Rusia a avertizat Republica Moldova cu privire la riscul escaladării tensiunilor în regiunea transnistreană, iar pretinsul „ministru” transnistrean de externe a ameninţat cu introducerea regimului de vize pentru locuitorii din dreapta Nistrului şi aplicarea unui impozit de 100% la „importul” în Transnistria a produselor fabricate de întreprinderile moldoveneşti.

După întâlnirea de miercuri a vicepremierului moldovean Victor Osipov cu ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Grigori Karasin, agenţia rusă TASS a difuzat un comunicat al diplomaţiei ruse în care Chişinăul este avertizat în legătură cu riscul escaladării situaţiei la Nistru „ca urmare a intensificării retoricii provocatoare la adresa Transnistriei, pe fondul situaţiei din Ucraina”.

Potrivit comunicatului citat, la întâlnirea Osipov-Karasin s-a discutat inclusiv despre accesul în Transnistria a militarilor ruşi din contingentul de menţinere a păcii care staţionează în regiune, după ce Ucraina le-a interzis să mai tranziteze ţara şi după ce Chişinăul a expulzat, de la Aeroportul din Chişinău, mai mulţi militari ruşi: „Părţii moldoveneşti i s-a atras atenţia asupra acţiunilor de obstrucţionare, sub false pretexte, a planului de rotaţie a militarilor ruşi care fac parte din Grupul operativ de trupe ruse şi din contingentul rus din componenţa forţelor comune de menţinere a păcii”, menţionează diplomaţia rusă.

Nina Ştanski vrea să scoată la „referendum” necesitatea negocierilor cu Chişinăul

Vizita în capitala rusă a vicepremierului de la Chişinău intervine în contextul în care regiunea transnistreană se confruntă cu o gravă criză economică. Într-o scrisoare adresată reprezentantului ONU în Republica Moldova, Dafina Gherceva, pretinsul „ministru” de externe al autoproclamatei republici transnistrene, Nina Ştanski, ameninţă cu introducerea regimului de vize pentru locuitorii din dreapta Nistrului, aplicarea unei taxe de 100% la „importul” în Transnistria a produselor fabricate de întreprinderile din dreapta Nistrului, cu naţionalizarea capitalului companiilor aflate în regiune, dar înregistrate la Chişinău, precum şi cu iniţierea dosarleor penale pe numele demnitarilor moldoveni „care nu vor respecta” aşa-zisa „constituţie” a autorpoclamatei republici.

În scrisoarea de şase pagini, pretinsa şefă a diplomaţiei transnistrene relatează despre situaţia în care s-a pomenit regiunea separatistă ca urmare a ceea ce ea numeşte „blocadă economică impusă de Republica Moldova şi Ucraina”: „Dacă regimul de blocadă intensificată se va păstra, mărimea reală a PIB-ului Transnistriei se va reduce în 2016 cu 4%, volumele producţiei industriale se vor diminua cu 12,4%, a comerţului cu amănuntul - cu 13%, iar comerţul extern - cu 14%. (...) În situaţia creată, Transnistria va fi nevoită să treacă la elaborarea şi aplicarea măsurilor de răspuns”. În afară de „măsurile de răspuns” menţionate mai sus, Ştanski a mai enumerat revizuirea obligaţiunilor contractuale cu Republica Moldova şi limitarea tranzitului moldovenilor prin teritoriul Transnistriei. Mai mult, „contactele cu Republica Moldova vor fi rupte, iar subiectul privind raţionalitatea purtării negocierilor cu Chişinăul va fi supus unui referendum naţional".

Expertul în problema transnistreană, Oazu Nantoi, susţine că scrisoarea Ninei Ştanski reprezintă „o încercare de şantaj, bazată pe minciună” şi a sugerat autorităţilor de la Chişinău să nu reacţioneze prin replici, ci „să impună o politică de stat în vederea reîntregirii Republicii Moldova”. (...) „Sunt nişte minciuni ale unei femei controlate de Moscova, care se bucură de regim liberalizat cu paşaport moldovenesc şi călătoreşte unde vrea. Chişinăul nu trebuie să reacţioneze, iar ONU nu discută cu regimuri separatiste", a comentat, la rândul său, analistul politic, Mihai Cernencu.

Rusia îl reactivează pe Voronin ca să bage Moldova în capcana neutralităţii

Pe de altă parte, vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova, comunistul Vladimir Vitiuk, a avut o întrevedere cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Farit Muhametşin. Cei doi au discutat un subiect controversat - despre un proiect de lege prin care forţele pro-ruse din Legislativul de la Chişinău urmăresc reconfirmarea statutului de neutralitate permanentă a Republicii Moldova cu menţinerea trupelor ruse în regiunea transnistreană. La 14 mai 2015, după discuţii contradictorii îndelungate, deputaţii moldoveni au decis crearea unui grup de lucru „pentru analiza aspectelor juridico-constituţionale şi elaborarea proiectului de lege privind statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova”.

Comunistul Vitiuk i-a comunicat ambasadorului rus că unul din obiectivele grupului de lucru este „studierea unor concepte şi practici internaţionale referitoare la statutul de neutralitate permanentă, precum şi a unor modele de neutralitate existente în Europa şi în spaţiul CSI”. Potrivit lui Vitiuk, consolidarea statutului de neutralitate a Republicii Moldova, printr-o lege, care ar stipula principiile consolidării interne şi externe a neutralităţii ţării, ar putea contribui la concilierea societăţii moldoveneşti şi la soluţionarea problemei transnistrene, iar recunoaşterea neutralităţii Republicii Moldova de către actorii internaţionali ar aduce un echilibru social în ţară”.

Ambasadorul rus s-a arătat dispus să acorde grupului de lucru, în limita competenţei, asistenţă la nivel de experţi.

Anterior, Vladimir Vitiuk a avut o întrevedere similară cu şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Michael Scanlan.