează pe profetul Mohammed la Paris sau în SUA. Dacă ne uităm la Primăvara arabă, vedem că lucruri foarte mărunte pot escalada. Revoltele din Baltimore au început de la un singur incident. Nu e nevoie de prea mult ca situaţia să escaladeze, din păcate, aşa cum un foc se extinde.

AGERPRES: Am menţionat extremismul religios pentru că mie mi se pare cel mai greu de combătut pentru că există oameni dispuşi să plătească sau să stea la coadă pentru a fi acceptaţi. Cum putem lupta cu astfel de oameni?
David Rodski: Răspunsul e foarte complex, situaţia diferă de la o ţară la alta. Nu există o soluţie simplă. În Israel se dădeau bani. Organizaţiile teroriste precum Hamas, Palestinian Islamic Jihad, Hezbollah le dădeau bani rudelor atacatorilor sinucigaşi, numeau străzi după ei, le acordau glorie. Răspunsul Israelului a fost să demoleze casele, să le distrugă. Aceasta a fost una dintre tehnicile folosite. Uneori a funcţionat cu succes, alteori nu. Nu cred că avem o soluţie foarte bună în prezent. De dimineaţă am oferit drept exemplu o campanie desfăşurată pe internet de aceşti extremişti islamişti. Se pricep foarte bine să îşi transmită mesajul publicului. Noi nu. Noi, FBI, şi Guvernul SUA suntem mai interesaţi de mesaj, decât de a încerca să influenţăm pe cineva.

AGERPRES: Vedeţi şi alte soluţii alternative în afara celei militare, la această problemă?
David Rodski: Da, desigur. Parteneriatele. Acesta este cuvântul săptămânii. Dacă noi nu colaborăm la toate nivelurile cu poliţia, comunitatea şi autorităţile, vom eşua de fiecare dată. Succesele înregistrate după 11 septembrie 2001 în lupta împotriva terorismului se datorează parteneriatelor, de obicei celor încheiate cu entităţi neguvernamentale, cu membrii comunităţilor. Liderii comunităţilor au fost cei mai buni aliaţi ai noştri. Unele dintre cele mai importante succese înregistrate în eforturile de blocare a activităţilor teroriste s-au datorat parteneriatelor cu comunităţile şi organizaţiile publice.

AGERPRES: Este posibil ca reţelele şi organizaţiile teroriste, în contextul actual, să prefere producerea unor atacuri scurte, cu obiective limitate, de tipul celor de la Madrid, din 11 martie 2004, inclusiv pe teritoriul României?
David Rodski: Da. La Madrid a fost vorba mai degrabă de o celulă teroristă tradiţională, mai multe persoane au planificat, finanţat, organizat atacul. Mai recent, acum câteva săptămâni, în SUA, la Garland, în Texas, indivizi au intrat într-o clădire cu arme şi au încercat să împuşte persoanele prezente acolo, aşa cum s-a întâmplat la Mumbai, cu ani în urmă. Aceşti indivizi au învăţat că nu e nevoie de foarte multe eforturi, că nu mai e ca la Madrid. Nu-mi place s-o spun, dar cele mai multe situaţii seamănă cu ce s-a întâmplat la Paris sau la Ottawa, în Canada: o persoană apare cu o armă şi cu un scop. Acest lucru s-a repetat în multe locuri din lume. Unele dintre cele mai eficiente atacuri, de pildă bombardarea unui autocar în Bulgaria, implică unul-doi oameni. Scenariul nu seamănă cu cel al evenimentelor de la Madrid sau din Marea Britanie. Este foarte simplu. Dacă ne gândim la atacurile de la 11 septembrie 2001, a fost implicată o reţea de sprijin de 19 persoane. Acum atacurile sunt comise de o singură persoană folosind pantofii, lenjeria de corp. Uneori se folosesc chiar cartuşe de cerneală pe care le trimit cu avionul. Aşa cum sugeraţi în întrebare, teroriştii plănuiesc atacuri limitate, pentru că au acelaşi efect: trezesc atenţia, inspiră alţi atacatori şi îi terorizează pe oameni fără costuri prea mari.

