Companii din 20 de ţări, inclusiv România, furnizează reţelei teroriste Statul Islamic componente pentru fabricarea de bombe artizanale, arată o anchetă comandată de Uniunea Europeană şi dată publicităţii joi, relatează Reuters şi Military Times.

Potrivit Military Times, mai multe containere cu pastă de aluminiu, produse la sfârşitul anului 2014 în ţări precum România, China şi Brazilia, au fost descoperite într-o fabrică de bombe din oraşul irakian Tikrit, la scurt timp după ce forţele Statului Islamic s-au retras. Containerele fuseseră trimise din ţările unde au fost produse către distribuitori din Istanbul, se arată în studiu.

Documentul redactat de centrul pentru Cercetare în domeniul Armamentului de Conflict (CAR), la finalul unei anchete ce a durat 20 de luni, arată că, în total, 51 de companii din 20 de ţări, în special Turcia şi India, dar şi Statele Unite, Brazilia, Cehia, Austria, Elveţia sau Olanda furnizează islamiştilor componente pentru bombele artizanale.

O parte dintre componente sunt industriale şi sunt reglementate de legislaţia în vigoare, dar o altă parte o reprezintă echipamente disponibile cu uşurinţă pe piaţă, precum îngrăşăminte chimice sau telefoane mobile.

Cel puţin 13 companii din Turcia şi şapte din India sunt implicate în lanţul de distribuţie.

„Aceste descoperiri confirmă opinia din ce în ce mai răspândită pe plan internaţional că forţele Statului Islamic din Irak şi Siria se susţin singure – cumpără arme şi bunuri strategice, precum componente pentru bombele artizanale de pe plan local şi cu uşurinţă”, a avertizat directorul executiv al CAR, James Bevan.

Vânzarea acestor componente ieftine şi uşor de obţinut, dintre care unele nu au nevoie de licenţe de export emise de guverne, este mult mai slab monitorizată şi reglementată decât transferul de arme.

Studiul arată că Statul Islamic poate achiziţiona o parte dintre componente în termen de o lună de când acestea ajung în regiune, ceea ce sugereză o monitorizare ineficientă a situaţiei.

Potrivit lui Bevan, Guvernul turc a refuzat să coopereze cu ancheta CAR, astfel că centrul nu a putut stabili eficienţa reglementărilor Ankarei în privinţa urmăririi componentelor.

Contactaţi de Reuters, oficiali guvernamentali turci au refuzat să comenteze acuzaţiile.

CAR a obţinut acces la componentele folosite de Statul Islamic prin intermediul miliţiei kurde siriene YPG, al Poliţiei Federale irakiene, al Consiliului kurd pentru Securitate Regională şi al forţelor Guvernului regional kurd.

Componentele au fost recuperate după lupte importante în şi în apropiere de oraşele irakiene Rabia, Kirkuk, Mosul şi Tikrit, dar şi din oraşul sirian Kobani.

Autorii raportului au declarat că au încercat să contacteze companiile implicate în producerea şi livrarea componentelor, dar acestea fie nu au răspuns, fie nu au putut spune unde au ajuns bunurile după ce au ieşit din gestiunea lor.