După ce, la sfârşitul lunii februarie, preşedintele moldovean Nicolae Timofti a spus, după o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate, că „sunt probleme cu Armata Naţională... care sunt secret de stat”, luni, 29 februarie, noul ministru al Apărării, Anatol Şalaru, a declarat că Armata Moldovei „este capabilă să oprească un eventual atac din partea trupelor ruse din Transnistria”.

Mai mult, ministrul Şalaru a menţionat, în cadrul unei emisiuni televizate, că neutralitatea Moldovei este un instrument de şantaj din partea Rusiei, pentru a menţine Moldova în sfera sa de influenţă: „Dacă nu am fi avut armată rusă pe teritoriul ţării, nu ar fi fost o problemă să aderăm la NATO. Neutralitatea noastră este falsă şi este doar în Constituţie”, a menţionat ministrul. „Avem o ocazie unică de a moderniza armata. NATO va recomanda ţărilor-membre să contribuie tehnic la modernizarea armatei noastre”, a adăugat Anatol Şalaru.

Prevederea e conţinută în proiectul Strategiei naţionale de apărare, a cărui aprobare (de către preşedinte şi Parlament) întârzie din motive politice. Din actuala majoritate parlamentară fac parte politicieni ostili Alianţei Nord-Atlantice şi care anterior au pledat, alături de liderul comuniştilor Vladimir Voronin, pentru reconfirmarea neutralităţii Republicii Moldova printr-un document internaţional. Ministrul Anatol Şalaru a menţionat că dacă i se va cere să-şi schimbe viziunea „pentru a fi pe placul cuiva”, îşi va da demisia. De asemenea, el a reiterat necesitatea transformării misiunii ruseşti de pacificare de la Nistru în una civilă sub mandatul ONU.

Pro-ruşii vor demisia lui Şalaru

La ultima şedinţă a Parlamentului, un grup de deputaţi comunişti şi socialişti a înaintat preşedintelui Parlamentului o moţiune simplă împotriva activităţii ministrului apărării, Anatol Şalaru. Semnatarii moţiunii spun că au constatat „agravarea permanentă a situaţiei în domeniul apărării, din cauza modului neprofesionist de conducere a forţelor armate de către Şalaru”: „Ministrul Apărării manifestă o atitudine iresponsabilă faţă de securitatea statului şi faţă de apărarea naţională, iar retorica lui este îndreptată, exclusiv, pentru aderarea Republicii Moldova la NATO şi unirea cu România. Această poziţie este promovată nu doar în ţară, dar şi în cadrul vizitelor oficiale în străinătate”, se arată în moţiunea comuniştilor, susţinută de socialişti.

Anterior, Chişinăul a cerut, în repetate rânduri, inclusiv de la tribuna ONU şi la nivelul OSCE, retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate de Rusia şi înlocuirea acestora cu o misiune multinaţională civilă sub mandat internaţional. Moscova susţine, însă, că mandatul pacificatorilor ruşi de la Nistru nu s-a încheiat şi respinge vehement ideea transformării actualei misiuni militare de menţinere a păcii de pe Nistru în una civilă.

Blocaj în procesul de negocieri

Din cauza frământărilor politice din ultima perioadă de la Chişinău, problema transnistreană în general a trecut pe un plan secund. Noul vicepremier pentru reintegrare, George Balan, susţine că la începutul lunii aprilie în Moldova vor veni în vizită mediatorii şi observatorii din cadrul procesului de reglementare transnistreană. Potrivit lui Balan, aceştia vor lansa oficial invitaţia către Chişinău şi Tiraspol să revină la masa de negocieri în formatul 5+2. Formatul 5+2, la care Chişinăul şi Tiraspolul participă cu drepturi egale ca părţi implicate în conflict, Rusia, Ucraina şi OSCE - ca mediatori şi SUA şi UE - ca observatori, a fost instituit la sfârşitul anului 2005, dar la câteva luni discuţiile au fost blocate. Negocierile au fost reluate la sfârşitul anului 2011, dar din iunie 2014 nu a mai avut loc nici o rundă de discuţii. Şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a acuzat atunci Chişinăul şi Ucraina, pe fonul conflictului din Ucraina, de exercitarea unor presiuni concertate asupra republicii nerecunoscute şi de încercarea de a „sugruma” economic regiunea transnistreană. Pentru deblocarea discuţiilor, George Balan susţine că în luna iunie 2016, este preconizată „o conferinţă de consolidare a încrederii” (între cele două maluri ale Nistrului), organizată de Preşedinţia OSCE, care e deţinută de Germania.

Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat la ultima reuniune a Consiliului de Securitate al ONU că va încerca să contribuie la reluarea negocierilor în problema transnistreană şi va întreprinde măsuri pentru soluţionarea altor conflicte din Europa de Est în perioada cât va deţine Preşedinţia OSCE. La rândul său, ambasadorul Cord Meier-Klodt, reprezentant special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, a comunicat autorităţilor moldovene că a întreprins deja vizite la Moscova, Bruxelles şi Washington, pentru a stimula „procesul de reglementare a situaţiei din Transnistria, în beneficiul cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”.

Strategia – un document bun, urgent şi extrem de necesar - întârzie

În timp ce decidenţii de la Bruxelles susţin că au văzut proiectul Strategiei naţionale de apărare şi securitate elaborat de Chişinău şi îl consideră „un document bun, urgent şi extrem de necesar”, autorităţile de la Chişinău nu se grăbesc să-l aprobe. Consilierul preşedintelui moldovean în domeniul apărării şi securităţii naţionale, Alexei Barbăneagră, a menţionat recent, în cadrul unei dezbateri publice a proiectului Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova că „riscurile şi ameninţările sunt în creştere şi dacă acum patru ani erau unele riscuri şi ameninţări - acum sunt cu totul altele”. El a menţionat că situaţia geopolitică regională - războiul din Ucraina şi Siria, precum şi alte ameninţări care pot afecta securitatea naţională „trebuie luate în considerare”.

Consilierul principal de stat al prim-ministrului pe politici în securitate, Mihai Godea, consideră că discuţiile sunt necesare, deoarece „Strategia securităţii naţionale trebuie să aibă un obiectiv final foarte clar - trebuie să definească anatomia sectorului de securitate, care, în virtutea noilor ameninţări şi riscuri, suportă modificări esenţiale”. De aceea, constată demnitarul, „acest document important trebuie să ofere instituţiilor statului, cetăţenilor Republicii Moldova, societăţii în general, o viziune clară şi completă - cum poate fi asigurată siguranţa cetăţenilor Republicii Moldova; cum trebuie să arate şi care sunt funcţiile şi competenţele instituţiilor care sunt obligate prin lege să asigure securitatea cetăţenilor ţării? Doar atunci când vom avea această viziune completă, vom putea considera misiunea de elaborare a Strategiei securităţii naţionale îndeplinită”, a conchis Godea.