AGERPRES: Cum putem preveni aceste atacuri fără a afecta drepturile omului, democraţia?
David Rodski: Aceasta este cea mai dificilă întrebare. Probabil că nu aş putea răspunde niciodată la acest tip de întrebare, pentru că lucrez într-un aeroport şi oamenii se plâng constant că le sunt sacrificate propria siguranţă şi drepturile omului. Este un lucru pe care trebuie să-l sacrificăm întotdeauna. Renunţăm la siguranţă şi securitate pentru confidenţialitate şi păstrarea unora dintre drepturile noastre? Am încercat să facem acest lucru şi în unele cazuri am eşuat. Legislaţia americană s-a schimbat recent. Unele dintre prevederile Patriot Act au expirat. În 2004 a intrat în vigoare Intelligence Oversight and Reform Act, o continuare a Patriot Act. Însă unele prevederi ale acestei legi au expirat. Există aproape lunar schimbări ale modului în care ne efectuăm misiunea, ale modului în care încercăm să-i protejăm pe oameni şi ale modului în care facem acest lucru. Tehnologia folosită în aeroporturi s-a schimbat foarte mult: de la aproape nimic am trecut la dispozitive de care oamenii se temeau că îi arată goi, iar acum la un mediu plăcut. Îmi place să cred că îmbunătăţim constant lucrurile.

AGERPRES: Din punctul dvs de vedere, este posibil ca, în viziunea unor organizaţii şi reţele teroriste, România să fie considerată un fel de spaţiu pentru eventuale acţiuni împotriva unor ţări din UE, NATO, a Rusiei, a Ucrainei şi a Turciei?
David Rodski: Trăiesc şi lucrez în Maryland, un stat american folosit constant în toate atacurile teroriste. În toate planurile teroriste există întotdeauna o legătură cu Maryland. În ziua în care Abdulmatallab a fost arestat în avion, având asupra lui o bombă plasată în lenjeria de corp, în ziua de Crăciun, tatăl lui păstra legătura prin telefon cu persoane din Maryland. Şefii poliţiei mă întreabă constant de ce este folosit statul Maryland. Eu spun că este vorba de poziţia geografică — Maryland este situat între New York şi Washington DC. Toţi cei care deturnează avioane au venit prin Maryland sau au stat în Maryland din cauza poziţiei noastre geografice. Din cauza poziţiei geografice, România este într-o situaţie foarte similară, deşi nu la fel de mult ca Turcia. Îmi place să cred că acest lucru este o oportunitate pentru noi, reprezentanţii instituţiilor de aplicare a legii, o ocazie de a-i opri pe cei care vor să facă lucruri rele.

AGERPRES: Voiam să ştim dacă suntem în siguranţă sau nu.
David Rodski: Eu cred că sunteţi. La 11 septembrie 2001, atentatorii au aruncat în aer diverse ţinte. Obiectivele lor erau Washington DC şi New York, însă au folosit Maryland. În calitate de agent FBI, văd acest lucru ca pe o oportunitate de a interveni. Sper acelaşi lucru pentru România.

AGERPRES: În contextul afluxului de imigranţi ilegali prin Marea Mediterană, cum pot statele europene identifica în mod cât mai rapid şi eficient potenţialii terorişti infiltraţi printre refugiaţii de pe ambarcaţiunile care sosesc din Africa şi Orientul Mijlociu?
David Rodski: Prin parteneriate. Insist pe cuvântul parteneriate. În SUA am avut mulţi expatriaţi, refugiaţi şi alte categorii de imigranţi, aşa cum ţările vecine Siriei se confruntă cu o criză umanitară a refugiaţilor sirieni. Trebuie să încheiem parteneriate cu comunităţile locale. Toţi reprezentanţii instituţiilor de aplicare a legii trebuie să ştie cine locuieşte în comunităţile lor, de exemplu unde anume în Baltimore trăiesc comunităţile marocană, pakistaneză, mexicană sau cea din El Salvador. Fiind agent FBI, eu nu ştiu nimic despre El Salvador, însă colaborez cu reprezentanţii poliţiei locale din acea comunicate. În România există un aflux de imigranţi?

