Ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, a declarat joi că este greu de vorbit despre o apărare credibilă fără resurse adecvate, el precizând că suplimentările bugetare nu sunt vizate „de dragul suplimentărilor”, ci pentru a se realiza o creştere reală a capacităţii de apărare.

„Nu vizăm suplimentări de dragul suplimentărilor, nu vizăm creşteri numai pentru că aşa se solicită la nivel NATO, deşi recomandările aliate sunt perfect justificate şi pe măsură ce sunt urmate de tot mai multe naţiuni suntem cu toţii mai siguri. Avem, însă, nevoie de ele pentru a pune efectiv la lucru aceste resurse pentru creşterea reală a capacităţii noastre de apărare”, a afirmat Motoc, la bilanţul MApN pe 2015.

El a spus că 2015 a fost un an de progrese reale în restabilirea capacităţii operaţionale a Armatei, amintind despre decizia creşterii bugetului Apărării astfel încât să ajungă la 2% din PIB.

„E greu de vorbit de o apărare credibilă fără resurse adecvate. Avem nevoie să investim prioritar în multe domenii pentru a converge mai rapid cu media europeană, dar nimic din toate acestea nu fac mult sens dacă nu le putem securiza prin investiţie solidă în apărare”, a adăugat ministrul.

Acesta a prezentat succint realizările din domeniul apărării în anul 2015: 96 de programe de achiziţii, 400 de exerciţii naţionale şi multinaţionale, 764 de militari dislocaţi în teatrele de operaţii, 99,88% grad de execuţie bugetară.

Mihnea Motoc a arătat că, în 2015, eforturile sistemului de apărare au urmărit patru direcţii majore. Prima a ţinut, potrivit ministrului, de restabilirea capacităţii operaţionale. „Avem nevoie critică de forţe mai bine instruite şi înzestrate implicit, mai interoperabile”, a precizat demnitarul.

El a amintit că în 2015 au fost planificate şi desfăşurate peste 400 de exerciţii, dintre care mai mult de 100 cu caracter multinaţional, dar şi opt exerciţii de mobilizare. În ceea ce priveşte înzestrarea Armatei, în 2015 au fost dirijate în această direcţie, potrivit ministrului, circa 2 miliarde lei, ceea ce a permis demararea unor programe de înzestrare noi, „esenţiale pentru acoperirea unor deficite operaţionale critice”.

Motoc a amintit, printre achiziţii, de avioanele multirol, avioanele scurt-mediu curier Spartan, transportorul blindat 8x8 Piranha, al treilea elicopter IAR 330 Puma Naval, dar şi de instalarea sistemului de război electronic pe cea de a doua aeronavă C-130.

Demnitarul a precizat că marja bugetară a făcut posibilă iniţierea de noi programe de înzestrare în 2015 ce vor fi continuate anul acesta: sisteme de rachete antitanc portabile, platforme de transport multifuncţionale, revitalizarea sistemului HAWK PIP III şi altele.

O altă direcţie a ţinut de afirmarea profilului puternic de ţară în NATO şi UE, iar o a treia de aprofundarea parteneriatelor strategice. Referindu-se la această din urmă direcţie, Motoc a menţionat Parteneriatul strategic cu SUA, dialogul strategic cu Franţa şi Polonia, dar şi cooperarea cu Turcia. Ultima direcţie urmărită în 2015 a vizat, potrivit ministrului Apărării, creşterea calităţii vieţii şi a atractivităţii profesiei militare.

Potrivit MApN, instituţia militară a asigurat condiţii materiale şi financiare rezonabile pentru satisfacerea nevoilor de locuit ale personalului, drepturile de hrană şi echipare s-au asigurat conform prevederilor legale, iar recuperarea, recreerea, refacerea fizică şi psihică a personalului Armatei şi familiilor acestuia s-au realizat în sanatorii, cabane militare şi alte facilităţi recreative.

În ceea ce priveşte priorităţile MApN pe 2016, acestea au în vedere alinierea structurilor Armatei şi a managementului resurselor sale umane la cele mai bune practici ale NATO şi la consecinţele generate de noul mediu de securitate. De asemenea, se va urmări consolidarea prezenţei NATO în România prin operaţionalizarea şi asigurarea funcţionării optime a structurilor aliate de comandă şi control constituite pe teritoriul naţional. Achiziţionarea de echipamente/ tehnică critice pentru înzestrarea structurii de forţe şi revitalizarea unor sisteme de echipamente şi tehnică militară existente este un alt obiectiv prioritar al armatei pe 2016. Totodată, printre obiective se află şi creşterea calităţii vieţii personalului Armatei. Nu în ultimul rând, potrivit MApN, unul dintre obiectivele majore ale politicii de apărare urmăreşte participarea activă a României la consolidarea unei posturi de adaptare şi descurajare credibilă a NATO.