AGERPRES: Nu chiar. Sunt mulţi imigranţi în zona Mării Mediterane, mai puţini în regiunea Mării Negre.
David Rodski: În SUA, de-a lungul timpului, am avut mulţi imigranţi, chiar şi în timpul războiului din Irak. În jur de 59.000 sau 54.000 de refugiaţi irakieni permanenţi trăiesc acum în SUA, răspândiţi pe tot teritoriul. FBI-ul nu cunoaşte foarte multe lucruri despre ei. De aceea avem nevoie de parteneriate.

AGERPRES: Dar cum ne pot ajuta acele parteneriate? Pentru că vorbim despre oameni care vin din acele ţări şi nu au nicio legătură cu ţara în care imigrează.
David Rodski: Totul începe la graniţă cu serviciul vamal şi de protecţie a frontierei. Avem o agenţie, Customs and Border Protection, care gestionează accesul oricărei persoane pe teritoriul SUA, conform unei proceduri. Aşadar, imediat ce intră în ţară, orice persoană intră în contact cu reprezentanţii instituţiilor de aplicare a legii, cu poliţia de frontieră. Însă acest lucru nu se întâmplă peste noapte. Deşi menţionez şi alte instituţii, vorbesc doar în numele FBI. Atunci când avem nevoie de cooperare cu o anumită ţară, trebuie să luăm întotdeauna legătura cu partenerii noştri. În SUA, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (Homeland Security) răspunde de aplicarea legislaţiei privind legislaţia vamală şi de imigrare. Cei care se ocupă de problema imigrării îi cunosc pe imigranţi, pentru că mulţi dintre imigranţi nu interacţionează cu reprezentanţii autorităţilor, uneori pentru că nu au încredere în serviciile de informaţii din propriile lor ţări sau nu au încredere în FBI. Prin urmare, avem nevoie de agenţi care să interacţioneze cu imigranţii, ca aceştia să ştie că nu vor fi deportaţi, că nu vor fi trataţi necorespunzător. Noi nu avem soluţii pentru multe dintre aceste lucruri, trebuie să apelăm la partenerii noştri, la colegii ce reprezintă alte agenţii în cadrul grupului de lucru din care fac parte. Deşi lucrez pentru FBI, reprezint un grup de lucru. Aşa procedăm.

AGERPRES: Mai mulţi analişti susţin că, în lipsa unui cadru legislativ adecvat şi coerent care să-l descurajeze, terorismul a cunoscut o intensificare puternică în ultimii ani. Ar putea fi, în acest context, iniţiativa României privind crearea unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului, o soluţie?
David Rodski: Este o întrebare dificilă pentru mine pentru că nu cunosc detalii despre iniţiativă. Fără a şti prea multe, voi spune însă că orice adăugire la procedurile legale este de obicei benefică. Ştiu însă foarte puţine despre iniţiativă.

AGERPRES: Fostul şef al SRI George Maior afirma că ameninţarea cibernetică va fi o problemă constantă cu care ne vom confrunta pe termen mediu şi lung. Ce pot face instituţiile româneşti pentru a colabora cu alte ţări şi a contracara aceste ameninţări?
David Rodski: Iniţial nu aveam răspuns la această întrebare, însă recent am citit în ziar că preşedintele României a vizitat SRI pentru că tocmai inaugurase un nou centru pentru combaterea criminalităţii cibernetice. Fostul director al SRI este cel nominalizat pentru a fi ambasador în SUA, nu-i aşa? Are dreptate. Criminalitatea cibernetică a cunoscut o extindere fulminantă. Există atât de multe ameninţări cibernetice diferite, ameninţări la adresa informaţiilor şi infrastructurii noastre. Este extrem de dificil să ţinem pasul. De fapt, şi tehnologia se schimbă. Aşa cum vă spuneam în răspunsul la prima întrebare, este dificil să ţinem pasul. Imediat ce avem tehnologie bună şi capacităţi de acţiune, apare o nouă aplicaţie despre a cărei existenţă nici nu ştiam. Copiii mei ştiu mai multe despre mediul cibernetic decât mine, ceea ce mă sperie. Fostul director al SRI are perfectă dreptate şi probabil vom avea nevoie de mult mai multe. Înainte, FBI avea o unitate de monitorizare constantă a contra-terorismului. Abia recent am înfiinţat o unitate de monitorizare constantă a ameninţărilor cibernetice. Abia când telefonul sau computerul nu-ţi funcţionează îţi dai seama că ai o problemă iar atunci este deja prea târziu.

AGERPRES: Care credeţi că ar putea fi rolul României în asigurarea de protecţie cibernetice a Ucrainei?
David Rodski: Nu este domeniul meu şi este un subiect de politică externă pe care nu îl cunosc suficient de detaliat.

AGERPRES: Ce măsuri credeţi că ar trebui luate pentru ca teroriştii să nu mai poată racola potenţialele victime, în special prin intermediul reţelelor de socializare?
David Rodski: Reţelele sociale pe care le menţionez astăzi se pot schimba până luna viitoare. Când oamenii spun reţele sociale, spun Facebook, Twitter, dar sunt atât de multe reţele sociale, unele pe care nici nu le cunoaştem, găzduite în ţări cu care avem parteneriate limitate şi este din ce în ce mai dificil pentru noi să rămânem la curent cu toate. Ce măsuri trebuie luate? Încercăm să facem tot ce se poate. Nu doar FBI, ci toate instituţiile americane. V-aş putea spune ce facem astăzi, dar până săptămâna viitoare nu ar mai fi valabil, pentru că situaţia evoluează continuu.

AGERPRES: Un reprezentant al serviciilor române de informaţii a propus introducerea de cursuri de securitate cibernetică pentru elevi, pentru că ei sunt expuşi riscurilor de la vârste timpurii. Ce credeţi despre această soluţie?
David Rodski: Sunt dispus să încerc orice soluţie posibilă. Dacă cineva propune o astfel de soluţie şi salvează o viaţă, este bine. Dacă cineva opreşte un atac, este excelent. Sunt de părere că trebuie să încercăm să facem tot ce este posibil şi dacă o mai bună educaţie în acest sens este de ajutor, este bine. După toate interogatoriile cu cei care voiau să rănească oameni, să omoare oameni, nu sunt sigur întotdeauna că am făcut ce trebuia să îi opresc. Nu ştiu sigur că educaţia ar ajuta. Nu ştiu care anume ar fi soluţia. Adesea atmosfera de acasă, părinţii, cultura, lucrurile la care sunt expuşi sunt factori determinanţi. Este greu să opreşti atacurile. Dar sunt bucuros să încerc totul şi orice.

AGERPRES: Este terorismul o subspecie a războiului, o formă clandestină, neconvenţională de război şi în ce măsură este el rezultatul globalizării?
David Rodski: Într-o foarte mare măsură. Grupul de lucru comun în domeniul terorismului (The Joint Terrorism Task Force (JTTF) a avut o activitate redusă înainte de 11 septembrie 2001. Cuvântul „globalizare” este un cuvânt atât de mare. Monedele, schimburile, limbile, acum internetul, totul a devenit global. Totul este împărtăşit cu alţii. Numiţi terorismul război. Va continua în această direcţie. Nu spun că situaţia se înrăutăţeşte, însă este o problemă pe termen lung, cu care ne vom confrunta timp de generaţii, fără îndoială. La conferinţa la care am participat am vorbit chiar şi despre bitcoin şi monede, despre cât de uşor se transferă banii acum, spre deosebire de acum câţiva ani. Western Union şi Money Gram erau canale foarte limitate de transfer al banilor. Globalizarea economiei a avut impact asupra terorismului. Absolut.

AGERPRES: Am putea spune aşadar că terorismul este un efect secundar al globalizării?
David Rodski: A spune că este un efect secundar ar însemna că globalizarea l-a cauzat şi nu aş spune acest lucru. Dar este un factor care contribuie la existenţa terorismului. Absolut.

AGERPRES: Care este diferenţa între această formă de agresiune şi cea suferită de un stat prin apariţia unor „omuleţi verzi” pe teritoriul său? Pot fi aceştia consideraţi terorişti?
David Rodski: În SUA, „teroriste” sunt considerate organizaţiile care au fost desemnate astfel. Nu FBI-ul decide care sunt grupurile teroriste. Este o decizie luată în comun de Departamentul de Stat, FBI şi CIA. Aşa se stabilesc grupurile teroriste. În ce priveşte Ucraina şi multe alte situaţii, situaţia este diferită. Aproape ca şi în cazul conflictelor, este o situaţie de politici internaţionale. Activitatea noastră vizează cele 59 de organizaţii considerate teroriste. Există mai multe, pentru că există unele grupuri teroriste americane, care vor să rănească cetăţeni americani din SUA, însă noi ne concentrăm activitatea doar asupra teroriştilor şi extremiştilor. Aceştia poate nu sunt membri ai Al-Qaeda, poate nu sunt talibani sau nu aparţin unui anumit grup terorist, dar tot vor să rănească oameni şi să susţină cauza unui grup terorist.

AGERPRES: Cum îi putem numi pe cei care nu sunt membri ai Armatei, dar luptă pe teritoriul unei alte ţări? Aşa cum se întâmplă în Ucraina de pildă?
David Rodski: Nu pot comenta acest subiect.

AGERPRES: La începutul lunii mai a avut loc la Bucureşti Summitul regional de securitate cibernetică. Ţările participante au semnat o declaraţie comună privind cooperarea în domeniul securităţii cibernetice, stabilirea unei reţele de puncte comune de contact pentru schimburile de informaţii cu privire la atacurile cibernetice şi incidente. Există astfel de acorduri între toate statele lumii, pe regiuni? Şi care au fost rezultatele obţinute în urma unor astfel de înţelegeri?
David Rodski: Nu cunosc foarte multe lucruri. Ştiu că în multe domenii persoane şi ţări se reunesc, organizează întâlniri şi discută. Acest summit a fost unul special pentru această regiune. Cunosc foarte puţine detalii despre ce s-a întâmplat. Voi spune doar că, fiind Statele Unite ale Americii, noi avem la dispoziţie o mulţime de resurse, o mulţime de parteneriate cu multe ţări. Unele parteneriate sunt foarte bune, altele mai puţin bune. Îmi doresc să existe mai multe astfel de summituri, pentru că ele presupun angajament şi pentru faptul că toată lumea cunoaşte situaţia.

AGERPRES: Există colaborare, un parteneriat între România şi SUA în acest domeniu?
David Rodski: Din ce în ce mai puternic pe zi ce trece. Mi-aş dori să avem şi cu alte ţări o relaţie la fel de bună pe cât este cea cu România. Este o relaţie bună, un parteneriat bun, în toate domeniile.

AGERPRES: Aceasta a fost ultima întrebare. Dacă mai aveţi ceva de adăugat...
David Rodski: Pasiunea mea este să mă asigur că oamenilor le pasă în continuare. Oamenii tind să nu fie interesaţi până când nu se întâmplă ceva. V-aţi referit la Madrid, care este un exemplu foarte bun. Poliţia naţională spaniolă are un program foarte bun, creat în mare parte după 2004. Au învăţat foarte mult din cele întâmplate. Şi noi ne-am învăţat lecţia după 11 septembrie 2001. Sper ca mai multe ţări să nu înveţe după ce se întâmplă ceva rău.